AGENIA NAIONAL PENTRU SPORT MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI

AGENŢIA NAŢIONALǍ PENTRU SPORT MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE Curs de formare a instructorilor sportivi Elemente de legislaţie sportivă Dr. Arthur HOFFMANN Director General AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SPORT

Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Organizaţia Tara Data Agenţia Naţională pentru Sport România 22. 02. 2006 Articolul 1 (. . . ) 1. 1. Ce măsuri au fost luate în ţara Dvs pentru a se aplica dispoziţiile Cartei Europene a Sportului? - de către parlament (exemplu – adoptarea unei legi a sportului) Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă nr. 551/2004 Legea privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport nr. 552/2004 - de către guvern (precizaţi cum anume) ………. HG 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 OG 11/2006 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în sport Prin Agenţia Naţională pentru Sport şi direcţiile judeţene ale acesteia. - de către o organizaţie naţională a sporturilor (precizaţi cum anume) ………. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român prin programe educative, împotriva violenţei în sport, pentru toleranţă şi fair-play. - altele (vă rugăm a preciza) …. . Asociaţiile judeţene pe ramură de sport. - nimic Remarci generale: 2

Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 2 (…) 2. 1. Definiţia dată de sport în ţara Dvs este conformă cu cea dată în Carta Europeană a sportului? Da X Nu…. Remarci generale : articolele 1, 10, 13 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Articolul 3 (…) 3. 1. Puterile publice : - desfăşoară un rol complementar al mişcării sportive? DA -desfăşoară principalul rol motor? NU 3. 2. Mişcarea sportivă se fondează pe principiile voluntariatului şi ale autonomiei ? Da X Nu ……. . 3. 3. Care sunt proporţiile bărbaţi/femei în cadrul birourilor federaţiilor sportive naţionale : Femei 9% Bărbaţi 91 % 3

Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 4 (…) 4. 1. Există dispoziţii juridice sau administrative în ceea ce priveşte accesul la instalaţii sportive, inclusiv pentru persoanele cu handicap? Da X Nu. . . 4. 2. Au fost create condiţii favorabile pentru accesul tinerilor la instalaţii sportive (tarife reduse şi altele) Da X Nu. . . Articolul 5 (. . . ) 5. 1. Educaţia fizică face parte în mod obligatoriu din programa şcolară? Da X Nu. . . 5. 2. 1. Educaţia fizică şi sportivă este predată de către specialişti sau de către nespecialişti? i) în învăţământul primar Specialişti : Da X Nu…. Nespecialişti : Da… Nu X ii) în învăţământul secundar Specialişti : Da X Nu…. Nespecialişti : Da… Nu X iii) în alte tipuri de învăţământ (vă rugăm precizaţi) : superior; specialişti: Da X. 4

Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 6 (. . . ) 6. 1 Există programe naţionale privind „sportul pentru toţi”? Da X Nu. . . 6. 2 Există o politică naţională privind încurajarea participării la activităţi sportive a grupurilor sub-reprezentate? Da X Nu. . Articolul 7 (. . . ) 7. 1 Există în ţara dvs. programe naţionale având drept obiectiv îmbunătăţirea performanţelor sportive? Da X Nu. . . Există un sistem (naţional) de depistare a talentelor sportive ? DA Există o structură naţională de medicină şi ştiinţă a sportului? DA X Nu. . . Există alte formule? Da X Nu. . . 5

Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 8 (. . . ) 8. 1 Se face diferenţiere în ţara dvs. între sportivii profesionişti şi sportivii de înaltă performanţă? Da X Nu. . . 8. 2 Există măsuri administrative luate pentru a-i proteja pe sportivii de înaltă performanţă în timpul activităţii lor sportive şi după retragerea din activitatea competiţională? Da X Nu. . . . Articolul 9 (. . ) 9. 1 Există în ţara dvs. programe speciale pentru antrenori? Da X Nu. . . . 9. 2 Care este procentajul antrenorilor calificaţi şi cu licenţă care lucrează în ţara dvs. ? 100% calificaţi. Remarci generale: Statutul antrenorilor este reglementat prin Hotărâre de Guvern. 6

Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 10 (. . ) 10. 1 Există factori naturali sau de mediu înconjurător de care trebuie să se ţină seama în proiectarea şi construirea de baze sportive? Da X Nu. . . 10. 2 Există factori naturali sau de mediu înconjurător de care trebuie să se ţină seama atunci când se organizează activităţi sportive? Da X Nu. . . . Articolul 11 (. . ) 11. 1 Cercetarea în sport este parte componentă a politicii naţionale a sportului? Da X Nu. . . . . 11. 2 Acordaţi credite cercetării în sport? Da X Nu. . . 7

Chestionar de indicatori referitori la Carta Europeană a Sportului Articolul 12 (. . ) 12. 1 Este finanţat sportul la nivel central şi naţional? - direct de la bugetul de stat Da X - prin loterie Da X Nu. . . . 12. 2 Este finanţat sportul în ţara dvs. ? - de către regiuni - de către colectivităţile locale - prin mecenat Nu. . . . Da X Articolul 13 (. . ) 13. 1 Precizează legislaţia naţională care sunt competenţele diferitelor autorităţi sportive? Da X Nu. . 13. 2 Există comisii sau subcomisii parlamentare pentru tineret şi sport? Da X Nu. . 8

CADRUL LEGISLATIV AL ORGANIZARII SI DEZVOLTARII ACTIVITATII DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT Cuvinte cheie: Legile constituţionale, Legile organice, Decrete, Hotărârile, Ordonanţe, Ordine, a legiferarea, a judeca, conduită corectă, Unităţi sportive, Asociaţii sportive, Cluburi sportive, secţii pe ramuri de sport, Charta Europeană a Sportului, Codul Eticii Sportive, Convenţia anti – doping, Convenţia Europeană privind violenţa şi ieşirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal 9

Elemente de legislaţie Constituţia României Titlul II Cap. Drepturile şi îndatoririle fundamentale Art. 49. al. 5 – Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală şi sportivă a ţării. 10

Elemente de legislaţie Constituţia României Titlul III Autorităţile publice Capitolul I Parlamentul - Secţiunea 3 Legiferarea Art. 73 Categorii de legi: Parlamentul adoptă legi constituţionale , legi organice şi legi ordinare. Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei. 11

Elemente de legislaţie Constituţia României Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral : organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice; c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; 12

Elemente de legislaţie Constituţia României Prin lege organică se reglementează: f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă; h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; i) acordarea amnistierii sau a graţierii colective; j) statutul funcţionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem al Magistraturii a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi; 13

Elemente de legislaţie Constituţia României Prin lege organică se reglementează: m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii; n) organizarea generală a învăţământului; o) organizarea administraţiei publice locale a teritoriului precum şi regimul general privind autonomia locală; p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială; q) statutul minorităţilor naţionale din România; r) regimul general al cultelor; s) celelalte domenii pentru care în constituţie se prevede adoptarea de legi organice. 14

Elemente de legislaţie Constituţia României Art. 74. Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativă legislaţia aparţine, după caz, Guvernului / deputaţilor / senatorilor / sau unui număr de cel puţin 100. 000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiativă legislativa trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în Municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate, cel puţin 5. 000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. 15

Elemente de legislaţie Constituţia României Art. 108 - Actele Guvernului Guvernul emite hotărâri şi ordonanţe Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor Ordonanţele se emit în timpul unei legi speciale de abilitare, în condiţiile prevăzute de aceasta. Hotărârile şi ordonanţele adaptate de Guvern se semnează de primul ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate. 16

Elemente de legislaţie Constituţia României revizuită (comentarii şi explicaţii), Iorgovan p. 189. Hotărârea reprezintă actul prin care Guvernul îşi exercită rolul constituţional privind conducerea generală a administraţiei publice (art. 102, al. 1). Prin Hotărâre se reglementează aşadar relaţiile sociale care sunt prin natura lor inferioară ca importanţă faţă de cele reglementate prin lege. Hotărârea intervine în orice domeniu, ramură sau sector de activitate, deoarece Guvernul are o competenţă materială generală. A administra (H. Fayol) înseamnă a prevedea a organiza, a coordona, a comanda, a controla. Faţă de această situaţie expresia „organizarea executării legilor”- trebuie interpretată într-un sens larg. 17

