CONSUM RESPONSABIL Sibiu 03 04 Septembrie 2012 Scopul

CONSUM RESPONSABIL Sibiu 03 -04 Septembrie 2012

Scopul intalnirii De dezvoltare / discutare / clarificare a tematicii consumului responsabil în vederea implementării unui/unor proiect/proiecte la nivel local Identificarea modalităților prin care Consumul Responsabil poate susține dezvoltarea economiei sociale

Programul cursului • Ziua 1 • Introducere // 09. 00 -10. 30 • Introducere în tematica consumului responsabil // 10. 45 -12. 00 • Consumatorul și rolurile acestuia // 13. 30 – 15. 00 • Responsabilitatea // 15. 15 -17. 00 • Ziua 2 – Contribuții la consumul responsabil // 09. 00 -10. 30 – Bune practici și aplicații (în Romania) // 10. 45 -12. 00 – Planuri de acțiune în comunitate // 13. 30 -15. 00 – Debriefing și încheiere // 15. 15 -17. 00

INTRODUCERE IN TEMATICA CONSUMULUI RESPONSABIL

Introducere în tema consumului responsabil

Câte lumi există? Percepții asupra lumi(lor) și a timpului (orizontului de timp)

Percepții asupra lumii

• Ce înseamnă sa fim responsabili într-o singură lume? Actualmente am realizat că nu există decât o singură lume: planeta. Deasemenea, știm că modul nostru de consum necesită un număr tot mai mare de planete.

Știați că: -un cetățean are nevoie în medie de 2. 3 hectare pentru a produce cantitățile necesare consumului (cantitate mai mare cu 40% decât ne permitem în mod sustentabil); - clasificarea în funcție de zone geografice arată că europenii au nevoie de 4. 6 hectare, nord-americanii de 57. 5 hectare și cineva din Bangladesh de 1. 53 hectare. ; - 20% dintre cei mai bogați oameni ai planetei consumă 75% din resursele naturale; - educație elementară 6 miliarde de dolari VS cosmetice 8 miliarde de dolari (în SUA)- apă potabilă și canalizare 9 miliarde de dolari VS înghețată 11 miliarde (în Europa).

Ciclul de viață al produsului se referă la durata medie de viață a unui produs: se face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvoltă, ajung la maturitate și apoi îmbătrânesc); în funcție de perioada din viață în care se află produsul, sunt influențate și vânzările acestuia.

Economia circulară și ciclul de viață al produsului Economia clasică, sau liniară presupune trei faze: 1. producție – 2. consum – 3. deșeuri. Economia circulară face referire directă la conceptul de consum responsabil și la puterea de transformare pe care o are cumpărătorul. Economia circulară ia în considerare deșeurile din faza de producție.

Consumerismul: de la necesitate la afluență Inițial producția asigura satisfacerea nevoilor elementare fiziologice sau de securitate Apoi au apărut soluțiile legate de calitatea și consistența producției Odată cu revoluția industrială: fenomene de supraproducție, bunurile și servicile nu au mai satisfăcut doar nevoi fundamentale ci și aspecte psihologice legate de percepția de sine sau sociale, legate de apartenența la o anumite categorie socială

Consumerismul: de la necesitate la afluență

Obstacole ale consumerismului La începutul acestui secol au devenit evidente trei obstacole în calea consumerismului. Primul implică fervoarea religioasă evidentă în diverse părți ale lumii, de la Islam la o noua mișcare budistă în China sau la apariția protestantismului fundamentalist în America Latină.

Obstacole ale consumerismului Cel de al doilea obstacol are legătură cu noile mișcări, în special de stradă, și proteste îndreptate împotriva corporațiilor multinaționale și a instituțiilor economice internaționale, mișcări care argumentează pentru protejarea locurilor de muncă și a mediului în defavoarea maximizării profitului comercial.

Obstacole ale consumerismului Cel de al treilea argument face referire la inegalitățile financiare și sociale în continuă creștere, cu grupuri marginalizate nu doar în Africa ci chiar în țări dezvoltate cum ar fi Statele Unite.

CONSUMATORUL

Consum responsabil: de ce?

