LOGO EVALUAREA ACTIVITII ASISTENEI MEDICALE PRIMARE N RAIONUL

LOGO EVALUAREA ACTIVITĂŢII ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE ÎN RAIONUL SOROCA 2018

Istoricul asistenței medicale primare LOGO 2003 -Comasarea AMP cu Spitale la nivel raional. 2007 - Pilotarea Autonomiei AMP. 2008 - Delimitarea juridică și financiară IMSP AMP 2008 -2018 contractare directă AMP de către CNAM Finanțare prioritară (30%) Plata pentru performanță în AMP Protocoale Clinice Standardizate pentru MF • Integrarea serviciilor de sănătate mintală, prietenoase tinerilor, de planificare a familiei în AMP; • Dezvoltarea screening urilor (cardiovascular, diabet zaharat, cervical, colorectal etc. ); • Stabilirea unității de coordonare AMP( CS raional și Consiliul de sănătate publică); • Instituirea funcției de medic pediatru, medic ginecolog, sănătatea reproducerii la nivel de AMP

Asistenţă externă pentru AMP LOGO 2002 -2006 - Fondul de Investiţii în Sănătate 2005 -2007 - Proiectul Reforma în Sănătatea Publică, Uniunea Europeană 2008 -2010 -Proiectul UETACIS „Susţinerea Reformei Sănătăţii. Fortificarea AMP în Moldova” 2011 -2018 -Proiectul „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” Banca Mondială 2011 -2018 -Proiectul Generația Sănătoasă – Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în RM (SDS) 2014 -2018 - Proiectul „Suport pentru reforma în Sănătatea mintală” (SDC) 2016 – 2020 - Proiectul „Reducerea poverii bolilor netransmisibile” (SDC)

SCOPUL LOGO ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ: Scopul principal constă în ameliorarea sănătăţii populaţiei prin dezvoltarea şi fortificarea continuă a medicinii de familie, cu accentuarea prioritară pe măsurile de prevenire a maladiilor populaţiei

q q q q q Asigurarea accesibilităţii populaţiei la servicii calitative de asistenţa medicală primară şi cost eficiente. Dezvoltarea serviciilor de Asistenţă Medicală Primară pe principiul medicinii de familie ca direcţie prioritară a sistemului sănătăţii. LOGO Menţinerea şi ameliorarea continuă a stării de sănătate a populaţiei prin: dezvoltarea şi fortificarea continuă a medicinii de familie orientarea spre satisfacerea necesităţilor de sănătate de bază ale comunităţii susţinerea şi realizarea intervenţiilor de prevenire, promovare a sănătăţii tratarea şi supravegherea stării sănătăţii individului şi familiei acestuia. Eficientizarea serviciilor medicale primare prestate prin selectarea priorităţilor bazate pe promovarea sănătăţii, menite să contribuie la profilaxia maladiilor, depistarea şi tratamentul precoce a maladiilor cu impact major asupra sănătăţii publice. Fortificarea în continuare a asistenţei medicale primare. Perfectarea tehnologiilor de tratament în condiţii ambulator. Conlucrarea cu serviciul sanitar – veterinar, sanitaro – epidemiologic, APL (nivelul I şi II) privind profilaxia şi combaterea infecţiilor. Sporirea accesibilităţii gravidelor, parturientelor, lăuzelor şi copiilor la servicii medicale de calitate. Ameliorarea sănătăţii femeilor de vârstă fertilă prin prestarea serviciilor medicale calitative, accesibile, acceptabile, şi convenabile în domeniul sănătăţii reproducerii. Reducerea mortalităţii materne şi perinatale. Micşorarea mortalităţii copiilor de vârstă fragedă, în special a mortalităţii extraspitaliceşti. Ameliorarea statutului nutriţional al copiilor şi femeilor gravide. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei tratamentului de reabilitare a copiilor cu dizabilităţi şi micşorarea invalidităţii copiilor Îmbunătăţirea accesului adolescenţilor şi tinerilor la servicii medicale de sănătate prin dezvoltarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor inclusiv formarea unui comportament şi atitudini responsabile de propria sănătate în rândurile adolescenţilor şi tinerilor. Prevenirea violenţei domestice şi abuzului sexual şi combaterea traficului de copii şi a scoaterii ilegale a copiilor din ţară.

