Rugaciunea catre Dumnezeu ca modalitate terapeutica eficienta Dr

  • Slides: 76
Download presentation
Rugaciunea catre Dumnezeu ca modalitate terapeutica eficienta Dr. Monica Maria Pascalau Medic rezident medicina

Rugaciunea catre Dumnezeu ca modalitate terapeutica eficienta Dr. Monica Maria Pascalau Medic rezident medicina de familie, Competenta in Apifitoterapie, Homeopatie, Acupunctura, Medicina de Intreprindere Raphael Medica Cluj Napoca

Motto “Rugaciunea este respiratia sufletului” (Ellen G. White)

Motto “Rugaciunea este respiratia sufletului” (Ellen G. White)

Introducere Desi in lumea stiintifica medicala nu este acceptata ca terapie, rugaciunea sincera catre

Introducere Desi in lumea stiintifica medicala nu este acceptata ca terapie, rugaciunea sincera catre Dumnezeu este totusi o modalitate de vindecare a multor boli, cu conditia ca rugaciunea sa fie sincera si rostita cu o credinta totala in puterea atotvindecatoare a lui Dumnezeu Tatal.

Ce este rugăciunea? ¥ Este un exercitiu de credintă, sau un "medicament" al corpurilor

Ce este rugăciunea? ¥ Este un exercitiu de credintă, sau un "medicament" al corpurilor mentale, spirituale si fizice? ¥ În ceea ce priveste sănătatea noastră, adevărul este că rugăciunea este si credintă si medicament, două balsamuri omenesti fără de care n-am supravietui nici social, nici individual, nici fizic si nici emotiv.

Prezentare de caz: ¥ Pacienta in varsta de 35 ani s-a prezentat in luna

Prezentare de caz: ¥ Pacienta in varsta de 35 ani s-a prezentat in luna mai 2011 cu urmatoarea simptomatologie: - febra persistenta pana la 38*C insotita de frisoane ¥ - dureri posterioare la nivelul oaselor iliace, in apropierea crestelor iliace ¥ - fatigabilitate ¥ - scadere in greutate 8 kg in ultimele 2 luni ¥

Antecedente Heredo-colaterale: ¥- mama decedata in februarie 2011 de cancer de san ¥ -

Antecedente Heredo-colaterale: ¥- mama decedata in februarie 2011 de cancer de san ¥ - bunic din partea mamei decedat in 1993 de cancer pulmonar ¥ - bunica din partea tatalui decedata in 2005 de accident vascular cerebral hemoragic ¥ - tatal – diabet zaharat tip II, obezitate grad II

Antecedente personale: Fiziologice: menarha= 13 ani, cicluri menstruale regulate, moderate cantitativ, nedureroase, S=0, Av=0,

Antecedente personale: Fiziologice: menarha= 13 ani, cicluri menstruale regulate, moderate cantitativ, nedureroase, S=0, Av=0, N=0, fara tratament ACO ¥ Patologice: bolile copilariei, pneumonii repetate in copilarie, hepatita tip A la 15 ani, anexita bilaterala cu peritonita post consult ginecologic la 31 ani ¥ Nu este in tratament cronic ¥ Fara alergii cunoscute ¥

Conditii de viata si munca: ¥ Corespunzatoare ¥ Nu consuma alcool, tutun, cafea ¥

Conditii de viata si munca: ¥ Corespunzatoare ¥ Nu consuma alcool, tutun, cafea ¥ Are un regim alimentar lacto-ovovegetarian de 13 ani ¥ Face exercitii fizice in mod regulat

Istoricul bolii: Suferinta actuala a debutat la inceputul lunii mai in mod brusc cu:

Istoricul bolii: Suferinta actuala a debutat la inceputul lunii mai in mod brusc cu: dureri la nivelul oaselor iliace bilateral, simetric, in puncte “fixe” la aproximativ 5 cm de marginea crestelor iliace, de aceeasi intensitate, bilateral ¥ dureri de-a lungul coloanei vertebrale lombare si toracale la miscari de extensie ale coloanei vertebrale Durerile cedeaza afirmativ la caldura umeda aplicata local (dusuri fierbinti), dar ulterior reapar la cateva minute de la incheierea dusului cu apa fierbinte ¥ subfebrilitati asociate cu frisoane ¥

Istoricul bolii: Dupa cateva zile de la debut, vazand ca simptomatologia persista, fara nici

Istoricul bolii: Dupa cateva zile de la debut, vazand ca simptomatologia persista, fara nici o ameliorare, se prezinta intr-un serviciu de balneologie unde in urma unui examen ecografic abdominal se pune diagnosticul “Perioada ovulatorie”, fara a se decela alte aspecte patologice (in acel moment pacienta era in perioada premenstruala cu exact 5 zile inaintea menstruatiei).