Consum responsa bil: de ce?

http: //deepresource. wordpress. com/? s=MIT+predicts Consum responsabil: de ce?

http: //cursdeguvernare. ro/cifre-de-alarma-romania-a-ajuns-ultima-in-ue-laproductivitatea-resurselor-utilizate. html

Consumatorul: ? 2 1 3 5 4

Consumatorul: ? 1 2 4 3

Consumatorul: istorie, cultură, identitate (i) consumi ceea ce ești (ii) ești ceea ce consumi

Consumatorul: istorie, cultură, identitate

Elemente care definesc consumul

Consum responsabil se poate clarifica ``glocal``

Consum responsabil: practică socială/câmp social Bordieu http: //ro. wikipedia. org/wiki/Habitus_(sociologie)

Consum responsabil: câmp social flowingdata. com

numai ce ‘se vede cu ochiul liber’. . . nu putem sa ne exercitam responsabilitatea Acesta este un rol impus

Consumatorul responsabil: roluri

Avem roluri definite pentru oricare etapa din Ciclul de viata desig n postconsu m produ ctie produs ciclu de viata consu m prom ovare distri butie

Cum ne putem manifesta responsabilitatea?

Consumul: ciclul de viata al unui produs

Consumatorul responsabil: roluri Producător de deșeuri Utlizator de resurse naturale Consumator responsabil Utilizator Cumpărător Concepte evolutive de consumator

Consumatorul responsabil Consumatorul de exemplu poate utiliza (sau realiza) instrumente prin care: • să (se) informeze: digitale, in forma print, față-în față; informale sau formale, individuale sau organizaționale • să se asocieze: asociere sau organizare informală sau formală, prin dobândirea unui statut administrativ sau juridic cunoscut, afilierea la asociații sau organizații existente, etc • să protesteze: de ex. scrisori, petiții, proteste, acțiune administrativă, acțiune judiciară, boicot, etc

Consumul responsabil inseamna. . Consumatorul responsabil este. . .

CONSUMUL: • . . . o condiție a supraviețuirii • . . . un act care contribuie la bunăstarea tuturor • . . . o modalitate de exprimare a cetățeniei • . . . un act de zi cu zi care semnificații mai presus și mai multe decât satisfacerea nevoilor materiale, fiind încarcat de simboluri de apartenență • . . . o relație între fiecare dintre noi și toți ceilalți, între fiecare persoană și natura

CONSUMATORUL: conștiința critica. consumatorul știe cum să distingă între nevoi și dorințe, cum să adreseze întrebări relevante acțiune și implicare. după acumularea competențelor necesare și exersarea conștiinței/gândirii critice, consumatorul poate să acționeze pentru a-și face vocea auzită responsabilitate socială. consumatorul poate acționa conștient și manifesta atenție pentru impactul acțiunilor sale asupra altora, în special asupra celor dezavantajați

Consumatorul responsabil: profil responsabilitate pentru mediu. consumatorul poate identifica/recunoaște impactul deciziilor sale asupra mediului fizic și conflictul posibil dintre dorința de consum și distrugerea mediului solidaritate. consumatorul poate manifesta solidaritate, atat cu alți consumatori, cât și cu alți actori implicați în ciclul de viață a produselor/serviciilor consumate. Asocierea consumatorilor în vederea apărării drepturilor consumatorilor și influențării factorilor interesați în consum e o dovada de solidaritate

Bariere ale consumului responsabil • cantitatea mare de informație existenta pe piață, informație care poate fi disparată, inegală și incoerentă • ‘presiunea’ pusă de ‘mediatorii’ între producție și consum • ‘cenzura’ asupra gamei de produse la dispoziție în magazine sau chiar accesul dificil la unele produse (de ex. fair trade) • lipsa de transparența a trasabilității produselor la care acces consumatorul • statutul financiar al cosnumatorului și construcția preturilor • lipsa de experiență în cooperare și/sau asociere sau mediul ostil acestora • lipsa de suport/implicare a actorilor cu rol sistemic (guverne, instituții cu rol de reglementare și certificare, etc)

foto grație Gradinita Pygmalion, Ghiroda/TM

Consumatorul responsabil: eu? convingeri acțiune ? ? ?

Harta locală de consum responsabil

RESPONSABILITATE A

Ce înseamnă să fim responsabili? Ce înseamnă responsabilitate?