Obiectivele în asistenţa medicală primară LOGO

LOGO • • • Intensificarea activităţilor de formare şi perfecţionare profesională a cadrelor medicale. Utilizarea eficientă a veniturilor obţinute de către IMSP în rezultatul prestării serviciilor medicale populaţiei, cu perfecţionarea condiţiilor de salarizare a colaboratorilor medicali, în dependenţă de volum şi calitate. Modernizarea şi renovarea continuă a bazei tehnico-materiale a IMSP şi dotarea lor cu tehnologii medicale avansate. Sporirea responsabilităţii şi monitorizarea permanentă a situaţiei ce ţine de calitatea serviciilor medicale prestate mamei şi copilului. Reorientarea asistenţei medicale primare de la politica de tratament la politica de promovare a sănătăţii şi profilaxiei maladiilor, cu ameliorarea posibilă a indicatorilor principali ai sănătăţii publice. Sporirea rolului asistenţei medicale primare şi a medicului de familie în comunitate, prin promovarea cultului sănătăţii şi măsurilor de educaţie pentru sănătate. Ameliorarea continuă a calităţii serviciilor medicale prestate şi menţinerea sub control a indicatorilor principali ai sănătăţii publice, cu îndeplinirea criteriilor de calitate, condiţionate în contractele semnate cu CNAM. Ameliorarea conlucrării cu partenerii interesaţi în profilaxia şi combaterea maladiilor social condiţionate şi menţinerea situaţiei epidemiologice sub control. Realizarea continuă a măsurilor stipulate în Programele Naţionale şi raionale, prin sporirea eficacităţii conlucrării cu organele administraţiei publice locale, MS, CNAM, ONG, structurile internaţionale interesate în domeniu. Implementarea sistemului informaţional medical integrat cu utilizarea capacităţilor şi performanţelor sale în cadrul activităţii instituţiilor medicale. Sporirea nivelului de informare a populaţiei cu Principiile AOM, legislaţiei în vigoare, privind drepturile şi responsabilităţile pacientului, asigurând concomitent protecţia şi drepturile lucrătorilor medicali.

LOGO La baza activităţii Asistenţei Medicale Primare stau un şir de legi, Hotărîri de Guvern, ordine ale Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale al Republicii Moldova și Companiei Naționale de Asigurări Medicale

LOGO Ø Hotărărea Guvernului Nr. 82 din 12 04 2012” privind aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pentru anii 2012 -2020 Ø Hotărărea Guvernului Strategia națională de Sănătate 2020 (e-Sănătate) și Planul de implementare. Ø Hotărîre privind aprobarea Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014 -2020 (nr. 434, 10 iunie 2014), Ø Hotărărea Guvernului Nr. 1000 din 23. 08. 2016 cu privire la aprobarea Programului naţional de promovare a sănătăţii pentru anii 2016 -2020 Ø şi altor acte legislative şi normative ce ţin de domeniul sănătăţii publice. . Ø Legea Ocrotirii Sănătăţii nr. 411 -XIII din 28. 03. 1995 Ø Politica naţională de sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007 – 2021 Ø Legea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială nr. 185 -XV din 24. 05. 2001 Ø Legea Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585 -XIII din 27 februarie 1998, modificată prin Legea nr. 161 -XV din 20 mai 2004 Ø Legea Cu privire la tineret nr. 279 -XIV din 11. 02. 1999 Ø Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei (1979) Ø Convenţia cu privire la drepturile copilului (1989) Ø Convenţia cu privire la protecţia maternităţii (2006).

LOGO - ORDIN al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Nr. 596/404 A din 21 07 2016 „Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală”. - Ordinul MS nr. 410 din 06 06 2016 Cu privire la modificarea Nomenclatorului instituţiilor Medico -Sanitare Publice de asistenţa medicală primară la nivel de raion

La nivelul r. Soroca: IMSP Centre de LOGO Sănătate autonome(14) Oficiile Medicului de Familie (26) Oficii de Sănătate (19) Rețeaua sistemului de Asistență Medicală Primară

LOGO ORGANIGRAMA ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE ÎN RAIONUL SOROCA

Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale Compania Națională de Asigurări Medicale Consiliul Raional Soroca Agenția Națională de Sănătate Publică LOGO IMSP Centrul de Sănătate Soroca Secţia Medicina de familie Secţia asistenţă cu medicamente şi dispozitive medicale Biroul de informaţii Cabinet de fizioterapie şi reabilitare OMF – Voloviţa Laboratorul clinic OMF – Alexandru cel Bun Laboratorul citologic OMF –Ocolina Cabinetul de reproducere a sănătății IMSP „Centrul de Sănătate Slobozea Cremene” Cabinetul de examinări medicale IMSP „Centrul de Sănătate Rubleniţa” Cabinetul medicului pediatru IMSP „Centrul de Sănătate Vîsoca” Cabinetul de examen ginecologic IMSP „Centrul de Sănătate Rudi” Cabinetul radiodiagnostic IMSP „Centrul de Sănătate Badiceni” Cabinetul de imunizări IMSP „Centrul de Sănătate Racovăţ” Cabinetul de triaj IMSP „Centrul de Sănătate Nimereuca” Cabinetul de diagnosticare funcțională IMSP „Centrul de Sănătate Cainarii Vechi” Cabinetul de endoscopie OS – Regina Maria IMSP „Centrul de Sănătate Vasilcău” Centrul comunitar de sănătate mintală OS – Lugovoe IMSP „Centrul de Sănătate Parcani” Centrul prietenos tinerilor OS – Vanţena IMSP „Centrul de Sănătate Vădeni” Cabinetul specialistului în tehnologii informaţionale OS – Prliţa IMSP „Centrul de Sănătate Cosăuţi” Cabinetul de statistică şi informatică medicală OMF – Ţepilova OMF – Hristici OMF – Zastînca OM – Şeptelici OMF – Şolcani OMF – Trifăuţi OMF Schineni IMSP „Centrul de Sănătate Soroca Nouă”;