Elemente de legislaţie Legea Nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Art. 46 al (3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin ministerul emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile legii. 18

Legea administratiei publice locale nr. 215/ 2001 (M. O. 204/23/04/2001) Atributiile consiliului local - Art. 38(2) n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, aparearea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmaresta si controleaza activitatea acestora. p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement; Atributiile administratiei publice a municipiului Bucuresti – consiliile locale sectoarelor - Art. 95(2), j), k) Atributiile consiliului judetean - Art. 104(1) n) Asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau 8 desfasurate de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive. 19

Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL I Dispozitii generale Art. 4. - (1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane, prin: f) dezvoltarea armonioasa a individului, prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului; 20

Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL II Sistemul national de invatamant Capitolul V Invatamantul de arta si invatamantul sportiv Art. 40. - (1) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Invatamantului poate organiza cluburi scolare, scoli si licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar. (2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta, Ministerul Invatamantului organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material. (3) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor. 21

Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL III Continutul invatamantului Capitolul III Activitatea extrascolara Art. 132. - (1) Organizarea si competentele unitatilor specializate in activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Invatamantului, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului. 22

Legea invatamantului nr. 84/1995 cu modificarile si completarile ulterioare TITLUL IV Conducerea invatamantului Capitolul I Ministerul Invatamantului si alte organisme de nivel national (5) In subordinea Ministerul Educatiei Nationale functioneaza : b) Federatia Sportului Scolar si Universitar, unitate autonoma, cu personalitate juridica. Federatia Sportului Scolar si Universitar coordoneaza activitatea sportiva a asociatiilor sporetive scolare si universitare. Federatia Sportului Scolar si Universitar se afiliaza la Federatiile internationale sportului scolar, respectiv universitar. Cluburile sportive scolare si universitare, infiintate conform prevederilor articolului 40 ali. (1), au personalitate juridica si se pot afilia la federatiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face in baza reglementarilor federatiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive. 23

Istoria legislaţiei sportive Începuturile practicării organizate a exerciţiilor fizice, a sportului sunt legate de secolul al IX-lea, de perioada dezvoltării învăţământului, când tot mai mult, elementele tradiţional - populare, jocurile ţărăneşti care au dus la apariţia a numeroase creaţii folclorice şi care se împletesc cu elementele noi care însemnau exerciţii fizice - de gimnastică şi chiar practici sportive introduse dinafară, din alte ţări, de cei care studiau acolo sau cei ce veneau în contact cu populaţia noastră. În epopeea germană „Cântecul Nibelungilor“, de la începutul secolului al XIII-lea, este menţionat. . . „un duce din Tara Valahilor care vine în arena unui turnir“. Istoria mai consemnează cum la începutul secolului al XV-lea (1412), o echipă de cavaleri munteni de la curtea lui Mircea cel Bătrân participă la turnirul de la Buda, desfăşurat în cinstea unei alianţe militare contra Imperiului Otoman. 24

Istoria legislaţiei sportive La petrecerile şi distracţiile populare, se organizau frecvent întreceri de călărie, înot, cu bărci şi alte ambarcaţiuni, oină, trântă, jocuri atletice şi gimnastice ca şi alte concursuri tradiţionale, dansuri populare etc. Pe parcursul derulării istorice social politice a României, au fost elaborate multiple legi, hotărâri, ordonanţe care, în succesiunea lor istorică, au vizat direct dezvoltarea domeniul educaţiei fizice şi sportului. 25

Istoria legislaţiei sportive Primele acte normative sportive romanesti 1772 - 1874 1772. este emis Regulamentul scolii domneşti de la Sfântul Sava, el se regăseste într-un Hrisov (act normativ) al domnitorului Alexandru Ipsilante. Printre alte instrucţiuni se găsesc două indicaţii referitoare la exerciţiile corporale : “…după masa comună elevii au recreaţie cu gimnastică timp de o oră. . . ” şi “. . . o dată pe săptămână elevii vor ieşi cu pedagogii sau profesorii în unele locuri din apropiere, pentru exerciţii corporale…”. Trebuie evidenţiată această prioritate românescă datorită faptului că în Europa acelei epoci, gimnastica nu fusese introdusă încă în programele şcolilor secundare ; în occident, Basedow pune bazele Philantropinului în anul 1774, iar Guts. Muths publică “Gymnastik für die Junged” în 1793. 26

Istoria legislaţiei sportive Primele acte normative sportive romanesti 1772 - 1874 1802. Intr-un proces verbal al consiliului profesoral al liceului din Sighetul Marmaţiei sunt menţionate ca exerciţii fizice şi sporturi permise : jocurile cu minge, jocul cu zaruri, oina şi jocul “lepşa”, iar ca sporturi interzise : trânta, capra şi popicele. 1817. Hrisov emis de cancelaria domnului muntean Ioan Gheorghe Caragea care interzice jocul de popice în Ţara Românească, deoarece constituia sursă de scandaluri şi înşelătorii întrucât se juca şi pe bani. Acest hrisov este abrogat în anul 1886, iar întrecerile de popice încurajate; 1841. Domnul Moldovei – Mihai Sturza încuviinţează printr-un hrisov statornicirea de hipodromuri în mai multe localităţi şi organizarea curselor de alergări cu premii; 27

Istoria legislaţiei sportive Primele acte normative sportive romanesti 1772 - 1874 1859. aprilie 14. Înalt ordin de zi prin care domnitorul Al. I. Cuza hotărăşte organizarea unei tabere militare la Floreşti, unde militarii executau exerciţii fizice şi concursuri tehnico-aplicative; 1862. Al. I. Cuza aprobă “Ordonanţa asupra instrucţiunii gimnasticii prin corpuri şi stabilimente militare”, prin care gimnastica a fost introdusă obligatoriu în armată şi şcolile militare; 1864. Legea Instrucţiunii nr. 52014 / 1864 (MO nr. 272 din 5/17 decembrie 1864) (Al. I. Cuza), prima Lege prin care se organizează învăţământul în mod unitar şi care prevede obligativitatea predării exerciţiilor fizice în licee; 1865. Înaltul Decret Domnesc nr. 1147/9 Septembrie 1865, de recunoaşte si aprobare a statutelor « Societăţii de Dare la Semnu, Bucureşci » . 28

Istoria legislaţiei sportive Primele legi cu impact asupra domeniului 1874 – 1929 1874. Legea organizării serviciului sanitar, prevedea în art. 115 ca “în toate stabilimentele publice să nu fie neglijate educaţiunea fizică”; 1879. Este editată “Legea pentru numirea profesorilor de gimnastică în gimnazii, licee şi şcoli profesionale”. Din anul 1980, catedrele se obţineau prin concurs; 1898. Legea învăţământului secundar şi superior, elaborată de Spiru Haret, care prevedea introducerea gimnasticii o oră pe săptămână, iar joia şi sâmbăta organizarea de „jocuri gimnastice şi excursii”; 1905. Legea instrucţiei militare prin care exerciţiile militare, tehnicoaplicative devin obligatorii în şcolile (de stat şi private) primare, secundare şi profesionale de băieţi; 29

Istoria legislaţiei sportive Primele legi cu impact asupra domeniului 1874 – 1929 1907. Legea organizării armatei abrogă Legea instrucţiei militare în învăţământul secundar, exerciţiile militare limitându-se la trageri la ţintă; 1909. Legea privind instrucţia militară şi tragerea la ţintă pentru elevii mari de 15 ani, din clasele secundare; 1913. Decretul Ministerului de Războiu nr. 3442 din 1913. Regulament provizoriu al şcoalei militare de scrima si gimnastica (MO nr. 227 din 11 ianuarie 1914) 1915. Legea 727/12 martie 1915 în temeiul căreia Federaţiunea Societăţilor de Sport din România, fondată în 1912, este recunoscută persoană juridică (MO nr. 276 din 14 Martie 1915) 30