• RESPONSABILITÁTE, responsabilități, s. f. Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da socoteală de ceva, de a accepta și suporta consecințele; răspundere. ♦ Funcție, sarcină de responsabil. – Din fr. responsabilité. Sursa: DEX '98 (1998) • RESPONSABILITÁTE s. f. 1. atitudine conștientă, simț de răspundere față de obligațiile sociale. 2. sarcină, răspundere pe care și-o asumă cineva. (< fr. responsabilité) Sursa: MDN (2000)

Dileme ale responsabilității • Responsabilitatea se definește în funcție de cineva/ceva? Responsabilitatea cui , față de cine? • Dacă nu ne vede nimeni mai suntem responsabili? • În ce măsură este rezonabil să considerăm resposanbili indivizi sau instituții în probleme de protecția mediului? • Oamenii sunt responsabili pentru acțiuni trecute? Ei pot fi responsabili și pentru acțiuni viitoare?

Responsabilitatea ca problemă de etică Obligația de a fi informat: Nimeni nu poate invoca necunoașterea! (dr. roman „Nemo censetur ignorare legem!”) Abordarea precaută: „Ce s-ar întâmpla dacă toată lumea ar face la fel” Descartes; „Nu ar trebui să acționăm conform nici unei legi care nu poate fi universalizată ” Kant Permanența responsabilității: „Problemele privind resposanbilitatea individuală nu vin când suntem odihniți și nu avem ce face. Trebui să fie o preocupare permanentă. ” Žižek

Responsabilitate individuală și responsabilitate partajată • Conceptul de responsabilitate colectivă (cunoscut și ca moralitate de grup) se referă la răspunderea pe care o au persoanele care prin acțiunile lor de toleranță sau ignorare pot fi considerate colaboratori/făptași, fără a fi întreprins neapărat acțiuni concrete. (pasiviatate = acțiune)

Responsabilitatea față de generațiile viitoare • În 1987, WCED (World Commission on Environment and Development) condusă de Gro. Harlem BRUNDTLAND, publică raportul „ Viitorul nostru comun” care lansează conceptul de dezvoltare sustenabilă: „acel tip de dezvoltare care satisface nevoile prezente fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”

Măsuri de responsabilizare: Protectia consumatorului Consumatorul este persoana care cumpără, dobândeşte, utilizează şi/sau consumă produse sau servicii. Statutul de consumator este garantat printr-o serie de drepturi

Măsuri de responsabilizare: Protecția consumatorului Protecţia consumatorilor înglobează mai multe seturi de activităţi specializate, care au ca scop apărarea şi conservarea integrităţii bio-psiho-sociale a persoanei, în calitate de utilizator al bunurilor şi serviciilor distribuite sau comercializate prin intermediul reţelelor publice de ofertă socială, sau prin piaţa naţională. 1992 - Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)

Măsuri de responsabilizare: Protecția consumatorului • Termenul de garanţie, • Termenul de valabilitate, • Viciile ascunse

Măsuri de responsabilizare: Global Reporting Initiative GRI (Global Reporting Initiatives) este o organizaţie civilă independentă cu sediul în Olanda, care drept obiectiv stabilirea şi dezvoltarea continuă a unui standard internaţional de raportare. GRI a fost convocat în 1997 de către CERES (Coalition for Environmentally Responsible Economie) împreună cu UNEP (United Nations Environment Programme).

Măsuri de responsabilizare: Global Reporting Initiative Scopul acestuia a fost să dezvolte o practică de raportare sustenabilă care să fie privită la acelaşi nivel cu rapoartele financiare şi asigurând că informaţia publicată în rapoarte este comparabilă, corectă, exactă, la zi şi verificabilă. GRI îşi îndeplineşte sarcina la nivel global cu participarea activă a companiilor, ONG-urilor implicate în protecţia mediului şi în probleme sociale, a firmelor de audit, a sindicatelor, investitorilor şi a altor stakeholderi. www. globalreporting. org

Măsuri de responsabilizare: Responsabilitate Socială Corporatistă Nu există la nivel internațional o definiție unică a conceptului, mai este cunoscut și sub denumirea „cetățenie corporatistă” sau „bună vecinătate; În anul 2001, Comisia Europeană a definit CSR-ul ca fiind: Un concept pe care companiile decid în mod voluntar să și-l asume pentru a contribui la o scietate mai bună și la un mediu mai curat. Astfel, companiile își integrează preocupările sociale și de mediu în operațiile de afaceri și în interacțiunea cu stakeholderii, pe o bază voluntară.