Istoricul bolii: ¥ In acelasi serviciu medical se realizeaza o radiografie de coloana vertebrala

Istoricul bolii: ¥ In acelasi serviciu medical se realizeaza o radiografie de coloana vertebrala si se deceleaza o minima protruzie a discului intervertebral dintre L 2 si L 3, care totusi nu poate explica simptomatologia. ¥ Se recomanda: - “bai sarate la Cojocna” - Voltaren supozitor seara - Arcoxia 1 tb/zi timp de 2 zile combinat cu Mydocalm

Istoricul bolii: ¥ Pacienta efectueaza tratamentul medicamentos recomandat timp de 3 zile fara nici

Istoricul bolii: ¥ Pacienta efectueaza tratamentul medicamentos recomandat timp de 3 zile fara nici o ameliorare a simptomatologiei. ¥ La aproximativ 3 saptamani de la debut incepe sa acuze hipoestezie cutanata in zona hipogastrica, fesiera, inghinala, perineala, zona coapselor pana la nivelul genunchilor

Istoricul bolii: ¥ ¥ ¥ Asociat prezinta si tulburari sfincteriene cu contractura crescuta la

Istoricul bolii: ¥ ¥ ¥ Asociat prezinta si tulburari sfincteriene cu contractura crescuta la nivelul sfincterului urinar si cu mictiuni dificile si o scadere a capacitatii de a controla sfincerul anal extern in perioada predefecationala De asemenea apare si o scadere a fortei musculare la nivelul membrelor inferioare ceea duce la dificultati mari la deplasare Starea de fatigabilitate este foarte accentuata, oboseste foarte repede chiar la efort fizic minim (uneori chiar si actul de a respira necesita un efort considerabil)

Istoricul bolii: Se prezinta apoi intr-un serviciu de reumatologie unde se efectueaza mai multe

Istoricul bolii: Se prezinta apoi intr-un serviciu de reumatologie unde se efectueaza mai multe investigatii clinice si paraclinice: ¥ Paraclinic: ¥ ¥ ¥ ¥ VSH = 28 mm/h fibrinogen = 440 Hb=10 Ht= 34 nr hematii= 3, 97 sideremie= 3, 48(N=37 -170) PCR <6 mg/l (este normala) Ag HBs negativ, Atc HCV negativi Anti-TPO=37, 6 UI/ml FT 4=1, 29 ng/dl TSH-2, 33 u. U/ml Calciu total=8, 5 mg/d. L CA 125= 16 U/ml (N<35 U/ml) Ag carcinoembrionar(CEA)=0, 5 ng/ml (N<5 ng/ml)

Istoricul bolii: ¥ Se decide inceperea antibioterapiei datorita persistentei subfebrilitatilor, intr-o combinatie de 3

Istoricul bolii: ¥ Se decide inceperea antibioterapiei datorita persistentei subfebrilitatilor, intr-o combinatie de 3 antibiotice, Metronidazol in perfuzie, combinat cu Ampicilina si Gentamicina injectabil. ¥ Dupa aproximativ 7 zile de la data internarii se efectueaza hemoculturi recoltate la interval de o ora in aceeasi zi: ¥ ¥ Hemocultura pozitiva cu Staphylococcus Epidermidis efectuata la ora 13. 00 Hemocoltura negativa efectuata la ora 14. 00 in aceeasi zi > schimbarea tratamentului antibiotic cu asociere de 3 antibiotice conform antibiogramei: Clindamicina+ Ciprofloxacin+ Metronidazol

Investigatii suplimentare: ¥ Radiografia de articulatii sacroiliace: suspiciune de sacroileita pentru ca nu se

Investigatii suplimentare: ¥ Radiografia de articulatii sacroiliace: suspiciune de sacroileita pentru ca nu se vede foarte clar conturul osului iliac. Medicul radiolog recomanda RMN de sacroiliace ¥ RMN articulatii sacro iliace: articulatii sacroiliace fara modificari ale inaltimii spatiilor articulare, fara edem subcondral, fara linii de fractura (este in limite normale). Suplimentar se constata ovar stang marit in volum, cu dimensiunile de 5/4, 6 cm, cu aspect inomogen prin prezenta a numeroase chiste, componenta tisulara si mici acumulari hemoragice

Istoricul bolii: Consultul neurologic: discret tremur al mainilor de postura, hipoestezie cu nivel la

Istoricul bolii: Consultul neurologic: discret tremur al mainilor de postura, hipoestezie cu nivel la D 8 pentru sensibilitatea termica, dureroasa, tactila, mictiuni dificile, ROT diminuate la memebrele superioare, ROT abolite la membrele inferioare, reflexe cutanate abdominale: superior – prezente, mijlociu- absente, inferior- absente, dificultate la deplasare. Diagnostic neurologic: LOMBALGIE ACUTA SINDROM INFLAMATOR NESPECIFIC CHISTE OVARIENE SINDROM PARESTEZIC IN MEMBRELE INFERIOARE Recomandari : ¥ - continuarea tratamentului cu antibiotice ¥ - Lyrica tb 0 -0 -1 ¥ - Milgamma tb 1 -1 -1 ¥ - Celebrex 100 mg 1 -0 -1

Istoricul bolii: Investigatii recomandate de medicul neurolog: consult ginecologic - examen RMN de coloana

Istoricul bolii: Investigatii recomandate de medicul neurolog: consult ginecologic - examen RMN de coloana vertebrala dorsala si lombosacrata - EMG Consultul ginecologic: prezenta unei formatiuni anexiale stangi inomogene, posibil boala inflamatorie pelvina cronica EMG: la nivelul nervilor peroneu comun, tibial si sural de partea stanga parametrii EMG normali. PESS corticale cu latenta normala pentru membrul superior si cu latenta prelungita la membrul inferior stang

Istoricul bolii: ¥ ¥ Ecocardiografia transtoracica: Ao asc la sin=32; Ao la crosa nedilatata=23;

