Meloterapia activitate recuperativ terapeutic pentru elevii cu deficiene

Meloterapia – activitate recuperativ terapeutică pentru elevii cu deficienţe multiple din cadrul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă „LACRIMA” Bistriţa Prof. Eniko Cupşa Prof. Emanuela Avram

MELOTERAPIA � este o terapie prin mediere artistică, ce se bazează pe utilizarea sunetelor ca instrumente terapeutice. � determină transformări pozitive la nivel mintal, fizic, emoţional şi spiritual, iar aceste aspecte funcţionale se pot înregistra la nivel individual sau al grupului implicat în procesul terapeutic. Din punctul de vedere al modului de desfăşurare a activităţilor, meloterapia se imparte în două forme: receptivă şi activă.

MELOTERAPIA LA LACRIMA Din 2013, parte din CDŞ: “Atelier Sunet, mişcare, culoare” Din ianuarie 2015 programul de meloterapie derulat a fost supervizat de către Music As Therapy. Programul se derulează utilizând metode bazate pe improvizaţie şi creativitate. Beneficiari: 40 copii cu CES • Sindrom Down; • Tulburări din spectrul autist; • Paralizie cerebrală; • Deficienţe de vedere; • Dificultăţi de comunicare etc. Frecvenţa: întâlniri săptămânale (1şedinţă)

MELOTERAPIA LA LACRIMA � În cazul copiilor cu deficienţe multiple, în procesul de meloterapie, se asociază receptivitatea muzicii şi participarea muzicală activă a copilului. � Metodele utilizate au făcut apel la aptitudinea copilului cu deficienţe multiple de a se exprima şi de a comunica prin sunete muzicale, în mod direct – graţie unui instrumentalmelodic format din elemente de percuţie. � Aspectul estetic şi valoarea estetică în sine nu au nicio importanţă şi nu au fost urmărite, cel mai adesea muzica fiind o improvizaţie a cărei valoare terapeutică a răzbătut din expresia emoţională şi comunicarea specifică.

SCOPUL PROIECTULUI: � Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi modelarea personalităţii copiilor cu CES prin folosirea meloterapiei. � Evaluarea copiilor s-a realizat cu ajutorul specialistului (psihodiagnoză), dar şi a cadrelor didactice prezente în proiect (observaţie directă).

Instrumente utilizate Cercetările şi experienţele din domeniul meloterapiei au demonstrat că instrumentele de percuţie (castanietele, triangle, tamburinele, ţambalele, maracas, tobele etc. ) facilitează comunicarea mai ales în cazul copiilor cu deficienţă severă, a copiilor anxioşi sau a celor foarte timizi. Alte instrumente şi materiale utilizate: • Marionete; • Mingi uşoare şi colorate; • Voaluri; • Paraşuta-curcubeu.

Ce oferă această terapie? Efecte benefice în cazul copiilor cu deficiențe mutiple: � determină stări afective tonice; � amplifică rezistenţa la efort; � reduce stările de tensiune şi anxietatea; � facilitează comunicarea între copil şi educator/părinte/tutore; � încurajează interacţiunea; � oferă posibilitatea de exteriorizare; � ameliorează socializarea; � diminuează comportamentele deviante; � reduce agresivitatea etc. � Astfel, apare termenul de muzică funcţională care desemnează faptul că în terapie muzica este folosită în scopuri practice, pentru recuperare.

Model de activităţi, într-o sesiune de meloterapie, aplicat în cadrul Centrului “Lacrima” Copiii sunt aşezaţi în cerc, stând pe scaun. Sunt pregătite 5 activităţi, ce se desfăşoară de la simplu la complex. Obiective urmărite: � Facilitarea comunicării verbale şi nonverbale; � Dezvoltarea încrederii în sine şi în relaţiile cu ceilalţi copii; � Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune socială; � Încurajarea realizării sarcinilor alături de alţi copii; � Dezvoltarea coeziunii de grup; � Creşterea gradului de securizare afectivă; � Dezvoltarea deprinderilor sociale.

Activitatea 1 - Salutul Cântecelul de salut: “Salut, salut! Şi ce mai faci? / Şi ce mai faci tu azi, . . . numele copilului? ” Copiii vor cânta cu toţii. Liderul va trece pe la fiecare copil, întinzându-i mâna, rostindu-i numele şi aşteptând, ca la rândul lui, copilul să-i dea mâna şi să-i răspundă întrebării. Obiective urmărite: � Facilitarea comunicării verbale şi nonverbale; � Dezvoltarea încrederii în sine şi în relaţiile cu ceilalţi copii; � Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune socială; � Încurajarea ascultării şi aşteptarea rândului; � Conştientizarea grupului; � Creşterea contactului vizual.

Activitatea 2 – Salută gongul - Fiecare dintre copii va primi un băț în mână. Liderul de sesiune ține gongul și îl trece pe la fiecare copil pe rând. Liderul trece de la un copil la altul în interiorul cercului format spunând: ”Acum salută gongul, . . . numele copilului !” Obiective urmărite: - susţinerea afectivă şi furnizarea de reguli de respectat; - încurajarea participării active; - aşteptarea rândului; - creşterea gradului de securizare afectivă.