Rețeaua AMP în raionul Soroca este reprezentată de 14 Centre de Sănătate, fondate, în conformitate cu Strategia de dezvoltare a AMP, în componenţa lor se află 26 Oficii Medicilor de Familie şi 19 Oficii de Sănătate, care a deservit o populaţie de 40519 locuitori față de 40549 locuitori. § § § § § LOGO În sectorul urban sunt 2 Centre de Sănătate: Centrul de Sănătate Soroca de nivel raional, care în componenţa sa: Secţia Medicina de familie cu 17 sectoare în sectorul urban şi 10 Oficii ale Medicilor de Familie şi 4 Oficii de Sănătate în sectorul rural, care a deservit o populaţie de 40519 locuitori față de 40549 locuitori. Centrul de Sănătate Soroca Nouă cu 4 sectoare urbane şi 1 OMF rural deserveşte o populaţie de locuitori 7621 față de 7546 locuitori. În sectorul rural – 12 Centre de Sănătate autonome cu 15 Oficii ale Medicilor de Familie şi 15 Oficii de Sănătate; CS SL. Cremene cu 3 Oficii ale Medicilor de Familie şi 2 Oficii de Sănătate - 5250 locuitori față de 5326 locuitori CS Rubleniţa cu 2 Oficiu al Medicilor de Familie şi 1 Oficiu de Sănătate – 4720 locuitori față de 4785 locuitori CS Vîsoca cu 2 Oficiu al Medicilor de Familie şi 3 Oficii de Sănătate – 4221 locuitori față de 4361 locuitori CS Rudi cu 2 Oficii ale Medicilor de Familie şi 4 Oficii de Sănătate – 3331 locuitori față de 3354 locuitori CS Badiceni cu 1 Oficiu al Medicilor de Familie şi 1 Oficiu de Sănătate – 3618 locuitori față de 3738 locuitori CS Racovăţ – 3311 locuitori față de 3380 locuitori CS Nimereuca cu 1 Oficiu al Medicilor de Familie – 2859 locuitori față de 2978 locuitori CS Cainarii Vechi cu 1 Oficiu ale Medicilor de Familie şi 2 Oficii de Sănătate – 4405 locuitori față de 4730 locuitori CS Cosăuti cu 1 Oficiu al Medicilor de Familie – 2861 locuitori față de 2925 locuitori CS Vasilcău cu 1 Oficiu de Sănătate – 2435 locuitori față de 2471 locuitori CS Parcani cu 2 Oficii ale Medicilor de Familie – 2424 locuitori față de 2483 locuitori CS Vădeni cu 1 Oficiu de Sănătate – 1819 locuitori față de 1864 locuitori Centrele de Sănătate rurale acordă asistență medicală primară populației în număr de la 1819 pînă la 5250 locuitori.

RESURSE UMANE ÎN AMP LOGO

Asigurarea Asistenței Medicale Primare cu personal medical anul 2018 Asistența Medicală Primară (AMP) în sistemul sănătății, conform Organizației Mondiale a Sănătății, este definită drept asistență esențială a stării de sănătate, fiind primul nivel de contact al pacientului , familiei și comunității cu sistemul de sănătate. Nr. d/o 1. 2. 3. LOGO Completarea insituțiilor din AMP cu personal medical este evaluată reeșind din normativele aprobate prin ordinul Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM Nr. 46 din 10. 02. 2016. Astfel conform acestui ordin "Normartivele de personal pentru asistența medicală primară" prevede următoarele: Denumirea funcției medic de familie asistent medical de familie , cu 25% efosrt asistent medical comunitar Normativul 1, 0 funcție la 1500 populație din localitățile urbane și rurale 1, 0 funcție la 750 locuitori 1, 0 funcție în localitățile rurale cu mai puțin de 650 locuitori

LOGO În cadrul IMSP CS Soroca activează 187 angajați și 7 cumulari externi Asistenți medicali total: 100 Din ei asistenți medicali de familie: 57 Personal medical inferior: 22 Medici total: 39 Din ei medici de familie: 22 Alt personal: 26