Istoricul bolii: ¥ ¥ Ecocardiografia transtoracica: Ao asc la sin=32; Ao la crosa nedilatata=23; Fara gradient pe Ao descendenta toracica; AS=33; SIV=10; PP=9; VS=47/30; Cinetica globala VS buna; FEVS>50%; Fara tulburari de cinetica regionala; Cavitati drepte nedilatate; TAPSE>20; Itr minora; Ps. AP sub 20 mm. Hg; VMi normala; fara vegetatii; profil de umplere VS normal; VAo supla, tricuspa, nestenotica si continenta; SIV si SIA sunt intacte; VCI nedilatata=15; TAP nedilatat; VP supla, fara vegetatii; CONCLUZII: Cord cu dimensiuni si cinetica globala normale; valve continente; septe intacte (cord eco structural normal)

Istoricul bolii: RMN coloana lombara: la nivelul corpului vertebral D 11, postero-inferior in stanga,

Istoricul bolii: RMN coloana lombara: la nivelul corpului vertebral D 11, postero-inferior in stanga, se evidentiaza o leziune nodulara, relativ bine delimitata, contur uor neregulat, rotunda-ovalara, cu dimensiunile 15/13/13, 5 mm. Postcontrast leziune capteaza intens si omogen substanta de contrast paramagnetica administrata. Aspectul descris ridica suspiciunea unei leziuni cu caracter secundar. In rest se vizualizeaza aplatizarea lordozei lobare. Protruzie discala D 7 -D 8 posterioara cu minima osteofitoza, cu minim conflict dural si radicular drept. Protruzii discale etajate L 4 L 5 si L 5 -S 1, cu tangenta durala si radiculara bilaterala

Istoricul bolii: Mamografie bilaterala (MLO, CC): Sani cu structura intens densa, cu aspect simetric,

Istoricul bolii: Mamografie bilaterala (MLO, CC): Sani cu structura intens densa, cu aspect simetric, fara densitati nodulare, fara distoriuni arhitecturale, fara microcalcifieri suspecte. ¥ Ecografie mamara: Sani cu structura glandulara, cu cateva imagini nodulare cu caracter de benignitate, avasculare, de pana la 7 mm, dispersate bilateral, mai probabil chiste cu continut impur. La nivelul parenchimului mamar sunt prezente si cateva chiste simple. Fara leziuni parenchimatoase suspecte. Fara limfonoduli cu caractere suspecte axilar bilateral. Diagnostic: Sani fara modificari suspecte. BIRADS 2 ¥

Istoricul bolii: Scintigrafie osoasa de corp intreg + SPECT/CT de coloana vertebrala D 10

Istoricul bolii: Scintigrafie osoasa de corp intreg + SPECT/CT de coloana vertebrala D 10 -L 1: ¥ - formatiune hipodensa cu contur scleros, bine delimitata, care nu intrerupe corticala, cu captare identica cu restul corpului vertebral, localizata posterolateral stanga la nivelui corpului vertebral D 11, aspect care pledeaza pentru leziune osossa benigna ¥ - usoara hiperfixare simetrica la nivelul articulatiilor coxo-femurale si articulatiilor picioarelor, care ridica suspiciunea unei artrite reactive ¥ - restul scheletului cu aspect scintigrafic normal. CONCLUZIE: Formatiune osoasa benigna la nivelul corpului vertebral D 11.

Istoricul bolii: ¥ Dupa 2 saptamani de internare in serviciul de reumatologie, starea pacientei

Istoricul bolii: ¥ Dupa 2 saptamani de internare in serviciul de reumatologie, starea pacientei s-a agravat cu accentuarea durerilor la nivelul oaselor iliace ¥ hipoestezie la nivelul trunchiului in zona abdominala, hipogastrica, perineala, fesiera si a coapselor, ¥ parestezii la nivelul membrelor superioare, ¥ scaderea fortei musculare in membrele inferioare, ¥ dureri la nivelul membrelor inferioare, ¥ fatigabilitate accentuata, ¥ caderea parului accentuata, ¥ scadere in greutate inca 2 kg pe parcursul internarii, Pentru aceste motive pacienta solicita incheierea pe proprie raspundere a observatiei si a tratamentului in acest serviciu medical. ¥

Istoricul bolii: Diagnostic la externare din sectia de Reumatologie: ¥ ¥ ¥ SEPTICEMIE CU

Istoricul bolii: Diagnostic la externare din sectia de Reumatologie: ¥ ¥ ¥ SEPTICEMIE CU STAFILOCOC EPIDERMIDIS TUMORA ANEXIALA STANGA IN OBSERVATIE OSTEOMIELITA VERTEBRALA POSIBILA

Istoricul bolii: Ulterior pacienta este internata de urgenta intr-un serviciu de neurologie dintr-un spital

Istoricul bolii: Ulterior pacienta este internata de urgenta intr-un serviciu de neurologie dintr-un spital din Paris unde se efectueaza multiple investigatii biochimice, hematologice, imunologice si imagistice. Se evidentiaza ENCEFALO-MIELITA la examenul RMN cerebral si de coloana dorso-lombara aspect radiologic prezent de altfel si pe examinarea RMN de coloana lombara efectuat in timpul internarii in sectia de reumatologie, dar nesesizat de catre specialistul in imagistica care a interpretat imaginile RMN

RMN cerebral si de coloana cervico -dorsala Encefalomielita diseminata cu afectarea maduvei cervico- dorsale

RMN cerebral si de coloana cervico -dorsala Encefalomielita diseminata cu afectarea maduvei cervico- dorsale plurisegmentar si difuz, bulbar bilateral la limita bulbomedulara, la nivelul pedunculilor cerebrali bilateral si la nivelul chiasmei optice si in regiunile interne periventriculare. ¥ Zone de contrast punctiform la nivelul maduvei cervicale ¥ Hernie discala C 5 -C 6 compresiva care amprenteaza maduva, fara mielopatie vizibila ¥

