SAPUNUL Elev Albu Minodora Irimia Alexandru CUPRINS 1

SAPUNUL Elev: Albu Minodora Irimia Alexandru

CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Ce este sapunul? Tipuri de sapunuri Utilaje pentru obtinerea sapunurilor Stiati ca…? Sapun natural Care sunt avantajele? Cum se face sapunul natural film

CE ESTE SAPUNUL? Săpunurile sunt săruri cu diferite metale (sodiu, potasiu și altele) ale acizilor grași cu cel puțin opt atomi de carbon în moleculă. Puterea de spălare se datorează faptului că moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă).

ØSăpunul este o substanţă tensioactivă clasică care face parte din clasa surfactantilor anionici. Surfactants ==> Surface active agents Surfactanţii sunt compuşi organici cu structură nesimetrică constituiţi din: - una sau mai multe grupări polare – ionizabile sau neionizabile cu caracter hidrofil. - una sau mai multe grupări nepolare sau slab polare conferă caracter hidrofob

ØFormula generala – sapunurile sunt saruri ale acizilor grasi R – COOˉM+ unde: R – radical alchil cu 12 -16 atomi de carbon M – metal, NH 4+ sau alchilamină Ø Cum actioneaza sapunurile • grupa carboxilica, incarcata negativ, este hidrofila si interactioneaza cu apa • lantul hidrocarbonat lung este hidrofob si prefera aerul sau faza uleioasa ØProprietati Săpunurile prezintă o bună solubilitate în apă, putere de spumare ridicată, o detergenţă bună şi o iritabilitate scăzută a pielii.

ØObtinere ØAplicatii Se folosesc ca agenţi de spalare sub formă de săpunuri de toaletă, în formularea detergenţilor, a gelurilor de duş şi a spumelor de ras. Săpunurile se mai pot utiliza la producerea materialelor plastice ca stabilizatori şi emulgatori, sicativi pentru lacuri şi vopsele.

SĂPUNURI SOLIDE – PALMITAT DE SODIU, STEARAT DE SODIU SĂPUNURI LICHIDE – PALMITAT DE POTASIU, STEARAT DE POTASIU

TIPURI DE SAPUNURI � Sapunuri tari � Sapunuri moi si sapunuri lichide � Sapunuri de toaleta si de ras � Sapunuri de praf � Sapunuri industriale � Sapunuri medicinale

1. Sapunurile tari se obtin prin saponificarea grasimilor cu hidroxizi alcalini Sapunurile de miez. In aceasta categorie intra sapunurile obtinute din solutie apoasa prin pricipitare cu electroliti. Aceasta operatie se mai numeste si salifiere si consta in adaugare de clorura de sodiu cristalizata sau de solutie apoasa saturata. Sapunurile de miez contin cel putin 60%acizi grasi Sapunurile de miez se fabrica prin mai multe procedee, in functie de materiile prime intrebuintate pentru saponificare. Ca indicatie generala pentru obtinerea unui sapun de miez se descrie una din cele mai vechi si mai cunoscute metode de lucru: Se topeste grasimea sau amestec de grasimi intr-un cazan de otel impreuna cu circa ¼ apa fata de greutatea grasimii. Continuand incalzirea se adauga cate putin dintr-o solutie diluata de hidroxid de sodiu de circa 35* Be pana la formarea unei mase omogene. Apoi se adauga treptat o sulutie de hidroxid de sodiu mai concentrata de circa 45*Be si se fierbe pana la formarea unei mase transparente care se scurge uniform de pe lopata cu care se amesteca. Sfarsitul procesului de fierbere se recunoaste prin controlarea reactiei sapunului fata de fenolftaleina.

2. Sapunuri moi si sapunuri lichide Sapunurile moi numite si sapunuri pasta sunt in general sapunuri de potasiu obtinute din grasimi cu un continut mare de acizi nesaturati. Ele se fabrica in general din acizi grasi si din carbonat de potasiu avand un continut in acizi grasi de circa 40%. Pentru fabricarea sapunurilor moi se prepara mai intai un sapun cu un continut de acizi grasi de 45 -46% numit “sapun de baza” acest sapun este redus apoi pana la un continut de acizi grasi e 38 -40%. Sapunurile lichide se prepara din sapunuri moi prin diluare cu apa (de preferinta bine distilata)