Istoria legislaţiei sportive 1920. Este elaborat şi publicat primul proiect de lege a educaţiei fizice din istoria mişcării sportive din ţara noastră; 1921. Legea în temeiul căreia „Societatea Română de Arme, Gimnastică şi Dare la Semn” din Bucureşti obţine statut de persoană juridică (promulgată pe data de 9 iulie 1921). 1921. Ministrul de război depune la Biroul Parlamentului proiectul „Legii pentru organizarea educaţiunei fizice şi a pregătirii militare naţionale”; 1921, aprilie. Este dat publicităţii, spre dezbatere, proiectul “Legii pentru organizarea educaţiei fizice în şcoală, în societăţi de sport şi gimnastică ale meseriaşilor, muncitorilor şi ţărănimii”; 1921. Legea Casei Culturii Poporului prin care se înfiinţează Oficiul Naţional de Educaţie Fizică, ca organ de îndrumare, coordonare şi propagandă al mişcării sportive; 1923. Legea şi Statutul de înfiinţare a Aero - Clubului Regal Român. (votată în Senat în şedinţa din 8 martie 1923 şi publicată în MO nr. 7 din 1923). 31

Istoria legislaţiei sportive 1923. iunie 15. Este promulgată „Legea educaţiei fizice”, prima lege din România referitoare la acest domeniu. Prin aceasta, se statornicea şi aceea că Oficiul naţional de educaţie fizică, ca singur organism de stat pentru educaţie fizică, va funcţiona pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice; 1929. Înaltul Decret Regal nr. 2801/5 August 1929 pentru promulgarea Legii Educaţiei Fizice (MO nr. 196/ 4. 09. 1929) 1933. Înaltul Decret Regal nr. 1310/8 mai 1933 de promulgare a Legii modificatoare a dispoziţiunilor de administrare a Legii educaţiei fizice din 1929 şi de înfiinţare a Uniunii Federaţiilor Sportive din România, UFSR (M. O. nr. 104 din 11 mai 1933) 32

Istoria legislaţiei sportive 1936. Decretul Lege 821/1936 privind modificări in organizarea si funcţionarea Oficiului Educaţiei Tineretului Român (OETR) (MO nr 81 / 1936) 1937. Decretul Regal nr. 3424/7 octombrie 1937 pentru organizarea şi funcţionarea Străjii Ţării şi desfiinţarea Oficiului Educaţiei Tineretului Român (OETR ) (MO nr. 233 din 8 octombrie 1937, p. I, pag. 8190) 1938. Decretul Regal privind donarea către „Straja Ţării” a unor terenuri din patrimoniul statului cu folosinţă sportivă (dat la Bucureşti la 7 aprilie 1938). 1940. Decretul - Lege 3. 628/29 oct. 1940 privind desfiinţarea Uniunii Federaţiilor de Sport din România (U. F. S. R. ) si noul regim al sportului românesc – înfiinţarea Organizării Sportului Românesc sub autoritatea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M. O. nr. 254 din 30 oct 1940) 1940. noiembrie 13. Decret – Lege privind încetarea activităţii Federaţiei Societăţilor de Turism din România şi încadrarea asociaţiilor şi filialelor sale în OSR; 1942. noiembrie 7. Legea pentru reorganizarea Organizaţiei Sportului Românesc care prevedea în instrucţiuni speciale locul şi rolul mişcării sportive naţionale în timp de război. 33

Istoria legislaţiei sportive 1943. Legea Educaţiei Fizice prin care O. S. R. trece din nou sub auspiciile Preşedinţiei Consiliului de Miniştrii, iar ministerele “primesc atribuţii privind activitatea sportivă; 1944. Legea din 7 decembrie 1944 privind desfiinţarea Organizării Sportului Românesc şi re-înfiinţarea Uniunii Federaţiilor de Sport din România (U. F. S. R). 1945. Legea privind organizarea învăţământului superior de educaţie fizică şi re-înfiinţarea Academiei Naţionale de Educaţie fizică; 1946. Legea nr. 135 din 9 martie 1946 privind nominalizarea Organizaţiei Sportului Popular (OSP) ca organ de stat ce funcţionează pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi desfiinţarea Uniunii Federaţiilor de Sport din România (U. F. S. R) (precedat de Decretul nr. 725 din 7 martie 1946). 34

Istoria legislaţiei sportive 1948, aprilie 6. Se votează de către Marea Adunare Naţională Constituţia Republicii Populare Române, care la art. 20 şi 25 menţionează că „educaţia fizică şi sportul au devenit probleme de stat”; 1948. august 3. Marea Adunare Naţională votează Legea pentru reforma învăţământului, care în Cap. III, art. 16, prevedea educaţia fizică printre obiectele de învăţământ obligatorii; 1949. Decretul nr. 329 / 6 august 1949 pentru înfiinţarea şi organizarea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri. 1957. Hotarârea Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romane 2 iulie 1957 cu privire la reorganizarea mişcării de cultură fizică şi sport din RPR şi înfiinţarea Uniunii pentru Cultura Fizica si Sport (UCFS). 35

Istoria legislaţiei sportive 1967. Legea nr. 29 din 29 decembrie 1967(*** republicata cu modificări până în 1977) cu privire la dezvoltarea activităţii de educatie fizica şi sport şi înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport (CNEFS) (Buletinul Oficial nr. 114/29 dec. 1967; BO, partea I, nr. 113/21 dec. 1976; BO nr. 40 din 11 mai 1977). Cele doua activitati sunt considerate ”activităţi de interes naţional”; 36

Istoria legislaţiei sportive 1989. Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională nr. 27/30 dec. 1989 privind desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi înfiinţarea Ministerului Sportului. 1990. Hotarârea Primului ministru al Guvernului României nr. 549/16 februarie 1990 pentru organizarea şi funcţionarea Ministerului Sportului (ne publicată în Monitorul Oficial). 1991. Hotarârea Guvernului nr. 124/01. 02. 1991 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic Roman completata prin Hotărârea Guvernului 631/1995 si modificata prin Hotărârea Guvernului 883/1998 1992. Hotarârea Guvernului nr. 15 din 11 ianuarie 1992 de completare şi modificare a Hotărârii Guvernului 994/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 28 din 26 februarie 1992) 37

Istoria legislaţiei sportive 1994. Hotarârea Guvernului României nr. 462/29 iulie 1994, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 230 din 23 august 1994) 1996. Hotarârea Guvernului nr. 8/12 ianuarie 1996 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 462/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 11/18 ianuarie 1996) 1997. Hotarârea Guvernului nr. 406/iulie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO, partea I, nr. 186/4 august 1997) 1999. Hotarârea Guvernului nr. 239/01. 04. 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, (MO nr. 146 din 08. 04. 1999). 38

Istoria legislaţiei sportive 2000. Legea nr. 69/28 aprilie 2000 a educaţiei fizice şi sportului (MO nr. 200/9 mai 2000) 2000. Ordonanţa nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii modificată prin Ordonanţa nr. 37/2003 2001. Hotarârea Guvernului nr. 6/4 ianuarie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului (MO nr. 014/10 ianuarie 2001) 2001. Hotarârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 39

Istoria legislaţiei sportive 2003. Hotararea Guvernului nr. 484/2003 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare in activitatea sportiva 2003. Hotarârea Guvernului nr. 759/3. 07. 2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sport. 2005. Hotarârea Guvernului nr. 1091/2005 privind aprobarea structurii organizatorice si a Regulamentului de organizare si functionare ale Agentiei Nationale Anti Doping 40

Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69 / 2000 Art 1. - Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport 41

Lege nr. 69/2000 din 28/04/2000 Versiune actualizata la data de 13/05/2006 @Text actualizat la data de 13. 05. 2006 avandu-se in vedere urmatoarele acte: - O. U. G. nr. 240/2000 - O. G. nr. 7/2001 - Legea nr. 345/2002 - Legea nr. 414/2002 - Legea nr. 221/2003 - Legea nr. 472/2004 - O. U. G. nr. 119/2005 - Legea nr. 293/2005 - O. U. G. nr. 205/2005 - Legea nr. 124/2006. 42

Lege nr. 69/2000 TITLUL I Dispozitii generale TITLUL II Organizarea educatiei fizice si sportului CAPITOLUL I Educatia fizica si sportul scolar si universitar CAPITOLUL II Educatia fizica militara si profesionala CAPITOLUL III Sportul pentru toti CAPITOLUL IV Sportul de performanta TITLUL III Structurile administratiei pentru sport@ CAPITOLUL I Ministerul Tineretului si Sportului CAPITOLUL II Directiile pentru tineret si sport judetene, respectiv a municipiului Bucuresti CAPITOLUL III@ Comitetul Olimpic Roman (@Capitolul III, ce contine art. 201 si 202, a fost introdus prin art. I pct. 10 din Legea nr. 472/2004) 43