Arteriografie medulara Avand in vedere aspectul maduvei spinarii se decide efectuarea unei arteriografii medulare

Arteriografie medulara Avand in vedere aspectul maduvei spinarii se decide efectuarea unei arteriografii medulare pentru a cauta patologia vasculara care ar putea sa corespunda cu acest tip de afectare medulara: Rezultat: Examenul arteriografic este normal, fara: - ischemie la nivelul arterelor vertebrale - fistula arterio-venoasa spinala - malformatie arterio-venoasa intra-medulara - fistula durala craniana cu drenaj venos perimedular

Alte investigatii: S-au depistat de asemenea anticorpi anti SSRo pozitivi in titru scazut. Se

Alte investigatii: S-au depistat de asemenea anticorpi anti SSRo pozitivi in titru scazut. Se pune diagnosticul probabil de SINDROM SJOGREN, care este confirmat partial de biopsia de glanda salivara unde s-a observat inflamatie cronica limfocitara cu prezenta unei concentratii limfocitare corespunzatoare gradului III Chisohlm et Mason. ¥ Dg de Sindrom Sjogren este infirmat insa de faptul ca pacienta nu prezinta nici un simptom din complexul Sicca (uscaciunea mucoaselor labiala, oculara sau vaginala) ¥

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism ¥ infiltrarea limfocitara

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism ¥ infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina ¥ celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva, de lacrimi).

Sindromul Gougerot-Sjogren Clinic: “sindromul sicca” cu afectarea in primul rand a mucoaselor bucale si

Sindromul Gougerot-Sjogren Clinic: “sindromul sicca” cu afectarea in primul rand a mucoaselor bucale si conjunctivale: ¥ - xerostomie ¥ - xeroftalmie Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros, cicatricial, care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei, dar mai ales functionarea sa.

Sindromul Gougerot-Sjogren Exista doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. ¥ -

Sindromul Gougerot-Sjogren Exista doua tipuri de sindroame Sjogren: tipul primar si secundar. ¥ - sindromul Sjogren primar apare in absenta unor alte afectiuni de natura autoimuna sau reumatica ¥ - tipul secundar are un tablou complex, si poate insoti boli precum sclerodermia, lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoida.

Sindromul Gougerot-Sjogren Diagnosticul pozitiv: uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru

Sindromul Gougerot-Sjogren Diagnosticul pozitiv: uscaciunea mucoasei bucale (xerostomie) si a mucoasei conjunctivale (xeroftalmie). Pentru a fi sugestive in cadrul sindromului, durata simptomelor trebuie sa fie mai lunga de 3 luni si acestea trebuie sa apara in afara administrarii unei medicatii ce poate da astfel de reactii adverse. Adesea pacientii descriu si o senzatie intens pruriginoasa sau chiar de arsura la nivel ocular. Vorbirea este foarte mult afectata deoarece secretia salivara este foarte mult diminuata.

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ Sindromul Sjogren se poate acompania si de simptome importante extraglandulare, ca urmare a distructiei sistemice realizate de catre autoanticorpi. ¥ Astfel, cele mai frecvente simptome cu localizare extraglandulara sunt: - Manifestari tegumentare: apare prurit generalizat, eruptie cutanata fotosensibila, piele excesiv de uscata, transpiratie diminuata, vasculita cutanata (sub forma unei purpure palpabile) si fenomene Raynaud (la aproximativ 20% dintre pacienti); - Manifestari pulmonare: poate sa apara xerotrahee (uscaciunea traheei), tuse uscata, neproductiva, dispnee (in cazul in care sindromul se complica si cu boala pulmonara interstitiala), sinuzita, bronsita recurenta sau chiar pneumonie si pneumonita (de natura infectioasa sau nonifectioasa); - Manifestari gastrointestinale: disfagie, esofagita, boala de reflux gastroesofagian, diaree si dureri abdominale. Mai rar, pacientii pot suferi si pancreatita acuta sau cronica si uneori apare o malabsorbtie cauzata de secretia pancreatica insuficienta; - Manifestari cardiace: pericardita si hipertensiunea pulmonara sunt cele mai frecvente complicatii cardiace ale sindromului; - Manifestari renale: pot sa apara calculi renali, acidoza tubulara renala secundara nefritei interstitiale (cea mai frecventa complicatie renala); - Manifestari neurologice: se pare ca afectarea neurologica apare la un procent de pana la 40% din pacienti, iar cele mai frecvente manifestari includ mielopatie, neuropatia optica, convulsii, disfunctie cognitiva siencefalopatie; - Alte manifestari generale includ: astenie generalizata, dureri articulare, tumefactie articulara (uneori), mialgii, dureri dentare. ¥ ¥ ¥ ¥

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ ¥ ¥ - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate,

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ ¥ ¥ - Examen oftalmologic: se pot descoperi vase conjunctivale dilatate, blefarita, cornee opacificata, existenta unor filamente keratozice sau muco- vascoase; - Examinarea cavitatii bucale: carii dentare (adesea cu localizari mai putin obisnuite - cum ar fi linia gingivala sau suprafata incisivilor), boala parodontala, candidoza orala, limba fisurata, eritematoasa, cheilita angulara. Se poate observa marirea in volum a glandelor parotide, a glandelor submandibulare; - Examinarea articulatiilor: poate evidentia simptome sugestive pentru artrita (poate sa apara atat in cadrul sindromul Sjogren primar cat si secundar). Artrita este simetrica, poliartriculara, are intensitate moderata si este, in mod tipic, noneroziva; - Examinarea pulmonara poate evidentia existenta ralurilor bilaterale bazale (in cazul in care pacientul are boala interstitiala); - Examinarea tegumentelor: poate obiectiva afectarea vasculitica (prin aparitia purpurei palpabile, localizata in special la nivelul extremitatilor inferioare).