Activitatea 3 – Ţine ritmul - Fiecare copil va cânta când îi vine rândul, ţinând ritmul propus de lider: liderul bate o dată – i se răspunde cu o singură bătaie; liderul bate de 2 ori – i se răspunde cu două bătăi; liderul bate de 3 ori – i se răspunde cu trei bătăi ş. a. m. d. ). � Pe postul de lider poate trece fiecare dintre cei prezenţi. � Obiective urmărite: - susţinerea afectivă şi furnizarea de reguli de respectat; - încurajarea participării active; - aşteptarea rândului; - creşterea gradului de securizare afectivă. �

Activitatea 4 – Improvizaţie muzicală Poveste cu şoricel şi pisică - improvizaţie Ne aşezăm cu toţii în cerc, în mijloc aflându-se diverse instrumente muzicale. Liderul va începe o poveste improvizată cu animale: “Aseară pe înserat, a intrat o mâţă-n sat. Miau, miau…” – moment în care se va folosi de un instrument muzical la alegere, pentru a imita sunetele scoase de pisică. Li se va cere tuturor să imite sunetele scoase de pisică, folosindu-se de instrumentul ales. Obiective urmărite: � De a explora modalităţi de relaţionare, fără a se folosi de cuvinte; � De a pune în practică deprinderi sociale: ascultarea, cooperarea, aşteptarea rândului; � De a-şi dezvolta concentrarea; � De a câştiga încrederea în sine prin participare activă. � De participare a întregului grup; Aseară pe înserat, a intrat o mâţă-n sat, / Miau, miau… � De stimulare a ascultării; Şi pisica-l căuta, pe şoricelul Mustafa, / Chiţ, chiţ… � De dezvoltare a imaginaţiei; Şoricelul speriat, caşcavalul a lăsat, / Chiţ, chiţ. . . � De exprimare a emoţiilor. Pisica s-a bucurat, caşcavalul a mâncat, / Miau, miau… Din experienţă am observat cât de bine reacţionează copiii la cântecele, personaje, mimică şi intonaţie. Cântecelele de felul acesta le plac foarte mult, se distrează, reuşesc să verbalizeze sau să răspundă cerinţelor folosindu-se de instrumente.

Activitatea 5 – La revedere! Cântecul de “La revedere!” dă posibilitatea participanţilor să exprime cum s-au simţit la activitate. � Liderul împreună cu copiii cântă “La revedere, la revedere! La revedere!/Cum te-ai simţit tu azi (se numeşte fiecare copil, pe rând)? � Dacă s-au simţit bine, copiii, rând pe rând, când îşi aud numele, pot ridica mâna arătând semnul OK. �

Evaluarea programului aplicat Acesta oferă copiilor posibilitatea: • De a explora modalităţi de relaţionare, fără a se folosi de cuvinte; • De a experimenta rolul într-un grup, cunoscând sentimentul de “a fi ascultat”; • De a câştiga încrederea în sine prin participare activă, conducere şi suport emoţional; • De a pune în practică deprinderi sociale: ascultarea, cooperarea, aşteptarea rândului; • De a lega relaţii cu colegii; • De a-şi dezvolta dexteritatea manuală; • De a-şi dezvolta coordonarea fizică; • De a-şi dezvolta concentrarea; • De a-şi dezvolta independenţa; • De a-şi controla impulsurile; • De a-şi diminua agresivitatea; • De a avea încredere în rezultatele obţinute etc. Sesiunea de meloterapie e un proces prin care trecem împreună (terapeuţi şi beneficiari), este o sumă a toate: � Negocierile � Schimbările � Discuţiile � Riscurile � Compromisurile

Fişă de observaţii pentru sesiunea de terapie prin muzică Data: Sesiunea nr. : Lider de Sesiune: Obiective: Observaţii: Membrii grupului: Activităţi: [Numele copilului 1] [Numele copilului 2] [Numele copilului n] Interacţiunea de grup Ce a dat rezultate bune? Ce aş face diferit?

Imagini din cadrul şedinţelor de meloterapie

Concluzii: Meloterapia, alături de alte secţiuni ale artelor combinate, ne-a dat posibilitatea să comunicăm mult mai uşor cu copiii, să lucrăm cu ei informal şi distractiv, iar copiilor le-a facut plăcere să petreacă timp cu noi. Copiii au devenit, pe parcursul sesiunilor, mai deschişi către mediu (în sensul că deveneau atenţi la metodele noastre sau la ce făceau ceilalţi copii), mai comunicativi şi şi-au dezvoltat capacităţi de exprimare individuală prin meloterapie. Aceste progrese, reprezintă un pas în plus în dezvoltarea copiilor cu CES şi este o metoda de a-i ajuta să-şi depăşească condiţia. Bibliografie: Preda V. (2004) - Terapii prin mediere artistică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca http: //www. musicastherapy. org/ (Biblioteca de resurse) material curs online susţinut de Music As Therapy

Vă mulţumim! Meloterapia – activitate recuperativ terapeutică pentru elevii cu deficienţe multiple din cadrul Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă „LACRIMA” Bistriţa