Lege nr. 69/2000 TITLUL IV Structurile sportive CAPITOLUL I Dispozitii generale CAPITOLUL II Asociatiile sportive CAPITOLUL III Cluburi sportive CAPITOLUL IV Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport CAPITOLUL V Federatiile sportive nationale CAPITOLUL VI Ligile profesioniste CAPITOLUL VII@Comitetul Olimpic Roman (@Capitolul VII al titlului IV, a fost abrogat prin art. I pct. 27 din Legea nr. 472/2004. ) CAPITOLUL VIII Dispozitii comune TITLUL VI Autoritatea disciplinara Supraveghere si control 44

Lege nr. 69/2000 TITLUL VIII TITLUL IX TITLUL XIII TITLUL XIV TITLUL XV Cercetarea stiintifica in domeniul educatiei fizice si sportului Controlul si asistenta medicala in domeniul educatiei fizice si sportului Formarea si perfectionarea specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului Protectia sociala a sportivilor de performanta Finantarea activitatii sportive Baza materiala pentru activitatea sportiva Prevenirea violentei in sport si lupta impotriva dopajului Sanctiuni Dispozitii tranzitorii si finale 45

Subsistemul activităţilor În conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Fizice şi Sportului şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, activităţile de educaţie fizică şi sport sunt: • Educaţia fizică şcolară este disciplină obligatorie prevăzută în planul de învăţământ cu un număr de ore, diferenţiat pe cicluri şcolare, în trunchiul comun. • Educaţia fizică în universităţi este disciplină de învăţământ cu frecvenţă săptămânală prevăzută în planurile de învăţământ, pe parcursul a patru semestre, peste numărul de ore alocat pe profiluri. • Educaţia fizică militară. Aceasta este disciplină obligatorie prevăzută în planul de instrucţie şi de învăţământ şi se desfăşoară sistematic şi continuu, în limita a cel puţin trei ore pe săptămână. • Educaţia fizică profesională. Ea se organizează în acele do-menii de activitate care implică diferite forme specifice de practicare a exerciţiilor fizice. • Educaţia fizică şi sportul practicate în scop profilactic sau terapeutic sunt structurate pe arii de cuprindere, diferenţiat în funcţie de obiectivele urmărite: întreţinere, tratament etc. 46

Subsistemul activităţilor În conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Fizice şi Sportului şi ale Regulamentului de aplicare a acesteia, activităţile de educaţie fizică şi sport sunt: • Sportul şcolar şi universitar se desfăşoară în unităţile şi instituţiile de învăţământ, în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare, înfiinţate în condiţiile Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000. Activitatea este coordonată de Federaţia sportului şcolar şi universitar. • Sportul pentru toţi reprezintă un complex de activităţi bazate pe practicarea liberă a exerciţiilor fizice într-un mediu curat şi sigur, individual sau în grup, organizat sau independent în vederea menţinerii sănătăţii, a recreerii şi socializării cetăţenilor. 47

Subsistemul activităţilor Programul naţional Sportul pentru Toţi, conceput şi susţinut de Federaţia Română Sportul pentru Toţi, include următoarele subprograme: – Bebi-sport – practicarea exerciţiului fizic a jocului pentru a răspunde nevoii de mişcare a copilului mic, până la 6 ani. – Fun-sport – stimularea copiilor şi tinerilor (7 -25 ani) în vederea participării libere, cu continuitate şi regularitate la activităţile fizice recreativodistractive şi tehnico-aplicative. – Femi-sport – angrenarea femeilor în practicarea şi organizarea activităţilor fizice sportiv – recreative. – Old-sport – promovarea sănătăţii adulţilor şi vârstnicilor prin activităţi fizice şi recreative. – Rural-sport – menţinerea şi valorificarea tradiţiilor şi datinilor româneşti şi atragerea copiilor şi tinerilor alături de bătrânii satelor la sport, joc şi cunoaştere. – Pronatura – turismul pentru toţi – dezvoltarea turismului, a drumeţiilor, mersului pe munte, precum şi educarea în spiritul cunoaşterii şi protejării mediului. 48

Subsistemul activităţilor Programul naţional Sportul pentru Toţi, conceput şi susţinut de Federaţia Română Sportul pentru Toţi, include următoarele subprograme: – Promo-info-sport – campanie de promovare a Programului Naţional şi a subprogramelor; schimbarea atitudinii şi interesului faţă de sportul pentru toţi; obţinerea de date ştiinţifice pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea programului; stabilirea sistemului de colectare şi transmitere a datelor şi informaţiilor. – Resurse umane – Sportul pentru toţi – asigurarea personalului voluntar şi salariat într-un cadru de selecţie, formare şi perfecţionare care să asigure necesarul din punct de vedere cantitativ şi calitativ. – Etni-sport – cultivarea relaţiilor armonioase, în spiritul toleranţei şi fairplay-ului, între comunităţile etnice, prin intermediul sportului pentru toţi. – Jocurile românilor de pretutindeni – realizarea de legături pe multiple planuri cu diaspora românească pentru cultivarea şi valorificarea în lume a tradiţiilor româneşti şi pentru obţinerea sprijinului documentar şi informaţional. 49

Subsistemul activităţilor • Sportul de performanţă urmăreşte valorificarea aptitudinilor manifestate individual sau în cadrul echipelor sau echipajelor, într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie. Sportul profesionist poate fi practicat atât în cluburile sportive de drept privat cât şi în cluburile sportive de drept public, la ramurile de sport şi în condiţiile stabilite prin hotărârea Guvernului iniţiată de Agenţia Naţională pentru Sport, la propunerea formulată de federaţiile sportive naţionale, în conformitate cu statutul şi regulamentele federaţiei internaţionale corespondente. 50

Subsistemul structurilor sportive În sensul Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, structurile sportive sunt: a) asociaţiile sportive; b) cluburile sportive; c) asociaţiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport; d) ligile profesioniste; e) federaţiile sportive naţionale. f) Automobil Clubul Roman, pentru activitatea de automobilism sportiv si karting sportiv; g) alte organizatii sportive nationale. Structurile sportive sunt asociatii de drept privat sau institutii de drept public, constituite sau infiintate, dupa caz, in scopul organizarii si administrarii unei activitati sportive si care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de catre membrii lor si participarea la activitatile si competitiile sportive. Pentru scopurile si in conditiile stabilite prin lege pot functiona cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate in subordinea organelor administratiei publice centrale sau locale. 51

Subsistemul structurilor sportive Asociatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica. Asociatiile sportive fara personalitate juridica se pot constitui ca societati civile particulare, potrivit legislatiei in vigoare. Constituirea unei asociatii sportive fara personalitate juridica da dreptul acesteia la obtinerea unui certificat de identitate sportiva, precum si la afilierea la asociatia judeteana, pe ramura de sport corespunzatoare, in vederea participarii la competitiile sportive oficiale locale. Asociatii sportive se pot constitui si in cadrul institutiilor publice sau private, ca unitati fara personalitate juridica 52

Subsistemul structurilor sportive Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridica, constituite in conditiile legii. Cluburile sportive pot fi: a) persoane juridice de drept privat, structuri fara scop lucrativ sau societati comerciale sportive pe actiuni; b) persoane juridice de drept public. Cluburile sportive de drept privat, fara scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, in conditiile legii, ca structuri mono- sau polisportive. Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevazuta de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele si regulamentele federatiilor nationale si, dupa caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva 53

Subsistemul structurilor sportive Asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, avand drept scop organizarea activitatii in ramura de sport respectiva la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, cu respectarea statutelor si regulamentelor federatiilor sportive nationale. Asociatiile judetene "Sportul pentru toti" si "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice si juridice cu activitate in aceste domenii din fiecare judet. 54

Subsistemul structurilor sportive Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport. Ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ. Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federatiilor sportive nationale, isi desfasoara activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii. 55

Subsistemul structurilor sportive Federaţiile sportive naţionale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, constituite prin asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport. Federaţia sportivă naţională Sportul pentru Toţi şi federaţia sportivă naţională Sportul pentru persoanele cu handicap pot avea ca membri atât persoanele juridice cât şi persoanele fizice cu activitate în domeniu. 56