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care

Sindromul Gougerot-Sjogren ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ VSH (volumul de sedimentare al hematiilor), care este crescut fibrinogenul (de asemenea crescut), PCR (proteina C reactiva) Hemograma completa Factor reumatoid Anticorpii specifici sindromului Sjogren sunt anticorpii anti - antigen B (SSB/La) si anticorpii antigenului A (SSA/Ro). SSA/Ro apar pozitivi la peste 75% dintre pacientii cu sindrom Sjogren primar. Acest fapt semnifica in acelasi timp ca anticorpii sunt sensibili, insa ca absenta lor nu exclude diagnosticul. Anticorpii anti SSB/La sunt pozitivi la peste jumatate dintre pacientii cu sindrom primar si la 15% dintre cei cu sindrom secundar; Anticorpii antifosfolipidici fluxul secretiei lacrimale functia glandelor salivare recoltarea de material bioptic pentru stabilirea gradului de afectare histologica.

Sdr Gougerot Sjogren ¥ ¥ Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Teste de sialometrie

Sdr Gougerot Sjogren ¥ ¥ Testul Schirmer masoara debitul secretiei lacrimale. Teste de sialometrie sunt folosite, similar testului Schirmer, pentru determinarea gradului de reducere a fluxului salivar si pentru obiectivarea xerostomiei. In cazul pacientilor cu sindrom Sjogren saliva poate fi mai bogata in sodiu, clor, lactoferina si imunoglobulina A. Scintigrafia salivara este o metoda mai laborioasa care masoara disfunctia glandulara, dar care nu este insa foarte specifica sindromului Sjogren. Testul cu roz Bengal este utilizat pentru investigarea unor posibile leziuni corneene ce pot sa apara ca urmare directa a xenoftalmiei.

Tratament Sdr Gougerot Sjogren ¥ ¥ ¥ lacrimi artificiale saliva artificiala dropsuri care pot

Tratament Sdr Gougerot Sjogren ¥ ¥ ¥ lacrimi artificiale saliva artificiala dropsuri care pot stimula secretia salivara (in principal a celor cu aroma de lamaie); - Evitarea expunerii la fum (inclusiv/ mai ales fum de tigara), la vant puternic sau la alti iritanti, astfel incat sa fie redus gradul de lezare a ochilor; - Prevenirea instalarii starii de oboseala prin efectuarea de pauze, exercitii de relaxare; - Prevenirea aparitiei unor probleme de natura stomatologica prin perierea dintilor conform recomandarilor specialistilor (dupa fiecare masa) si prin utilizarea atei dentare; - umiditati corespunzatoare in aerul din incapere aplicarea repetata a unor creme hidratante; - Ameliorarea simptomelor gastrointestinale, mai ales daca este vorba de boala de reflux, prin administrarea de antiacide sau protectoare gastrice; - Controlul durerilor de intensitate moderata prin administrarea de analgezice de tipul paracetamolului sau celor din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (cum ar fi ibuprofen); - Utilizarea de lubrifianti vaginali.

Tratament Sdr Gougerot Sjogren Corticosteroizii ¥ Antimalarice: hidroxiclorochina ¥ AINS ¥ Cevimelim ¥ Pilocarpina

Tratament Sdr Gougerot Sjogren Corticosteroizii ¥ Antimalarice: hidroxiclorochina ¥ AINS ¥ Cevimelim ¥ Pilocarpina ¥ Ciclosporina oftalmologica ¥ Inhibitoarele de pompa de protoni (omeprazol, lansoprazol) ¥ Blocantii H 2 (ranitidina, famotidina); ¥

Alte investigatii efectuate: Ionograma sanguina- normala ¥ Probe hepatice – normale ¥ Colesterol -

Alte investigatii efectuate: Ionograma sanguina- normala ¥ Probe hepatice – normale ¥ Colesterol - normal ¥ TG - normale ¥ HDL Colesterol - normal ¥ LDL Colesterol – normal ¥ Electroforeza proteinelor: hipergamaglobulinemie policlonala ¥ Beta 2 microglobulina – normala ¥

Alte investigatii: Bilantul imunologic: ¥ Atc antifosfolipidici, anti B 2 GP 1 – negativi

Alte investigatii: Bilantul imunologic: ¥ Atc antifosfolipidici, anti B 2 GP 1 – negativi ¥ AAN pozitivi>1: 1280 aspect patat ¥ Anti ECT (extract de celule timice) pozitivi ¥ Anti SSA pozitivi ¥ TSH normal ¥ B 12= 305 ng/L (normal) ¥ Folatul seric=11 ug/L ¥ Atc anticardiolipina Ig. G si Ig. M normali ¥ Atc anti B 2 glicoproteina Ig. G si Ig. M normali ¥ Atc paraneoplazici anti-neuronali Ig. G negativi