3. Sapunuri de toaleta si de ras Prin sapunuri de toaleta se intelege sapunuri folosite la spalarea si la ingrijirea pielii. Ele pot fi solide, lichide si in stare de pasta. Pentru fabricarea lor se folosesc numai grasimi de calitate superioara. Aceste sapunuri sunt in general colorate si parfumate, ele se fabrica din sapunuri de “baza”. Se admit maxim 0, 1%alcalii libere si 0, 3%sare. Prelucrarea sapunului de baza. Prima operatie este uscarea. pentru aceasta, sapunul trebuie pentru aceasta sapunul trebuie taiat in taietei cu ajutorul unor masini speciale numite “raboteze”. Taieteii se pun in uscatoare si se tine pana cand sapunul ajuge la un continut de acizi grasii de circa 80% dupa uscare taieteii se amesteca in malaxoare cu parfum si cu colorant (fig. 3)

Sapunurile de ras se prepara de obicei, din sterina din ulei de cocos si din glicerina. Saponificarea se face cu un amestec de solutii de xidroxid de sodiu si de potasiu. La fabricarea acestor sapunuri se da toata atentia alcalinitatii libere, care nu trebuie sa depaseasca 0. 06%

4. Sapunurile praf sunt utilizate mai ales la spalarea rufariei fine. Ele se prepara din sapunuri de miez care se transforma in taietei se usuca si se macina intro moara speciala. De multe ori sapunurile praf se amesteca cu alte ingrediente, in scopul ameliorari calitatii lor. Astfel de exempl, ele contin substante chimice de albire produse sintetice cu putere mare de spumare

5. Sapunurile industriale Afara de sapunurile moi despre care s-a tratat mai inaite, se mai folosesc in diferite industrii, in special in cea textila, diferite tipuri de sapunuri. Dintre acestea fac parte numai “sapunurile cu dizolvanti”, care au o actiune de curatire mai buna datorita capacitatii lor de a dizolva grasimile si uleiurile minerale aflate pe fibrele textile. Dizolvantii folositi in mod curent sunt: tetraclorura de carbon, tricloroetilena, benzina, acetona. Dizolvantii se introduc de obicei, in timpul prepararii sapunurilor, in proportie de 10 -50%.

6. Sapunurile medicinale se fabrica in forma de bucati, de pasta, de praf si in stare lichida. Ele au incorporate anumite substante chimice cu actiune dezinfectanta care nu sufera modificari calitative in amestec cu sapunul. Substantele chimice folosite in mod curent sunt: formaldehida, acidul salicilic, camforul fenolii, sulful. Mai rar se folosesc si alte substante chimice.

UTILAJE PENTRU OBTINEREA SAPUNURILOR

STIATI CA…? Numele de sapun vine dupa o veche legenda romana , aceasta legenda se refera la Muntele Sapo unde erau sacrificate animalele. Ploaia a amestecat grasimile cu seu, si cu cenusa pe malul raului Tibru. Femeile au observat ca acest amestec le usureaza munca, si au inceput sa folosesca substanta pentru curatarea hainelor. Pana in 1940 sapunul era cel mai folosit detergent. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, lipsa grasimilor ingredientul principal din sapun, a dus la cercetarea detergentilor sintetici. Apoi dupa razboi aparitia masinilor automate de spalat a accentuat nevoia unor noi alternative la sapun.

SAPUN NATURAL � Orice sapun are la baza soda caustica (hidroxid de sodiu) si grasimi, animale sau vegetale. O reteta clasica de sapun natural facut in casa contine urmatoarele: - 850 ml ulei de masline - 300 ml ulei de palmier - 300 ml ulei de cocos - 480 ml apa - 200 g soda caustica - 40 ml uleiuri esentiale sau mai mult, in functie de preferinte

Atentie! Asa cum probabil ca stii, soda este o substanta foarte toxica, pe care trebuie sa o manevrezi cu foarte mare atentie. Pentru a realiza sapun in casa, ai neaparat nevoie de o pereche de manusi de protectie din cauciuc si de o pereche de ochelari de protectie. Alte ustensile care iti vor fi necesare sunt: un cantar de bucatarie, un blender de mana, un vas din inox in care sa faci sapunul, o spatula din plastic sau inox cu care sa-l amesteci si o forma in care sa il torni, la final. Pasul 1 Primul pas este realizarea solutiei de soda caustica si apa. Respecta exact cantitatile de apa si soda prevazute de reteta pe care o folosesti. Torna soda in apa, putin cate putin, apoi amesteca cu o lingura cu coada inalta, din inox sau plastic. In timp ce soda se topeste, se vor degaja vapori toxici, deci nu este indicat sa stai aplecata asupra vasului in timp ce amesteci. Nu turna niciodata apa peste soda pentru ca va avea loc o reactie chimica foarte puternica! In timpul procesului de dizolvare, solutia va avea o temperatura ridicata, asa ca va trebui sa o lasi deoparte pentru cateva minute, pana se mai raceste putin. Pune deoparte toate ustensilele si vasele care au intrat in contact cu soda, pe care apoi sa le speli. Eviti astfel orice pericol.