Subsistemul structurilor sportive Federaţiile sportive naţionale îşi desfăşoară activitatea în baza statutelor proprii, elaborate în conformitate cu legislaţia română în materie şi statutele federaţiilor sportive internaţionale corespondente. Federaţiile sportive naţionale, unice pe ramura de sport : elaborează strategia dezvoltării ramurii de sport; - organizează şi coordonează activităţile şi competiţiile în ramura de sport respectivă pe întreg teritoriul ţării; - colaborează cu Agenţia Naţională pentru Sport şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor; - asigură reprezentarea României în competiţiile sportive şi în organismele internaţionale la care sunt afiliate. 57

Subsistemul structurilor sportive Registrul sportiv Structurile sportive se înscriu în Registrul sportiv organizat de Agenţia Naţională pentru Sport. Fiecărei structuri sportive i se atribuie un număr de identificare şi un certificat de identitate sportivă (anexa 3 din HG 884/2001) prin care aceasta este recunoscută. Registrul sportiv este compus din subregistrul structurilor sportive cu personalitate juridică ţinut de Agenţia Naţională pentru Sport şi subregistrul structurilor sportive fără personalitate juridică ţinut de Direcţia pentru Sport Judeţeană. 58

Subsistemul structurilor sportive Registrul sportiv Documentele necesare pentru înscrierea în Registrul sportiv, acordarea avizului şi autorizării funcţionării, afilierii precum şi înregistrării modificărilor actelor de constituire ale structurilor sportive sunt prezentate în anexa 4 din HG 884/2001. Proiectul unui Contract pentru constituirea Societăţii civile particulare (asociaţie sportivă fără personalitate juridică) este prezentat în anexa 5 din HG 884/2001. La data de 31 decembrie 2007, în evidenţa Registrului sportiv şi deţinătoare a Certificatului de Identitate Sportivă erau 3. 687 de structuri sportive cu personalitate juridică, din care: 3. 254 cluburi sportive (348 de drept public, 2. 846 de drept privat fără scop lucrativ, 60 de drept privat – societăţi comerciale sportive pe acţiuni), 371 asociaţii judeţene pe ramură de sport, 61 federaţii sportive naţionale şi o ligă profesionistă. La aceeaşi dată, deţineau Certificate de identitate sportivă 4. 183 structuri sportive fără personalitate juridică, din care 916 în unităţi şi instituţii de învăţământ. 59

OR D I N U L ministrului administraţiei şi internelor nr. 154 / 3. 03. 2004 privind activităţile de educaţie fizică şi sport în M. A. I.

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Cap. I. Dispoziţii generale Art. I. (1) Educaţia fizică şi sportul în MAI sunt componente ale procesului de instruire şi pregătire continuă a efectivelor şi se execută în scopul orientării activităţii fizice spre formarea şi dezvoltarea capacităţii motrice şi a calităţilor psihice din sfera cognitivă, volitivă şi afectivă a personalului, necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate. 61

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 3 Principiile organizării şi desfăşurării educaţiei fizice şi sportului în MAI sunt următoarele: a) unicitatea organizării, planificării şi desfăşurării educaţiei fizice şi sportului în Ministerul Afacerilor Interne; b) sistematizarea, continuitatea şi planificarea judicioasă a pregătirii, prin etapizarea procesului instructiv – educativ; c) conştientizarea de către întregul personal a necesităţii participării active la îndeplinirea obiectivelor de pregătire stabilite; d) specificitatea programelor de educaţie fizică şi sport, prin elaborarea acestora în funcţie de particularităţile misiunilor executate de către componentele şi personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor. 62

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 4 (1) Obiectivele generale educaţiei fizice şi sportului în Ministerul Administraţiei şi Internelor sunt următoarele: a) sprijinirea, prin activităţi de profil, a îndeplinirii misiunilor şi activităţilor specifice de către personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor; b) realizarea unei pregătiri diferenţiate a personalului, în funcţie de particularităţile misiunilor si atribuţiilor ce-i revin, precum şi în funcţie de vârstă, sex şi stare de sănătate; c) menţinerea şi dezvoltarea capacităţii motrice a personalului, pentru realizarea autonomiei acţionale, care să permită valorificarea posibilităţilor de efort în diferite situaţii; 63

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 4 (1) Obiectivele generale educaţiei fizice şi sportului : d) dezvoltarea fizică armonioasă, menţinerea stării optime de sănătate şi călirea organismului; e) dezvoltarea aptitudinilor moral – afective şi educarea atitudinilor caracteriale; f) formarea obişnuinţei de practicare independentă şi sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului, în vederea îmbunătăţirii performanţei motrice, a recuperării şi în scop recreativ sau profilactic; g) creşterea prestigiului Ministerului Afacerilor Interne pe plan naţional şi internaţional, prin valoarea prestaţiilor sportivilor săi. 64

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 4 (2) Obiectivele specifice ale educaţiei fizice şi sportului se stabilesc în raport cu particularităţile fiecărei structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor. 65

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 9 – (1) Poliţiştii / cadre militare şi militarii angajaţi pe bază de contract execută, cu avizul medicului, activităţi de educaţie fizică, de-a lungul întregii cariere. 66

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 10 – (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în Ministerul Administraţiei şi Internelor se stabilesc următoarele categorii de solicitare fizică şi se alocă orale de pregătire prevăzute pentru fiecare, astfel: n normală – 4 ore / săptămână; n accentuată – 6 ore / săptămână; n specială – 10 ore / săptămână; 67

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 10 – (2) Personalul din aparatul central, structurile centrale aparatelor generale şi comandamentelor de armă, cadrele din instituţiile de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă (inclusiv comandanţii subunităţile de elevi, studenţi şi cursanţi), precum şi personalul neoperativ din toate unităţile este cuprins în categoria de solicitare normală. 68

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 10 (3) Personalul operativ din toate unităţile /subunităţi este cuprins în categoria de solicitare fizică accentuată. (4) Personalul din toate unităţile şi subunităţile de intervenţie speciale, mobile şi rapide este cuprins în categoria de solicitare fizică specială. 69

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Art. 11 (1) Grupele de vârstă la educaţia fizică atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei sunt următoarele: n n n grupa I – până la 30 ani, inclusiv; grupa a II-a – de la 31 de ani până la 35 ani, inclusiv; grupa a III-a de la 36 ani până la 40 ani, inclusiv: grupa a IV-a de la 41 ani până la 45 ani, inclusiv; grupa a V-a de la 46 ani, până la 50 ani, inclusiv; grupa a VI-a peste 51 de ani 70

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Cap. IV. Pregătirea fizică generală Art. 39 – (1) Pregătirea fizică generală se execută de către personalul din toate categoriile de solicitare fizică şi cuprinde teme şi şedinţe din atletism, gimnastică şi jocuri sportive: baschet, fotbal – tenis, handbal, oină, rugby, tenis de câmp, tenis de masă şi volei. 71

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Cap. V. Pregătirea fizică specifică Art. 49 – Pregătirea fizică specifică se execută cu personalul din categoriile de solicitare fizică accentuată şi specială, precum şi, după caz, cu elevii şi studenţii din instituţiile de învăţământ pentru formarea personalului şi cuprinde teme şi şedinţe din: autoapărare, culturism, exerciţii fizice specifice armelor, înot, orientare sportivă şi schi. 72

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea I – Autoapărare Art. 50 – (3) Autoapărarea cuprinde următoarele sporturi de luptă: a) kick- boxing; b) kobudo; c) jiu-jitsu; d) judo; e) lupte; f) karate. 73

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea I – Autoapărare Art. 50 – (4) Exerciţiile şi procedeele din kick – boxing au ca scop: q a) învăţarea şi perfecţionarea pregătirii atacului; q b) învăţarea şi perfecţionarea atacului ; q c) învăţarea şi perfecţionarea apărării. 74

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea I – Autoapărare Art. 50 – (5) Exerciţiile şi procedeele din kobudo au ca scop: q a) învăţarea şi perfecţionarea luptei cu sau împotriva obiectelor tăietor – înţepătoare; q b) învăţarea şi perfecţionarea luptei cu sau împotriva obiectelor contondente; q c) învăţarea şi perfecţionarea luptei împotriva ameninţării cu arme de foc. 75