Alte investigatii: ¥ Marcherii tumorali: - Ca 125, ¥ - Ca 19, 9, ¥

Alte investigatii: ¥ Marcherii tumorali: - Ca 125, ¥ - Ca 19, 9, ¥ - ACE, ¥ - alfafetoproteina negativi ¥ Cupremie normala ¥ VDRL negativ ¥ Mycoplasma- negativ ¥ HTLV 1 – negativ ¥ Boala Lyme – negativ ¥ Atc anti NMO - negativ ¥

Alte investigatii: ¥ Enzima de conversie din sange= 23 UI/L – normala ¥ Anticorpi

Alte investigatii: ¥ Enzima de conversie din sange= 23 UI/L – normala ¥ Anticorpi anti receptori NMDA din LCR – normali ¥ Punctie lombara: lichid acelular, proteinorahie usoara pana la 0, 62 g/l, glicorahie la 2, 6 mmol/l ¥ Arteriografie medulara si cerebrala normala

Diagnostic: MIELOPATIE DE ORIGINE INFLAMATORIE POSIBIL ASOCIATA SDR GOUGEROT SJOGREN Cauzele deficitului carential sau

Diagnostic: MIELOPATIE DE ORIGINE INFLAMATORIE POSIBIL ASOCIATA SDR GOUGEROT SJOGREN Cauzele deficitului carential sau de origine vasculara - au fost excluse

Tratament In toata aceasta perioada pacienta nu a facut nici un tratament specific afectiunii

Tratament In toata aceasta perioada pacienta nu a facut nici un tratament specific afectiunii prezente cu exceptia a 2 -3 zile in care a luat antiinflamatoare si calmante si de asemenea, aproximativ 10 zile de 2 sau 3 antibiotice in asociere care nu si-au dovedit nici un efect favorabil asupra reducerii simptomatologiei

Evolutia cazului: ¥ ¥ La aproximativ 4 saptamani de la debut, durerile de la

Evolutia cazului: ¥ ¥ La aproximativ 4 saptamani de la debut, durerile de la nivelul oaselor iliace au inceput sa se reduca in intensitate La 6 saptamani de la debut, persistau subfebrilitatile, astenia generalizata, tulburarile sfincteriene, paresteziile la nivelul membrelor superioare si hipoestezii la nivelele tegumentare descrise mai sus La 4 luni de la debut simptomatologia persista inca dar intr-o forma mult atenuata Scaderea fortei musculare in membrele inferioare cu dificultati la deplasare a persistat timp de 6 luni

Rezultate: La 1 an dupa debutul bolii se reface examinarea RMN de coloana cervico-dorsala

Rezultate: La 1 an dupa debutul bolii se reface examinarea RMN de coloana cervico-dorsala : ¥ Dimensional maduva spinarii normala, fara modificare de volum. Fara prize de contrast patologice actuale medulare. Fara anomalii de semnal patologice actuale medulare cervicodorsale. ¥ Discopatie degenerativa C 5 -C 6 cu protruzie postero-mediana descrisa in examinarea RMN precedenta, pe canal cervical ingustat secundar cu gauri de conjugare libere ¥ Fara anomalii jonctionale cervico-occipitale

Metoda terapeutica: ¥ Intrucat manifestarea bolii a fost destul de dramatica, si intrucat nici

Metoda terapeutica: ¥ Intrucat manifestarea bolii a fost destul de dramatica, si intrucat nici una din metodele terapeutice aplicate nu au dat rezultate, pacienta a recurs la singura “terapie” care o putea pune in aplicare fara nici un efect advers: ¥ rugaciunea sincera si plina de aspiratie catre Dumnezeu.

Metoda terapeutica: Rugaciunea “Tatal nostru” in mod repetat cu toata ardoarea sufletului ¥ Rugaciunea

Metoda terapeutica: Rugaciunea “Tatal nostru” in mod repetat cu toata ardoarea sufletului ¥ Rugaciunea “ Inger ingerasul meu” ¥ Rugaciunea Inimii ¥ Ruga catre Ingerul Pazitor ¥ Ruga catre Ingerii Sanatatii ¥ Ruga catre Arhanghelul Raphael ¥ Ruga catre Dumnezeu Tatal ¥ Ruga catre Isus ¥

Metoda terapeutica: Rugaciunea ¥ Doza: continuu in timpul zilei si al noptii in starea

Metoda terapeutica: Rugaciunea ¥ Doza: continuu in timpul zilei si al noptii in starea de veghe ¥ Mod de administrare: continuu timp de 5 luni, apoi de cateva ori pe zi si de cateva ori pe noapte, si zilnic, pana la 1 an

Rezultate ale rugaciunii constientizarea: ¥ Contextul psihoemotional in care a aparut toata aceasta afectiune:

Rezultate ale rugaciunii constientizarea: ¥ Contextul psihoemotional in care a aparut toata aceasta afectiune: in luna februarie a aceluiasi an mama pacientei trece in lumea de dincolo dupa o lunga suferinta cauzata de un cancer la san. ¥ Acest fapt este perceput de catre pacienta ca o pierdere foarte mare care ii provoaca o stare de depresie acuta ce duce la o usoara apatie si inapetenta care determina apoi o scadere in greutate de 8 kg in primele 2 luni dupa eveniment.

Rezultate ale rugaciunii – constientizarea si transformarea In acest moment, printr-o suprapunere de factori

Rezultate ale rugaciunii – constientizarea si transformarea In acest moment, printr-o suprapunere de factori externi in special “reci” (dormit intr-o incapere racoroasa, raceala afectiva a celor apropiati ei), lipsa prezentei fizice a mamei (privita ca “ax” al familiei si, intr-un fel al universului ei) duce la inflamarea axului central al fiintei umane care este chiar maduva spinarii. Pacienta intuieste faptul ca a gresit in mod fundamental prin raportarea la mama ei ca la axul central a vietii ei.

