Presiunea hidrostatic i principiile hidrostaticii Asupra peretelui din

  • Slides: 12
Download presentation
Presiunea hidrostatică şi principiile hidrostaticii © Asupra peretelui din beton al unui baraj acţionează

Presiunea hidrostatică şi principiile hidrostaticii © Asupra peretelui din beton al unui baraj acţionează forţe foarte mari din partea apei. Aceste forţe, datorate presiunii hidrostatice a apei, sunt cu atât mai mari cu cât e mai adâncă apa, sunt perpendiculare pe peretele barajului (şi îl pot distruge, cum s-a întâmplat la River. Falls, sau în judeţul Bacău) © Deci presiunea apei poate genera forţe uriaşe!Este bine să cunoaştem proprietăţile presiunii hidrostatice ! Ø Spre deosebire de solide, lichidele acţionează cu forţe datorate presiunii nu numai pe verticală în jos, ci în toate direcţiiile

Instrumentul de măsură al presiunii hidrostatice este manometrul cu lichid şi capsulă manometrică ©

Instrumentul de măsură al presiunii hidrostatice este manometrul cu lichid şi capsulă manometrică © Cu ajutorul manometrului putem verifica experimental că: © Lichidul acţionează cu forţe perpendiculare pe suprafaţa corpurilor în cu care e în contact © Presiunea hidrostatică(din interiorul lichidului) e cu atât mai mare cu cât adâncimea e mai mare © Presiunea hidrostatică într-un punct al lichidului are aceeaşi valoare în toate direcţiile © Presiunea hidrostatică e cu atât mai mare cu cât densitatea lichidului e mai mare(de exemplu presiunea în apa e mai mare ca în petrol, sau ulei)

Presiunea hidrostatică într-un punct la adâncime(h) sub apă este determinată de greutatea coloanei de

Presiunea hidrostatică într-un punct la adâncime(h) sub apă este determinată de greutatea coloanei de apă de deasupra: h © Calculăm presiunea determinată de greutatea coloanei de apă © Presiunea într-un punct la adâncime(h) sub apă depinde de adâncime şi de presiunea(p 0) de la suprafaţa lichidului, având formula: © Din aceste formule , deducem: © Principiul fundamental al hidrostaticii: Diferenţa de presiune dintre două puncte ale unui fluid este direct proporţională cu diferenţa de nivel(sau de adâncime h) dintre cele două puncte: h

Dacă turnăm apă în punctul A într-un tub în formă de“U“, va ajunge apa

Dacă turnăm apă în punctul A într-un tub în formă de“U“, va ajunge apa în punctul C ? (va urca apa pe ramura BC ? ) Experimentaţi! Apa urcă până când ajunge la acelaşi nivel în ramurile AB şi BC (care produc presiuni egale în C) Romanii, necunoscând Principiile hidrostaticii au considerat că apa nu va urca, şi de aceea nu construiau conducte în formă de“U“, ci construiau apeducte(poduri înalte, care susţineau conducte drepte, deasupra văilor). Romanii credeau că, dacă apa coboară în vale, nu mai poate “urca”! © Principiul vaselor comunicante: Nivelul apei este acelaşi în vasele care comunică între ele, indiferent de forma vaselor © La baza vaselor este aceeaşi presiune

In cele două părţi ale ceainicului din imagine, nivelul apei este acelaşi (respectând principiul

In cele două părţi ale ceainicului din imagine, nivelul apei este acelaşi (respectând principiul vaselor comunicante) © Dacă cele două vase din imagine sunt conectate cu un furtun, cum va curge apa: Din A în B, sau invers? Şi unde e mai mare presiunea: la baza vasului mic sau a celui mare? © Răspuns: Iniţial adâncimea apei e mai mare în vasul mic deci presiunea la baza vasului mic e mai mare. Apa va curge din B în A, până va ajunge la acelaşi nivel în cele două vase

Aplicaţii şi probleme rezolvate © Când capsula manometrică se află în aer, lichidul din

Aplicaţii şi probleme rezolvate © Când capsula manometrică se află în aer, lichidul din manometru este la acelaşi nivel în ambele ramuri. © Când scufundăm capsula manometrică sub apă , observăm o denivelare, cu atât mai mare cu cât presiunea din apă e mai mare. © 1. Dacă denivelarea este de 10 cm, cu cât e mai mare presiunea de sub apă(p 2 ) decât presiunea de deasupra apei (p 0 ) ? © Densitatea apei este: r =1000 Kg/m³ Rezolvare: Transformăm: 10 cm=0, 1 m. Aplicăm principiul fundamental al hidrostaticii: presiunea de sub apă e mai mare la adâncimi mari