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea I – Autoapărare Art. 50 – (6) Exerciţiile şi procedeele din jiu-jitsu au ca scop; q a) învăţarea şi perfecţionarea imobilizării adversarului; q b) învăţarea şi perfecţionarea încătuşării adversarului; q c) învăţarea şi perfecţionarea conducerii forţate a adversarului. 76

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea I – Autoapărare Art. 50 – (7) Exerciţiile şi procedeele din judo au ca scop: q a) învăţarea şi perfecţionarea prizelor; q b) învăţarea şi perfecţionarea dezechilibrărilor; q c) învăţarea şi perfecţionarea căderilor. 77

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea I – Autoapărare Art. 50 – (8) Exerciţiile şi procedeele de karate au ca scop: q a) învăţarea şi perfecţionarea atacului; q b) învăţarea şi perfecţionarea loviturilor specifice; q c) învăţarea şi perfecţionarea apărării. 78

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea I – Autoapărare Art. 50 – (9) Exerciţiile şi procedeele din lupte au ca scop: q a) învăţarea şi perfecţionarea aducerii la sol a adversarului; q b) învăţarea şi perfecţionarea doborârii la sol a adversarului; q c) învăţarea şi perfecţionarea a aruncării la sol a adversarului. 79

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea a 2 -a – Culturism Art. 52 – (1) Prin culturism, în sensul prezentului ordin, se înţelege antrenamentul cu greutăţi pentru dezvoltarea musculară armonioasă şi proporţională a segmentelor corpului omenesc. 80

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea a 3 -a Exerciţii fizice specifice armelor Art. 54 – (1) Exerciţiile fizice specifice armelor, în sensul prezentului ordin, reprezintă procesele combinate de mers, alergare, aruncare, prindere, sărituri, târâre, curăţare, escaladare, echilibru, ridicare şi transport de greutăţi individual sau în grup, în scopul pregătirii personalului pentru îndeplinirea misiunilor. 81

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea a 3 -a Exerciţii fizice specifice armelor Art. 54 – (2) – În cadrul şedinţelor destinate exerciţiilor fizice specifice armelor se asigură dezvoltarea calităţilor fizice, psihice şi morale, învăţarea procedeelor de trecere a diferitelor obstacole naturale sau amenajate, formarea deprinderii de a acţiona rapid şi precis în mânuirea şi folosirea armamentului, tehnicii şi materialelor din dotare, precum şi antrenarea organismului la efort prelungit, în condiţii diferite de teren, timp şi anotimp. 82

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea a 3 -a Exerciţii fizice specifice armelor Art. 54 – (3) Exerciţiile fizice specifice armelor cuprind: a) trecerea pistei cu obstacole; b) exerciţii fizice cu materiale din înzestrare; c) aruncarea grenadelor de mână; d) antrenamente în poligonul pentru călire fizică şi psihică a personalului. 83

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea a 4 -a - înot Art. 56 (1) Scopul şedinţelor de înot este de a asigura învăţarea şi perfecţionarea principalelor stilurilor de înot, trecerea cursurilor de apă cu echipamentul şi tehnica individuală din dotare, deplasarea pe sub apă, scufundările şi săriturile în apă fără ajutorul altor materiale de plutire sau de deplasare pe apă, individual şi grup, precum şi salvarea de la înec. 84

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea a 5 -a - orientare sportivă Art. 58 – (1) Prin orientare sportivă în sensul prezentului ordin, se înţelege parcurgerea unui traseu într-o zonă necunoscută, în cel mai scurt timp, pe ruta aleasă de participant, respectând ordinea prestabilită a reperelor (posturi de control), folosind farta zonei respective şi busola. 85

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Secţiunea a 6 -a - schi Art. 60 - (1) Prin schi în sensul prezentului ordin se înţelege deplasarea pe zăpadă, prin alunecare sau păşire, cu ajutorul schiurilor şi a betelor în pantă sau la orizontală, în mod individual. 86

Ordinul nr. 154 / 3. 03. 2004 Cap. VI Pregătirea fizică de tip special Art. 62 Pregătirea fizică de tip special se execută numai cu personalul din categoria de solicitare fizică specială şi cuprinde, în raport cu nevoile de pregătire, posibilităţi şi particularităţile unităţilor, teme de şedinţe din alpinism, paraşutism, şi scafandrerie. n Secţiunea 1 – Alpinism n Secţiunea 2 – Paraşutism n Secţiunea 3 – Scafandrerie 87

Educaţia fizică, sportul şi sănătatea În ultimii ani se constată o scădere a potenţialului biomotric al populaţiei, o creştere a numărului de îmbolnăviri (scutiri şi concedii medicale), creşterea numărului de inapţi pentru serviciul militar, creşterea numărului de afecţiuni cardiace, obezitate excesivă. Efectele favorabile ale educaţiei fizice şi sportului sunt susţinute - Programul Naţional “Mişcare pentru Sănătate”; - Programul Naţional “Educaţie pentru Sănătate în Şcoala Românească” realizat în parteneriat, în principal între M. E. C. şi M. S. are drept scop principal introducerea educaţiei pentru sănătate, ca disciplină de învăţământ, în Curriculumul Naţional. Programul va oferi, cu siguranţă, cadrul formării unor atitudini şi comportamente sănătoase de viaţă, corespunzătoare unei societăţi civilizate, aspiraţie susţinută de caracterul formal al acestui demers educativ. 88

TEMATICA DE EDUCATIE PENTRU SANATATE 1. Examenele medicale initiale si periodice : rolul lor pentru dirijarea stiintifica a antrenamentului 2. Testarile organismului si de dirijare biologica a antrenamentului. 3. Autocontrolul medical. 4. Accidentele si îmbolnavirile întâlnite mai frecvent la sportivi: cauze, prevenire, prim ajutor. 5. Bolile profesionale (suprasolicitare) la sportivi – moartea subita pe terenul de sport. 6. Regimul de viata al sportivilor. 7. Regimul alimentar al sportivilor. 8. Igiena personala si a echipamentului sportiv. 9. Influenta nefavorabila a alcoolului si tutunului. Exceselor sexuale asupra organismului sportivului. 10. Substante farmacologice de sustinere, refacere. Influentele nocive, imediate si tardive ale substantelor dopante si ale abuzului de medicamente. 11. Bazele fiziologice ale încalzirii. 12. Starea de start. 13. Oboseala, forme de manifestare pe plan fizic si psihic, caile de combatere. Anexa 4 la Ordinul MTS / MSF nr. 1058 / 404 din 24 / 25 aprilie 2003. Publicat în Monitorul Oficial Nr. 327 din 14 mai 2003. 89

TEMATICA DE EDUCATIE PENTRU SANATATE 14. Odihna activa. 15. Forma sportiva. 16. Punctul mort si a doua respiratie. 17. Supraîncordarea. 18. Supraantrenamentul. 19. Indicatiile si contraindicatiile curei heliomarine la sportiv. 20. Masajul si automasajul. 21. Pregatirea biologica de concurs. 22. Antrenamentul la altitudine medie (1. 800 – 2. 400 m). 23. Mijloace de refacere dupa efort si importanta lor. 24. Performanta sportiva la atitudine (aspecte legate de adaptarea, alimentatie, refacere) si variatii de fusuri orare. 25. Igiena femeii; femeia si sportul. 26. Capacitatea de efort si modalitatile de îmbunatatire. 27. Modelul biologic si evolutia în sport. 28. Dispozitiile Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile ulterioare. Anexa 4 la Ordinul MTS / MSF nr. 1058 / 404 din 24 / 25 aprilie 2003. Publicat în Monitorul Oficial Nr. 327 din 14 mai 2003. 90