Măsuri de responsabilizare: Responsabilitate Socială Corporatistă Este important să reținem despre CSR că: - reprezintă o investiție strategică, pe termen lung care trebuie să se reflecte în instrumente de management și în operațiunile curente; - necesită ca managerii și angajații să ia deciziile de afaceri bazându-se pe criterii adiționale celor pe care le folosesc în mod tradițional (exemplu: criterii economice); - principalele dimensiuni ale CSR-ului sunt: angajații, mediul înconjurător, comunitatea și relația cu stakeholderii.

Măsuri de responsabilizare: Responsabilitate Socială Corporatistă Asăzi tot mai multe companii realizează că pentru a fi competitive, productive și relevante pe o piață în continuă schimbare, trebuie să fie responsabile. În ultimul deceniu, globalizarea a transformat și a accelerat competitivitatea la nivel mondial, cu multe companii care doresc să își protejeze și să își consolideze reputația și mărcile.

Măsuri de responsabilizare: Responsabilitate Socială Corporatistă Exemple: - companie farmaceutică care folosește plante medicinale ce cresc doar în anumite zone și care adoptă o politică de recoltare responsabilă a plantelor respective, în condițiile în care nu exsită o reglementare legală în acest sens, chiar dacă acest lucru semnifică o recoltă mai mică.

Măsuri de responsabilizare: Responsabilitate Socială Corporatistă Exemple: - Guvernul din Uzbekistan a dat o ordonanță ca în luna Septembrie toate școliile din țară să se închidă, forțând peste un milion de copii și tineri să se implice în culegerea bumbacului necesar pentru industria textilă. În acest sens, s-a format o coaliție a mai multor companii internaționale din industria textilă care au semnat o petiție și au adresat-o Guvernului pentru a stopa acest lucru;

CONTRIBUTII LA CONSUMUL RESPONSABIL

Consum responsabil: eu

Principii de baza mmmmm consum responsabil sustenabilitate responsabilitate practica socială ciclul de viață al produsului

Consumul: practică socială

Consumul: practică socială/context

Consumul: ciclul de viață al unui produs design postconsu m produ ctie produs ciclu de viata consu m promo vare distrib utie

Contribuții la consum responsabil perspective mmmmm consum responsabil globală locală individuală comunitară

Consumatorul responsabil: individuală/roluri

Contribuții la consum responsabil competențe mmmmm consum responsabil gândire critică căutare & evaluare informație rezolvare de probleme lectură-înțelegere comunicare

Consumatorul responsabil: profil conștiința critica. consumatorul știe cum să distingă între nevoi și dorințe, cum să adreseze întrebări relevante acțiune și implicare. după acumularea competențelor necesare și exersarea conștiinței/gândirii critice, consumatorul poate să acționeze pentru a-și face vocea auzită responsabilitate socială. consumatorul poate acționa conștient și manifesta atenție pentru impactul acțiunilor sale asupra altora, în special asupra celor dezavantajați

Consumatorul responsabil: profil responsabilitate pentru mediu. consumatorul poate identifica/recunoaște impactul deciziilor sale asupra mediului fizic și conflictul posibil dintre dorința de consum și distrugerea mediului solidaritate. consumatorul poate manifesta solidaritate, atat cu alți consumatori, cât și cu alți actori implicați în ciclul de viață a produselor/serviciilor consumate. Asocierea consumatorilor în vederea apărării drepturilor consumatorilor și influențării factorilor interesați în consum e o dovada de solidaritate

Contribuții la consum responsabil (non) acțiune mmmmm consum responsabil directă mă informez îmi monitorizez consumul cumpăr nu cumpar repar arunc prin/pentru terți mă asociez protestez votez educ promovez

