Fake news tire fals publicat deliberat cu scopul

Fake news • Știre falsă, publicată deliberat cu scopul de a păcăli, determinând o acțiune (vot, achiziții de bunuri, schimbare comportamente, schimbare de atitudine-simpatie, antipatie) • De ce sunt create, publicate și difuzate? Să influențeze alegerea pe care o face publicul (prieteni pe FB, politicieni, comportamente, mărfuri)

Definiție • O știre fabricată, fără corespondență în realitate, dar căreia i se dă aparența unei știri adevărate • În epoca presei pe hârtie se numea fonfleu. Scopul fonfleului era doar atragerea audienței. Din cele patru funcții ale mass media (informare, educare, divertisment și socializare), fonfleul acoperea zona de divertisment.

Tipuri de fake news • Parodie (Cațavencii, TNR) • Click-bait: Mihaela Rădulescu fără fustă • Scoatere din context: Primarul Tudorache și-a dat hainele jos • Citare trunchiată: Val Vâlcu spune că e bine să renunțăm la vaccinare • Inventarea de surse care dau autoritate unei păreri personale • Inventarea de fapte • Inventarea de semnificații

Fake news-cărți • Poveștile sașilor transilvăneni despre Vlad Țepeș (sec. XV)

Fake news în ziare ”Gazeta Bucureștilor” publică în timpul ocupației germane știrea despre arestarea Regelui Ferdinand de către ruși (1917).

Fake news la radio Panică în New York după difuzarea piesei radiofonice Războiul Lumilor (1938)

Fake news la TV Revoluția română în direct

Fake news în epoca Internetului Brexit

Cum sunt amplificate știrile false • Conturi fabricate (la profil-poze cu flori, locul de muncă: self employed, adresa: Europa) • Uzine de like-uri • Fake reviews • Fake followers

Tendinţe • • • Tabloidizare Ştirile fac spectacol Infotaintment Informaţie light News you can use

Metoda jurnalistică de a „povesti” are cinci imperative 1. 2. 3. 4. 5. Clarifică Simplifică Polarizează Intensifică Personifică (Levi, 2001, p. 16)

Jurnaliştii caută: 1. Noutăţi 2. Surpriză 3. Dramă 4. Impact 5. Celebritate 6. Personificare

Credințe(convingeri) Descriptive: pământul e rotund Evaluative: va fi greu Prescriptive: trebuie să. . . Centrale (în acord cu societatea/în dezacord. Legate sau nu de autoritate). • Periferice-derivate din convingerile centrale • Consistența cognitivă: Nu ne plac contradicțiile (inconsistențele) între credințele noastre. Oamenii vor schimba cadrul de referință/ răspunsul în sensul obținerii unei consistențe cognitive. (Hull și Leon Festinger/bulele Facebook) • •

Tehnici de manipulare Emoții puternice, reacții viscerale Cazurile excepționale prezentate ca regulă Frici, resentimente Maniheism: alb și negru Presiunea grupului Conflict (între generații, între specialiști și nespecialiști, între iubitori de câini și iubitori de pisici) • Ironia folosită pentru anihilare • Mesaj antisistem • • •

Cum se luptă antisistem • • • Negarea autorității, în orice formă Studii false Extinderea domeniului de expertiză Accentuarea tendințelor naturale Excluderea logicii : anularea argumentelor raționale cu un discurs emoțional (imagini, copii)

Cine este sistemul ?

Răspuns Toate tipurile de autoritate • Rațională (epistemică) • Autoritatea legală (deontică) • Autoritatea charismatică • Autoritate tradițională (preot)

Persuasiunea • Procesul de comunicare prin care se pot schimba convingeri, atitudini, intenții, comportamente • Implică folosirea conștientă sau inconștientă a limbajului verbal/nonverbal • Formă de comunicare/ proces/conștientă sau nu

Manipulare • A face pe cineva să acționeze așa cum dorim, deși intenția/interesul său era altul • Persoana manipulată va avea impresia că dorește să acționeze în sensul indicat de manipulator

Influența grupului • Efectul ”persoanei a III-a” • Efectul de omogenizare al grupului (Cart, Wright&Zander, 1968) • Spirala tăcerii (Elisabeth Noelle Neuman) • Rolul mass media • Frica de izolare, de a aparține minorității de opinie, face ca părerile diferite de ale majorității să fie ascunse. Oamenii caută inculdere, se tem de izolare.

Cum devin zvonurile credibile • Se atribuie informația unei surse de autoritate: cercetători, studii, savanți • Se dau nume, date , cifre • Prin străduința colportorilor • Datoprită sensibilității subiectului (HPV, OMG) • Dacă rezonează cu dorințele publicului • Din plăcerea marilor explicații (teorii ale conspirației, obținerea/recăpătarea controlului) • Ecoul propriilor credințe/valori

Tipologiile zvonerilor • Instigatorul (cel care un interes specific) • Liderul de opinie (cel care vrea să-și conserve statutul, va rezona cu preconcepțiile publicului) • Apostolii (cei care cred sincer și încearcă să-i convingă pe alții) • Oportunistul (profită pentru a-și promova propriile interese: bio, natural) • Receptori pasivi (declară că zvonul nu i-a convins, dar o urmă de îndoială li s-a strecurat în suflet) • Rezistenții (cei care combat zvonul)

De ce se colportează zvonurile • • • Afirmare personală Socializare Prestigiu Interese personale Interese comerciale

Cum moare un zvon • Exagerare autodistructivă • Pierdere interes • Subiectul zvonului câștigă simpatia publicului

Nevoile publicurilor William Schutz afirmă că printre factorii ce determină comportamentul nostru comunicaţional se numără şi aşa numitele "nevoi interpersonale".

Nevoi personale • • • Recompense materiale Siguranță Includere Stimă Creștere/dezvoltare

Nevoia de incluziune • Se manifestă sub forma aspiraţiei de a obţine de la ceilalţi recunoaşterea valorii proprii. Nevoia de incluziune ne împinge să ne comportăm în aşa fel încât să ne remarcăm, să ieşim în relief. ”Flatarea”acordarea de atenție ar satisface acestă nevoie.

Nevoia de control • Expresie a dorinţei • de a impune celorlalţi voinţa noastră, de a-i conduce ori măcar influenţa, pe faţă sau din umbră. • Relația cu jurnalistul este una asimetrică: expertul deține mai multe cunoștințe dar mai puțină putere.

Nevoia de afecțiune • Unii oameni sunt calzi şi prietenoşi în toate relaţiile lor, chiar şi în cele cu totul pasagere. Ei aşteaptă un comportament asemănător şi din partea celorlalţi, din cauza nevoii de afecțiune.

De ce zâmbesc angajații Mc. Donalds Regula reciprocității

valvilcu@yahoo. com