Protecţia mediului, educaţia în acest spirit Sportul şi mediul sunt inseparabile, relaţia fiind marcată de câteva momente semnificative: 1972, J. O. Munchen. Reprezentanţii C. N. O. au adus şi au plantat în Parcul Olimpic câte un arbust din ţara lor: 1992, J. O. Barcelona. A fost semnat de către C. N. O. „Pachetul pentru Terra”; 1994, J. O. Lillehammer. A fost semnat acordul de colaborare între C. I. O. şi programul Naţiunilor Unite pentru Mediu; 1996, J. O. Atlanta. Au fost modificate prevederile Chartei Olimpice pentru a închide un paragraf referitor la protecţia mediului „. . . C. I. O. veghează ca J. O. să se deruleze în mod responsabil faţă de problemele de mediu”; a fost creată, de asemenea, comisia „Sport şi Mediu” în cadrul C. I. O. ; 1999, Adoptarea Agendei 21 a Mişcării Olimpice; 2000, J. O. Sydney. Integrarea problemelor mediului în procesele decizionale; 2003, C. M. de Nataţie. Fiecare delegaţie a adus un eşantion de apă din propria ţară. 91

Agenda 21 a Mişcării Olimpice, referitor la conservarea şi managementul resurselor destinate unei dezvoltări durabile, prevede metodologia acţiunii referitoare la mediul înconjurător din punctul de vedere al Mişcării Olimpice: . protejarea zonelor şi rezervaţiilor; . instalaţiile sportive; . echipamentul sportiv; . transporturile; . energie; . cazarea şi serviciile la marile manifestări sportive; . managementul apelor; . managementul produselor periculoase, al deşeurilor şi poluarea; . calitatea biosferei şi păstrarea biodiversităţii. În politica de cunoaştere, educare şi pregătire pentru protejarea mediului sportivii au un rol major, ţinând seama de popularitatea şi influenţa lor. Susţinerea demersului va fi realizată de toate instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale, naţionale şi internaţionale care au aderat la Mişcarea Olimpică. Mass-media trebuie să susţină constant aceste eforturi. 92

Codul Verde Pentru sportivi: . adoptă un comportament respectuos faţă de mediul înconjurător; . respectă mediul natural şi construit: spaţiile verzi, oraşele, apa; . respectă patrimoniul de instalaţii şi echipamente sportive; . colaborează la o gestiune corectă a serviciilor sportive; . evită risipa în consumarea apei, energiei şi a altor surse; . evită poluarea şi răspândirea deşeurilor în natură; . preferă transportul în comun şi mijloacele ecologice în transport; . aleg haine din materiale reciclabile şi echipamente eco-compatibile. 93

Codul Verde Pentru campioni: . prin prestigiul lor favorizează difuzarea valorilor ecologice; . adoptă o comportare exemplară pe teren şi în afara lui; . participă la campanii de protecţie a mediului; . poartă şi încurajează utilizarea hainelor reciclabile şi a echipamentelor eco-compatibile; . respectă instalaţiile şi mediul înconjurător. 94

Codul Verde Pentru spectatori: . participă la manifestări sportive respectând mediul înconjurător; . respectă adversarii, fie că sunt suporteri sau sportivi; . nu deteriorează instalaţiile şi echipamentele sportive; . nu aruncă deşeuri decât la locurile indicate; . respectă mediul sub toate formele sale; . preferă transportul în comun şi mijloacele ecologice în transport. 95

Codul Verde Pentru organizaţiile sportive: Conducătorii structurilor sportive la toate nivelurile adoptă criterii ecologice pentru: . organizarea manifestărilor sportive; . promovarea şi organizarea sportului în natură; . construirea şi gestionarea instalaţiilor; . controlarea consumului de apă, energie şi alte resurse; . promovarea valorilor ecologice; . alegerea hainelor şi echipamentelor; . cooperarea cu industriile sportive; . colaborarea cu şcolile şi cu mass-media. 96

Dopajul în sport Programul naţional anti-doping are ca scop reducerea şi, în final, eliminarea dopajului în sport şi se va realiza în patru direcţii principale: a) educativă; b) cercetare ştiinţifică; c) control anti-doping. d) relatii internationale Au fost depuse eforturi financiare considerabile pentru dotarea Laboratorului de control doping cu aparatură performantă; se urmăreşte perfecţionarea profesională a personalului laboratorului. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale Anti-Doping marchează încetarea activităţii Comisiei Naţionale Anti-Doping, iar funcţionarea acesteia este reglementata de Legea nr. 227 / 2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport. Agenţia Naţională Anti-Doping elaborează Strategia naţională anti-doping. 97

Violenţa în sport Violenţa îi vizează pe sportivi, pe antrenori, pe conducătorii sportivi şi suporterii, uneori reprezentanţii mass-media. Analiza cauzelor violenţei este extrem de complexă. În lupta sportivă, tendinţa de agresivitate este limitată de reguli şi redusă la combativitate. Rezolvarea negativă a situaţiilor şi încălcarea regulamentelor prin agresivitate, de regulă ca urmare a unei frustrări (învinşii sunt vizaţi în măsură mai mare), dar şi a limitelor în pregătirea tehnică, ceea ce ar putea provoca deruta privind cauza. O etapă nouă în prevenirea şi combaterea violenţei în sport o reprezintă publicarea în Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 11/01/2008, a Legii nr. 4 / 2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive. 98

Statutul antrenorului H. G. nr. 255 / 2003 (M. O. nr. 191/2003) 99

Statutul antrenorului Drepturile antrenorului (Statutul antrenorului Art. 16): n n să fie promovat în categorii superioare de clasificare şi în funcţii administrative, în raport cu pregătirea profesională, cu rezultatele obţinute sau cu cerinţele unităţii sportive, în condiţiile legii; să fie nominalizat de către federaţia sportivă naţională de specialitate, ca antrenor al lotului naţional de juniori, tineret sau seniori, potrivit competenţei profesionale; să beneficieze de condiţii corespunzătoare de muncă şi protecţie socială, în condiţiile legii; să fie nominalizat de către federaţiile sportive naţionale în propriile colective tehnice; 100

Statutul antrenorului Drepturile antrenorului (Statutul antrenorului Art. 16): n n n să facă parte din organisme interne şi internaţionale de specialitate, să participe la consfătuiri, cursuri şi conferinţe naţionale şi internaţionale, de specialitate; să fie membru în asociaţii profesionale sau în alte organizaţii, în scopul reprezentării intereselor proprii, perfecţionării pregătirii profesionale şi protejării statutului antrenorului; să primească premii, prime, titluri şi distincţii, în condiţiile legii. 101

Statutul antrenorului Obligaţiile antrenorului (Statutul antrenorului Art. 17): n n n să fie loial şi devotat profesiei alese; să realizeze pregătirea şi participarea sportivilor la competiţiile interne şi internaţionale, cuprinse în calendar; să realizeze selecţia, iniţierea, pregătirea şi perfecţionarea tinerelor talente, pentru sportul de performanţă; să aplice, în procesul de antrenament, linia metodică şi cerinţele stabilite de federaţia sportivă naţională de specialitate; să promoveze spiritul de fair-play, să combată fenomenul de dopaj, acţiunile de violenţă; 102

Statutul antrenorului Obligaţiile antrenorului (Statutul antrenorului Art. 17): n n n să cunoască şi să respecte normele de securitate, protecţie şi igienă a muncii; să contribuie, prin lucrări de specialitate proprii, la îmbunătăţirea teoriei şi metodicii antrenamentului, în ramura de sport în care activează; să participe, periodic, la una din formele de perfecţionare organizate, pentru a fi la curent cu cerinţele şi dezvoltarea ramurii sportive; să îşi îndeplinească obiectivele de performanţă, stabilite anual de conducerea instituţiei unde este salariat; alte obligaţii prevăzute în contractul individual de muncă. 103

Legea voluntariatului nr. 195 / 2001 (M. O. nr. 206 / 24. 04. 2001) 104

Legea voluntariatului fundamentează următoarele principii pe care le promovează în practica managerială: a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat; b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii; d) recrutarea voluntarilor pe baza egalităţii şanselor, fără nici un fel de discriminări. 105

Jocurile Olimpice şi Paralimpice, ca model competiţional şi cultural, oferă şi modelul voluntarului privind selecţia şi comportamentul. Condiţiile minime şi calităţile speciale solicitate unui voluntar pentru Jocurile Olimpice şi/sau Paralimpice sunt: dedicaţie totală succesului Jocurilor; capacitatea de a oferi clienţilor un standard înalt al serviciilor; atitudine prietenoasă şi pozitivă; capacitatea de a vorbi şi de a scrie în limba engleză şi în altă limbă oficială, utilizată de delegaţiile comitetelor naţionale olimpice, participante; disponibilitatea de a participa la sesiuni de pregătire, începând cu anul preolimpic; 106