Consumatorul responsabil: instrumente Consumatorul de exemplu poate utiliza (sau realiza) instrumente prin care: • să (se) informeze: digitale, in forma print, față-în față; informale sau formale, individuale sau organizaționale • să se asocieze: asociere sau organizare informală sau formală, prin dobândirea unui statut administrativ sau juridic cunoscut, afilierea la asociații sau organizații existente, etc • să protesteze: de ex. scrisori, petiții, proteste, acțiune administrativă, acțiune judiciară, boicot, etc

Consumatorul responsabil: bariere • cantitatea mare de informație existenta pe piață, informație care poate fi disparată, inegală și incoerentă • ‘presiunea’ pusă de ‘mediatorii’ între producție și consum • ‘cenzura’ asupra gamei de produse la dispoziție în magazine sau chiar accesul dificil la unele produse (de ex. fair trade) • lipsa de transparența a trasabilității produselor la care acces consumatorul • statutul financiar al cosnumatorului și construcția preturilor • lipsa de experiență în cooperare și/sau asociere sau mediul ostil acestora • lipsa de suport/implicare a actorilor cu rol sistemic (guverne, instituții cu rol de reglementare și certificare, etc)

Contribuții la consum responsabil ‘relația’ cu produsele mmmmm consum responsabil nevoi cumpăr/nu cumpăr de ce? de ce asta? de ce acum? de ce așa? arunc? reciclez? repar? refolosesc? dau la schimb? identitate & statut durabil? semi-durabil? de unică folosință? întreținerea produselor

Contribuții la consum responsabil inițiative* mișcări*programe mmmmm consum responsabil Fair Trade agricultura de proximitate

Consum responsabil viziune o lume în care producătorii se pot bucura de o viață sustenbilă și sigură, pot să funcționeze la potențial maxim și să decidă asupra viitorului lor fair trade comerț echitabil un parteneriat de schimb între micii producători marginalizați și importatori care conlucrează pentru susținerea și suveranitatea comunităților locale, respectânde un set de standarde internaționale si militând pentru crețterea echității in comerțul internațional

Consum responsabil ü să plăteasăca producatorilor un preț care își propune să acopere costurile unei producții durabile (Fairtrade Minimum Price). Standarde ü să păateasăa producatorilor o sumă suplimentară care să poata fi investită de generale pentru aceștia în proiecte de dezvoltare(Fairtrade comercianti: Premium) ü efectuarea de plăți in avans, atunci când producătorii solicită acest lucru ü să semneze contracte durabile care să permita o planificare și productie pe termen lung si care sa implice practici durabile de produțtie.

Consum responsabil Standarde generale pentru micile organizatii producatoare: Membrii trebuie sa fie micii producatori. Majoritatea membrilor organizatiei trebuie sa fie mici producatori sau proprietari care nu depind de lucratori angajati tot timpul, dar isi bazeaza productia in principal, prin utilizarea propriei forte de munca sau a familiilor lor. Democratie. Profiturile trebuie sa fie distribuite in mod egal intre producatori. Toti membrii au dreptul la opiniei si dreptul sa voteze in procesul decizional al organizatiei. Standarde generale pentru persoane angajate: Libertatea de asociere si negociere colectiva. Lucratorii au dreptul de a se inscrie in sindicate independente in vederea negocierii colective a conditiilor de lucru. Conditiile de munca echitabile pentru toti lucratorii. Salariile trebuie sa fie egala sau mai mari decat media regionala sau decat salariul minim in vigoare. Masuri ce privesc siguranta si sanatatea trebuie sa fie stabilite in scopul de a evita accidente legate de munca.

Contribuții la consum responsabil inițiative* mișcări*programe mmmmm consum responsabil 1. numiți o obligație a consumatorului ASAT 2. numiți o obligație a producătorului ASAT 3. ce rol joacă vizitele consumatorilor la producător? agricultura de proximitate

Consum responsabil ASAT/AMAP agricultura de proximitate Asociația pentru susținerea agriculturii țărănești • • pe un model francez (preluat din SUA) parteneriate individuale între producători și consumatori există o Cartă parteneriate in Timiș, Cluj, București