Rezultate ale rugaciunii – constientizarea si transformarea ¥ A realizat interior faptul ca axul

Rezultate ale rugaciunii – constientizarea si transformarea ¥ A realizat interior faptul ca axul central al fiintei ei este de fapt Dumnezeu si doar El, Creatorul a Tot si Toate. Atunci, s-a rugat intens catre Dumnezeu sa o ajute sa perceapa aceasta ca realitate, ca traire zilnica, clipa de clipa a existentei Lui. ¥ Cu fiecare ruga catre El, “ceva” in mod tainic se transforma in fiinta ei, simtea ca fiecare ruga aducea o alinare, o imbunatatire a starii interioare, o ameliorare foarte fin sesizabila a durerilor.

Rugaciunea ¥ Uneori, cand rugile erau rostite interior cu o foarte mare ardoare, pacienta

Rugaciunea ¥ Uneori, cand rugile erau rostite interior cu o foarte mare ardoare, pacienta resimtea aproape imediat o stare de revigorare, de reinfuzare cu energia cea tainica a vietii, ceea ce ii dadea puterea sa realizeze miscarile bazale, obisnuite. ¥ Rugaciunile au fost realizate in mod constant in toata perioada de suferinta foarte mare cat si dupa aceea cand au aparut semne de ameliorare a simptomelor

Rugaciunea ¥ ¥ ¥ Pacienta a inceput sa practice rugaciunea catre Dumnezeu chiar din

Rugaciunea ¥ ¥ ¥ Pacienta a inceput sa practice rugaciunea catre Dumnezeu chiar din primele zile dupa debutul simptomatologiei. La vremea aceea, durerile erau foarte intense si se diminuau doar prin aplicarea de apa fierbinte pe zonele dureroase. Aceste dureri erau mult mai intense in clinostatism si de multe ori trezeau pacienta din somn ceea ce a dus la agravarea starii de oboseala si de fatigabilitate Din punct de vedere psihic, inca de la debutul simptomatologiei, pacienta prezinta un grad de stress foarte mare generat de amploarea si gravitatea bolii, precum si de faptul ca tratamentele medicamentoase efectuate nu au avut nici un efect pentru ameliorarea simptomatologiei

Rugaciunea ¥ Psihoemotional, pacienta era la debutul bolii intr-o stare de: stress foarte intens

Rugaciunea ¥ Psihoemotional, pacienta era la debutul bolii intr-o stare de: stress foarte intens (prin contextul bolii nou aparute) ¥ anxietate crescuta (teama de amploarea simtomatologiei si de urmarile posibile cu efecte asupra tuturor domeniilor vietii ei) ¥ depresie acuta (suferinta cauzata de lipsa prezentei fizice a mamei ei) ¥

Rugaciunea ¥ In acest context psihoemotional, gaseste totusi un mare ajutor si un imens

Rugaciunea ¥ In acest context psihoemotional, gaseste totusi un mare ajutor si un imens sprijin in rugaciunea catre Dumnezeu. Astfel, pacienta constata modificari pe mai multe nivele: 1. 2. 3. Nivelul psihologic: rugaciunea sincera a produs o reducere a starii de stress, anxietate si depresie ceea ce a permis declansarea unui proces spontan de autocunoastereintrospectie si analiza – prin care a constientizat atasamentul mult prea intens fata de mama, care fusese investita cu functia de reper si ax al vietii ei. Nivelul psihosomatic: a inteles ca mintea influenteaza corpul si a inceput sa realizeze exercitii psihosomatice si de vizualizare a vindecarii Nivelul spiritual: a aparut o transformare profunda a modului de a gandi, in care si-a reevaluat valorile, credintele, prioritatile si modul de a relationa cu cei din jur. Apare astfel maturizarea si clarificarea vietii sale de adult cu “ vindecarea copilului interior”

Concluzii Este remarcabil faptul ca pacienta a constientizat 3 nivele distincte pe care poate

Concluzii Este remarcabil faptul ca pacienta a constientizat 3 nivele distincte pe care poate actiona singura pentru declansarea procesului de vindecare: 1. 2. 3. Psihic Psihoemotional Spiritual “Multi oameni se intorc spre Dumnezeu atunci cand nu mai au nici o speranta”

“Dumnezeu se ascunde in detalii” ¥ La aproximativ 4 luni de la debut, timp

“Dumnezeu se ascunde in detalii” ¥ La aproximativ 4 luni de la debut, timp in care a practicat rugaciunea aproape continuu, pacienta percepe raspunsul Lui in mod distinct prin disparitia completa a starii de stress, anxietate si depresie si aparitia unei stari de bine psihoemotional, echilibru interior, incredere in Sine, armonie si fericire ¥ Exista o putere superioara noua, iar acest gand ne face sa fim umili ¥ Dumnezeu este iubire

Stiinta poate valida religia? ¥ Este imposibil ¥ Suntem acum intr-o noua era in

Stiinta poate valida religia? ¥ Este imposibil ¥ Suntem acum intr-o noua era in care trebuie sa cautam legatura dintre spiritualitate, sanatate si stiinta ¥ Atat timp cat putem mentine rigurozitatea stiintei, daca subliniem limitarile si suntem prudenti cu interpretarile noastre, atunci oamenii vor fi deschisi la ceea ce spunem, la ceea ce incercam sa facem.