Condiţiile minime şi calităţile speciale solicitate unui voluntar pentru Jocurile Olimpice şi/sau Paralimpice sunt: disponibilitatea de a lucra pe perioada desfăşurării jocurilor Olimpice, minimum 8 ore pe zi; absenţa antecedentelor penale; acordul de a îmbrăca uniforma Olimpică şi/sau Paralimpică oficială; obligaţia de a călători şi a locui temporar în oraşul care găzduieşte jocurile olimpice sau în împrejurimi; vârsta minimă 18 ani la momentul organizării jocurilor. 107

Tipuri de îndatoriri îndeplinite de voluntari la Jocurile Olimpice şi/sau Paralimpice: monitorizarea intrărilor; verificarea permiselor; administraţie; servicii pentru sportivi şi pentru oficiali; teste antidoping pentru sportivi; operarea comunicaţiilor; conducerea autovehiculelor; servicii de întâmpinare a participanţilor; specialişti în limbi străine; logistică; servicii de medicină-sănătate; asistenţi ai Comitetelor Olimpice/Paralimpice Naţionale; operaţiuni de presă; informare publică; servicii pentru spectatori; tehnologie; vânzare de bilete; transport; diferite servicii pe stadion, săli, bazine şi alte baze sportive pentru competiţie şi antrenament; servicii poştale, servicii religioase. 108

Voluntarii vor beneficia gratuit de uniforme oficiale, transportul public sau special, masă şi cazare. Voluntarii vor obţine, la încheierea misiunii, un certificat de voluntar pentru activitatea desfăşurată în cadrul Jocurilor Olimpice şi/sau Paralimpice, pentru ca această experienţă să poată fi, eventual, valorificată în acelaşi cadru sau în alt cadru social. 109

CAIETUL VOLUNTARULUI Cap. I. MESAJE Mesajul preşedintelui Comitetului de Organizare Mesajul preşedintelui Federaţiei Internaţionale (corespondente) Mesajul preşedintelui Federaţiei Române (pe ramură de sport) Alte mesaje ale unor personalităţi Cap. II. ISTORIE ŞI REGULAMENTE Istoria disciplinei sportive (ramurii de sport ) respective. Aspecte semnificative Regulamentul disciplinei sportive (ramurii de sport) – naţional Cap. III. INSTRUCŢIUNI PENTRU VOLUNTARI 1. Definirea calităţii de voluntar 2. Contractul de voluntariat (conf. L. voluntariatului, 195/ 2001, cap. II). 3. Activităţi desfăşurate de voluntari: 4 Cerinţe de acces în corpul voluntarilor (selecţia) 5. Reguli de comportament pentru voluntari: 6. Drepturile voluntarului CAP. IV. INFORMATII GENERALE 1. Organigrama comitetului de organizare 2. Adrese şi telefoane utile 3. Informaţii privind facilităţile turistice 4. Programul general 5. Lista participanţilor (delegaţiilor) 6. Lista oficialilor 110

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Scopul: Asigurarea cadrului dezvoltării continue, precum şi a organizării şi funcţionării performante, a sistemului naţional de educaţie fizică şi sport din România. 111

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (1): Dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi parteneriat ale Agenţiei Naţionale pentru Sport, instituţie a administraţiei publice centrale pentru sport cu instituţiile administraţiei publice centrale cu atribuţii în activitatea de educaţie fizică şi sport : Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Culturii şi Cultelor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene; Ministerul mediului şi Gospodăririi Apelor; Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; Autoritatea Naţională pentru Tineret; Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Handicap. 112

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (2): n Practicarea activităţilor de educaţie fizică şi sport de către cetăţeni fără orice formă de discriminare, într-un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, educaţiei şi sănătăţii. n Perfecţionarea şi dezvoltarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport. 113

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (3): n Perfecţionarea cadrului legislativ necesar organizării şi funcţionării domeniului şi armonizarea acestui cadru cu legislaţia europeană. n Creşterea rolului educaţiei fizice şcolare, universitare, militare, profesionale în vederea ameliorării potenţialului biomotric al populaţiei tinere. 114

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (4): n Dezvoltarea sportului şcolar şi universitar, în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare. n Dezvoltarea sportului pentru toţi la nivel naţional, regional şi local. Elaborarea unor programe speciale pentru dezvoltarea sportului în mediul rural în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală. 115

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (5): n Dezvoltarea sportului de performanţă şi reprezentarea României la: competiţiile sportive internaţionale oficiale anuale, în special la Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene ; Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 ; Jocurile Mondiale Militare din anul 2007, cu clasarea în primele 10 naţiuni ale lumii; Jocurile Olimpice de vară din anul 2008, cu clasarea în primele 15 -20 naţiuni ale lumii, în condiţiile unei susţineri financiare la nivelul cerinţelor, începând cu anul 2005. 116

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (6): n Formarea şi perfecţionarea resurselor umane din domeniu. n Creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi medicinii sportive în susţinerea domeniului. 117

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (7): n Creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice în finanţarea programelor sportive. n Modernizarea bazei materiale sportive existente, construirea unor baze sportive pentru agrement şi a unor noi baze sportive în scopul asigurării condiţiilor pentru pregătirea sportivilor şi organizarea de competiţii naţionale şi internaţionale oficiale. Organizarea Registrului Bazelor Sportive. 118

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (8): n Promovarea valenţelor cultural-educative ale sportului şi educaţiei fizice, a spiritului de toleranţă şi fairplay. n Promovarea măsurilor de prevenire, educaţie şi sancţionare a actelor de dopaj şi violenţă în sport. 119

Strategia generală de organizare si dezvoltare a activităţii de educaţie fizică şi sport din România Obiective (9): n Dezvoltarea relaţiilor şi schimburilor internaţionale în domeniul sportului şi educaţiei fizice, în concordanţă cu politica externă a României. n Promovarea şi susţinerea reprezentanţilor români în organismele sportive internaţionale. 120

Acte normative 1. 2. 3. 4. 5. 6. Legea Educaţiei Fizice şi Sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare (M. O. 200/2000). H. G. nr. 884/2001 privind regulamentul de punere în aplicare al Legii 69/2000 (M. O. 578/2001). Ordin al Ministerului Tineretului şi Sportului Nr. 1058/2003 şi al Ministerului Sănătăţii şi Familiei Nr. 404/2003 pentru Aprobarea Normelor Tehnice pentru controlul medical al sportivilor, asistenţa medico-sportivă în complexurile sportive naţionale precum şi în cantonamentele loturilor naţionale şi olimpice şi asistenţa medicală la bazele sportive în timpul desfăşurării antrenamentelor şi competiţiilor. (MO. 327 din 14 mai 2003). Statutul antrenorului – H. G. nr. 255 din 2003. (M. O. 191/2001). Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 (M. O. 2004/2001). H. G. 484/ 2003 Norme privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivă. (M. O. nr. 316 din 12. 05. 2003). 121

Acte normative 7. Programul Naţional „Mişcare pentru sănătate” H. G. 283 /12. V. 2003. (M. O. 182 din 24. 03. 2003). 8. Legea nr. 551 / 2004 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă (M. O. 1161 din 8. 12. 2004). 9. Legea 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport. (M. O. din 15. 06. 2006). 10. Legea voluntariatului nr. 195/2001 (r 1) – cu modificările şi completările ulterioare. (M. O. nr. 206 din 24. IV. 2001) Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 276 din 25/04/2007. 11. Ordinul 130/2006 privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat, ale asociaţiilor pe ramură de sport judeţene şi ale Municipiului Bucureşti. (M. O. P. I. nr. 325 / 11. 04. 2006). 12. Ordinul comun MECT, ANS si COSR nr. 1560 / nr. 345 / nr. 1025 din 23 iulie 2007 pentru aprobarea „Protocolului privind asigurarea cadrului de colaborare în vederea dezvoltării continue şi funcţionării performante a sistemului naţional de educaţie fizică şi sport” 13. Hotararea nr 1447 / 2007 Norme financiare pentru activitatea sportivă (Monitorul Oficial, Partea I nr. 823 din 03/12/2007) 14. Lege nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive (Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 11/01/2008) 122