Consum responsabil ASAT/AMAP agricultura de proximitate Principii pentru parteneriate 1. O producţie de dimensiune umană, adaptată tipurilor de cultură şi modului de creştere a animalelor specifice contextului local; 2. O producţie care să respecte natura, mediul înconjurător şi animalele: dezvoltarea biodiversităţii culturilor, fertilităţii solului, producerea fără îngrăşăminte chimice de sinteză şi pesticide, gestionarea economică a apei; 3. O bună calitate a produselor: din punct de vedere gustativ, al sănătăţii şi mediului înconjurător; 4. Sprijin pentru o agricultură ţărănească locală; 5. Solidaritate şi legături active cu toţi actorii locali implicaţi pentru a menţine o agricultură durabilă şi un comerţ solidar;

Consum responsabil ASAT/AMAP agricultura de proximitate Principii pentru parteneriate 6. Respectul faţă de normele sociale în raport cu angajaţii fermei, incluzând aici şi personalul temporar (sezonier); 7. Promovarea transparenţei în actele de cumpărare, în modul de producţie, de transformare şi de vânzare a produselor agricole; 8. Acompanierea producătorilor spre autonomie, aceasta însemnând capacitatea de a fi stăpân pe alegerile sale; 9. Proximitatea producătorului şi consumatorilor: aceasta este indispensabilă pentru a asigura o legătură directă între ei şi pentru a favoriza circuitul cel mai scurt între producător şi consumator; 10. Un parteneriat ASAT pentru fiecare producător şi grupul său local de consumatori;

Consum responsabil ASAT/AMAP agricultura de proximitate Principii pentru parteneriate 11. Formalizarea şi respectarea contractelor în fiecare sezon între consumatori şi producători; 12. Nici un intermediar între producător şi consumatori, nici un produs nu poate fi cumpărat de către producător şi revândut consumatorilor; 13. Stabilirea în fiecare sezon a unui preţ echitabil între producător şi consumatori; 14. O informare frecventă a consumatorilor cu privire la procesul de cultivare a produselor; 15. Solidaritarea consumatorilor cu producătorul în timpul incidentelor naturale; 16. O participare activă a consumatorilor ASAT, exprimată în special prin responsabilizarea faţă de creşterea numărului de aderenţi; 17. Senzibilizarea aderenţilor ASAT cu privire la particularităţile agriculturii ţărăneşti.

BUNE PRACTICI SI APLICATII

Slow Food a fost fondată în 1986 de către Carlo Petrini ca răspuns la inaugurarea Mc. Donald's în Piazza Spagna a Romei. Cu această ocazie, pentru a demonstra împotriva deschiderii unui nou restaurant din lanțul de fast food-uri, Petrini a mâncat spaghete, după o reţetă tradiţională italiană, în faţa noului local Mc. Donalds

Slow Food Astăzi, Slow Food Internaţional este o organizație internațională a cărei misiune este să apere biodiversitatea mâncărurilor noastre, să răspândească educația gustului și să conecteze producătorii de mâncăruri cu consumatorii, prin intermediul evenimentelor și inițiativelor. Astfel, peste 85. 000 de membrii sunt implicați în peste 1000 de convivii - filialele locale – care se ocupă peste tot în lume de promovarea mâncării sănătoase şi de provenineţă locală.

Slow Food înseamnă mâncare bună, curată și justă. Mâncarea pe care o mâncăm trebuie să aibă gust bun; trebuie să fie produsă curat, astfel încât să nu dăuneze mediului înconjurător; iar producătorii mâncării trebuie să primească o remunerație justă pentru munca depusă.

Marca Transylvania Authentica Este o marcă locală dezvoltată de către Fundația pentru Parteneriat ( www. tranylvania-authentica. ro); A fost înregistrată în anul 2007 la Oficiul de Stat pentru Invenţii și Mărci (OSIM) Dreptul de folosire a mărcii este valabil pe o perioadă de trei ani dacă aplicantul acceptă verificările anuale și respectă criteriile programului.

Marca Transylvania Authentica Folosirea mărcii înregistrate: - oferă un loc special printre alte produse/servicii, - informează consumatorul şi oferă garanţia calităţii, - încurajează producătorii să respecte calitatea, - contribuie la creşterea popularităţii produselor.

Marca Transylvania Authentica Categorii de produse și servicii care pot obține marca: - Cazare / masă: - Produse meşteşugăreşti: - Alimente; - Produse turistice. Criterii despre obținerea mărcii pot fi obținute direct de la Fundația pentru Parteneriat