“Adevarul il face liber pe cel care il accepta si il recunoaste in sufletul

“Adevarul il face liber pe cel care il accepta si il recunoaste in sufletul lui purificat prin umilinta. ” Oamenii spirituali abordeaza viata cu un anumit respect, cu o anumita umilinta, sunt gata sa accepte ca nu o inteleg inca pe deplin, ca exista inca lucruri ce nu pot fi intelese, sau cel putin ei nu le inteleg inca si poate ca nu le vor intelege vreodata. Stiinta, la nivelele ei superioare este ceva foarte spiritual

Studii stiintifice ¥ Dr. Mario Beauregard si Vincent Paquette au realizat in laboratorul Universitatii

Studii stiintifice ¥ Dr. Mario Beauregard si Vincent Paquette au realizat in laboratorul Universitatii din Montreal Quebec Canada 2 studii privitoare la “neurostiinta spirituala”. Au studiat trairea unei experiente mistice la calugaritele carmelite. ¥ Au facut inregistrari EEG si RMN in timpul experimentarii unor stari de comuniune cu Dumnezeu ¥ Ei au descoperit faptul ca experienta mistica comparata cu experienta umana genereaza o mult mai intensa activitate a undelor theta care se situeaza aproximativ intre 4 si 7, 5 hertzi. Undele theta sunt asociate cu starea de vis. Este o stare de relaxare, dar in plan cognitiv se mentin anumite procese. Nu e simplu sa mentii activitatea theta o perioada lunga de timp. Este necesar mult antrenament pentru a realiza asa ceva

Studii stiintifice ¥ ¥ ¥ Activitatea a fost redusa in timpul starii de veghe

Studii stiintifice ¥ ¥ ¥ Activitatea a fost redusa in timpul starii de veghe in regiunea mediana a creierului. A existat activitate in regiunile ce indica activitate emotionala si de asemenea in regiuni din cortexul vizual. Prin urmare a existat o vizualizare. Cortexul cerebral si trunchiul cerebral sunt de asemenea implicate. In timpul starii de referinta el a observat mult mai putine unde joase. Experientele mistice nu sunt niste iluzii create de creier. Acest gen de experiente duc la transformari psihospirituale importante, semnificative

Studii stiintifice: ¥ ¥ Echipa lui Ritchard J. Davidson de la Universitatea din Wisconsin,

Studii stiintifice: ¥ ¥ Echipa lui Ritchard J. Davidson de la Universitatea din Wisconsin, Madison au studiat experientele mistice din timpul meditatiei la calugarii tibetani Au facut studii si asupra unor persoane care se antreneaza pentru meditatie. Dupa doua luni de antrenament au observat transformari pozitive semnificative atat la nivelul creierului cat si al trupului Au descoperit ca exista diferente spectaculoase intre incepatori si avansati Au evaluat efectele meditatiei asupra durerii

Concluzii: Iisus: “Dumnezeu este Spirit (Duh) si cine se inchina Lui, trebuie sa I

Concluzii: Iisus: “Dumnezeu este Spirit (Duh) si cine se inchina Lui, trebuie sa I se inchine in spirit (Duh) si in adevar. Pentru aceasta nu este nevoie de nici un munte si de nici un templu, ci doar de o inima plina de iubire si de umilinta. Daca inima este asa cum trebuie sa fie, o cupa a iubirii de Dumnezeu, o cupa a blandetii si a umilintei, atunci o astfel de inima este plina de adevar; iar acolo unde este adevarul, acolo este si libertatea si lumina, pentru ca lumina este adevarul care elibereaza inima. Daca inima este libera, omul este liber. ”

Concluzii: Dr. Alexis Carrel: Rugaciunea plina de fervoare catre Dumnezeu nu trebuie sa fie

Concluzii: Dr. Alexis Carrel: Rugaciunea plina de fervoare catre Dumnezeu nu trebuie sa fie considerata un act caruia I se dedica numai cei slabi de inger, cersetorii si lasii. Nietzsche: “Este rusinos sa te rogi” Dr. Alexis Carrel: “Nu este mai rusinos sa te rogi decat sa bei apa, sa mananci sau sa respiri. Omul are intotdeauna nevoie de Dumnezeu, dupa cum are nevoie de hrana, de energie, de dragoste, de fericire, de apa sau de oxigen”

Concluzii: Iisus: “Daca ramaneti intru Mine si cuvintele Mele raman in voi, cereti ceea

Concluzii: Iisus: “Daca ramaneti intru Mine si cuvintele Mele raman in voi, cereti ceea ce voiti si vi se va da voua” (Ioan 15, 7) “Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide” (Matei 7, 7) “Toate cereti, rugandu-va, sa credeti deja ca le-ati primit si le veti avea” (Marcu 11, 24)

Concluzii: Swami Shivananda: “A ne ruga cu adevarat inseamna a aspira cu iubire catre

Concluzii: Swami Shivananda: “A ne ruga cu adevarat inseamna a aspira cu iubire catre Dumnezeu, rugandul sa ne purifice inima si sa ne ajute cu puterea Sa sa ramanem mereu in El, pentru ca El sa Se manifeste permanent prin noi”

Va multumesc! Cabinet medical Apifitoterapie, Homeopatie, Acupunctura, Medicina de Intreprindere Dr. Monica Maria Pascalau

Va multumesc! Cabinet medical Apifitoterapie, Homeopatie, Acupunctura, Medicina de Intreprindere Dr. Monica Maria Pascalau Raphael Medica Cluj Napoca 0742/030545