Pasul 2 Daca la realizarea sapunului folosesti grasimi solide, precum untul de shea sau glicerina vegetala solida, pune grasimea in vasul de inox in care vei prepara sapunul, pe care il asezi apoi pe aragaz, la foc potrivit. Amesteca pana ce grasimea se topeste, apoi opreste focul. Adauga peste grasimea topita celelalte uleiuri (la temperatuta camerei). Atunci cand adaugi solutia de soda caustica si apa, temperatura grasimilor din vas ar trebui sa fie in jur de 100 de grade C. Pasul 3 Asigura-te ca ai la indemana toate ingredientele pe care vrei sa le mai adaugi, precum uleiuiri esentiale, coloranti naturali, parfum etc. , dar si toate obiectele necesare: linguri, spatule, cani pentru masurat etc. In aceasta etapa, blenderul va fi "vedeta". Adauga putin cate putin peste uleiurile din vas solutia de apa si soda. Foloseste blenderul pe post de lingura si amesteca incet, fara sa il pornesti.

Pasul 4 Odata ce solutia de soda a fost adaugata peste uleiuri, reactiile chimice au inceput si de acum va trebui sa amesteci constant. Aceasta este una dintre cele mai importante etape ale fabricarii sapunului si poate fi comparata cu realizarea maionezei. In timp ce amesteci cu blenderul pe post de lingura, porneste-l in etape scurte de cateva secunde. Pentru inceput, aprinde-l pentru 3 -5 secunde, apoi amesteca cu blenderul oprit. Continua sa amesteci si vei observa ca lichidul capata o consistenta cremoasa. Daca ar trebui sa amesteci fara blender, asa cum se intampla in trecut, tot procesul ar dura aproximativ o ora. In prezent, datorita tehnologiei, sapunul tau va avea o consistenta cremoasa in numai 1 minut. Pasul 5 Dupa ce amestecul devine usor cremos, poti adauga uleiurile esentiale, colorantii, petalele de flori sau chiar bucati de fructe uscate. Mai amesteca putin pentru ca aromele sa se raspandeasca uniform. Acum tot ce mai ramane sa faci este sa torni sapunul in forme si sa il lasi la racit, pana a doua zi. Cand sapunul este suficient de tare, il poti scoate din forma si il poti taia. Sapunul tau nu poate fi folosit chiar de a doua zi. Are nevoie de cel putin 4 saptamani pentru ca toate reactiile chimice sa se incheie.

CARE SUNT AVANTAJELE? Săpunul natural : � � � � � conţine ingrediente naturale conţine o cantitate mare de vitamina E naturală (din uleiurile vegetale din compoziţie) cu efect antioxidant şi nici un conservant artificial are culoare dată de ingrediente naturale, în loc de coloranţi sintetici curăţă pielea şi o hrăneşte în acelaşi timp, fără s-o deshidrateze sau agreseze şi fără nici un fel de efecte secundare se adresează unor nevoi specifice şi poate trata inclusiv afecţiuni ale pielii are miros natural, dat de uleiuri esenţiale naturale (sau de uleiurile vegetale din compoziţie în cazul în care nu se folosesc uleiuri esenţiale), neavând în compoziţie parfumuri sintetice are atât un miros plăcut, cât şi efecte benefice asupra pielii, dar şi efecte asupra psihicului prin uleiurile esenţiale din compoziţie (facem în acest fel aromaterapie în timp ce ne spălăm) are un conţinut ridicat de glicerină vegetală naturală, rezultată în urma procesului de saponificare este prietenos cu mediul încojurător nu este testat pe animale, ci direct pe pielea săpunarului, a familiei şi prietenilor lui (care de fiecare dată abia aşteaptă să mai testeze un nou săpun