Aplicaţii şi probleme rezolvate De ce crezi că submarinele militare care se scufundă la

Aplicaţii şi probleme rezolvate De ce crezi că submarinele militare care se scufundă la mari adâncimi au pereţi groşi şi nu au hublouri(ferestre) 2. I. Ce presiune hidrostatică suportă submarinul la adâncimea 2 Km? II. Ce forţă generează această presiune pe o suprafaţă de 2 m 2 din peretele submarinului? Ştim că presiunea(atmosferică)de la suprafaţa apei este: şi Densitatea apei este: r =1000 Kg/m³ Rezolvare: presiunea hidrostatică la adâncimea 2 Km=2000 m este: Presiunea hidrostatică e uriaşă; dacă submarinul ar avea hublouri, s-ar sparge şi apa ar năvăli înăuntru II. Forţa generată de presiune pe o suprafaţă S=2 m 2 din peretele submarinului este:

Într-un submarin, echipajul trebuie să ştie la ce adâncime se află. Dar cum crezi

Într-un submarin, echipajul trebuie să ştie la ce adâncime se află. Dar cum crezi că ar putea afla? Fiindcă nu se poate măsura direct adâncimea, se măsoară presiunea apei(p 2) cu manometrul şi apoi se calculează , adâncimea(h) cu formula: Ştiind că presiunea(atmosferică)de la suprafaţa apei este aflăm adâncimea cu formula: © Problema 3: la ce adâncime se află un submarin dacă presiunea apei(în exteriorul său)este 1000 KPa ? © ( Densitatea apei este: r =1000 Kg/m³ )

Exerciţii şi probleme 4. I. Este mai mare presiunea de deasupra ramurii din stânga,

Exerciţii şi probleme 4. I. Este mai mare presiunea de deasupra ramurii din stânga, p 1 , a manometrului sau presiunea de deasupra ramurii din dreapta, p 2 (sau sunt egale ) ? © II. Dacă în manometru se află apă cu densitatea r =1000 Kg/m³, denivelarea este h=20 cm, care e diferenţa de presiune(p 2 –p 1) © 5. Principiul fundamental al hidrostaticii se poate aplica în: A)toate lichidele, B)doar în apă, C) toate lichidele şi gazele, D) doar în apă şi aer © 6. La o anumită adâncime, presiunea hidrostatică în apa dulce(r=1000 Kg/m 3 ) este: A) mai mică, B) egală , sau C) mai mare decât în apă de mare, sărată cu densitatea r=1025 Kg/m 3

7. I. Presiunea hidrostatică la baza barajului (în punctul B) este: a) mai mică,

7. I. Presiunea hidrostatică la baza barajului (în punctul B) este: a) mai mică, b) egală, sau c) mai mare decât presiunea în partea de sus a barajului(în punctul A) II. Ştiind că rapa=1000 Kg/m 3, şi presiunea (atmosferică) de la suprafaţa apei este: Calculaţi Presiunea la adâncimea 30 m la baza barajului III. Ce forţă generează această presiune pe o suprafaţă de 5 cm 2 din peretele barajului? © 8. I. Explicaţi cum ar putea echipajul unui submarin să măsoare la ce adâncime se află(şi cu ce aparat)? © II. Forţele generate de presiunea hidrostatică acţionează: A)la fel ca greutatea , vertical în jos; B)din toate direcţiile ; C)din direcţia de înaintare

9. În care din stropitorile din imagine ar încăpea mai multă apă? a)în stropitoarea

9. În care din stropitorile din imagine ar încăpea mai multă apă? a)în stropitoarea 1, b)în stropitoarea 2, c)în amândouă la fel Explică! 1 2 © 10. Cu cât creşte presiunea hidrostatică asupra unui scafandru care se scufundă 20 m

Această lecţie face parte dintr-un set de lecţii pentru gimnaziu şi liceu destinat îmbunătăţirii

Această lecţie face parte dintr-un set de lecţii pentru gimnaziu şi liceu destinat îmbunătăţirii predării fizicii cu ajutorul calculatorului. Orice sugestie sau observaţie despre această lecţie puteţi trimite pe adresa autorului : laurentziu_roshu@yahoo. com Prin observaţiile dvs. puteţi contribui la perfecţionarea acestui set de lecţii. Vă mulţumesc Lecţia poate fi importată în AEL, si apoi lansată dintr-un singur click simultan pe toate calculatoarele reţelei. Dacă aveţi dificultaţi cu importul AEL, trimiteţi un e-mail !