Numărul total de medici și medici de familie și asigurarea populației cu ei în cadrul IMSP CS Soroca conform tabelului: Total Anii abs 2018 39 la 10000 populație 9, 61 LOGO Medici de familie abs la 10000 populație 22 5, 42 Numărul total de lucrători medicali cu studii medii și asistenți medicali ai medicilor de familie și asigurarea populației cu ei în cadrul IMSP CS Soroca conform tabelului: Total Anii abs 2018 100 la 10000 populație 24, 66 Asistenți ai medicilor de familie abs la 10000 populație 57 14, 05

LOGO Necesitatea în medici de familie și asistenți ai medicului de familie utilizînd datele referitor la numărul funcțiilor scriptice, numărul funcțiilor ocupate și numărul persoanelor fizice lucrători de bază în funcțiile ocupate pentru anul 2018, 22 medici de familie au activat pe 26, 25 funcții, numărul funcțiilor scriptice au fost de 26, 25 unități. Necesitatea în medici de familie este calculată prin diferența dintre numărul funcțiilor scriptice și numărul persoanelor fizice.

Necesitatea în medici de familie și asistenți ai medicului de familie LOGO utilizînd datele referitor la numărul funcțiilor scriptice, numărul funcțiilor ocupate și numărul persoanelor fizice lucrători de bază în funcțiile ocupate pentru anul 2018, 22 medici de familie au activat pe 26, 25 funcții, numărul funcțiilor scriptice au fost de 26, 25 unități. Necesitatea în medici de familie este calculată prin diferența dintre numărul funcțiilor scriptice și numărul persoanelor fizice. Necesitatea în medici de familie și în asistenți ai medicilor de familie conform tabelului pentru anul 2018: Medici de familie Funcții Pers scriptice ocupate fizice CS Soroca 26, 25 25, 5 22 Necesi tatea 4, 25 Asistenți ai medicilor de familie Fucții Pers Necesi tatea scriptice ocupate fizice 56, 25 55, 5 57 -

LOGO Proporția medicilor de familie în diferite grupe de vîrstă (%) În urma analizei s-a constatat că cei mai multi medici de familie se încadrează în categoria de vîrstă de 55 – 64 ani (45, 45%), urmată de categoria de vîrstă 45 – 54 ani (22, 72%), pînă la 35 ani și respectiv 65 ani avem (13, 63% și 18, 18%). Este necesar de acordat atenție deosebită faptului că 18, 18% din medici de familie sînt în categoria de vîrsta peste 65 ani, ceea ce înseamnă că acești specialiști posibil vor părăsi sistemul de sănătate în timpul cel mai apropiat.

LOGO În urma analizei efectuate ca în sectorul urban sunt asigurate cu medici de familie la un nivel suficient, problema majoră este de a asigura sectorul rural cu specialiști. Pentru atragerea tinerilor specialiști în mediul rural, Ministerul Sănătății, începînd cu anul 2007, a efectuat un șir de modificări în legislație și a elaborat un șir de hotărîri de guvern destinate atragerii tinerilor specialiști în mediul rural: q HG Nr. 1345 din 30. 11. 2007 cu privire la acordarea facilităților tinerilor specialiști cu studii medicale și farmaceutice; q HG Nr. 1255 din 19. 11. 2007 cu privire la abrobarea Regulamentului privind acordarea compensației unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populație din mediul rural; q HG Nr. 1259 din 12. 11. 2008 cu privire la asigurarea cu locuință gratuită a tinerilor specialiști cu studii superioare și postuniversitare de rezidențiat, repartizați și angajați în cîmpul muncii în instituțiile publice (bugetare) din sate (comune); q Ordinul MS Nr. 448 din 05. 12. 2008 cu privire la acordarea facilităților tinerilor specialiști. O însemnătate deosebită este îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și a abilităților în domeniul formării profesionale continuă a personalului medical. Anual 18 -20 de medici și respectiv 20 -22 personal medical mediu din cadrul IMSP CS Soroca participă la cursurile de instruire de formare profesională.

Structura personal după categoriile de calificare LOGO Denumirea funcției Total cu categorii categorie superioară I categorie II categorie Medici 32 – 82% 23 – 58% 7 – 17, 94% 2 – 5, 12% Medici de familie Asistenți medicali Asistente medicale de familie 21 – 95, 45% 16 – 72, 72% 4 – 18, 18% 1 – 4, 54% 91 – 91% 57 – 57% 20 – 20% 14 – 14% 54 – 94, 7% 33 – 57, 89% 12 – 21, 05% 9 – 15, 78%

Dinamica salariului mediu la 1 persoana fizică 5983 5992 5280 4839 3521, 64 2965 2537, 2 1449, 69 1320, 5 992, 6 415 1203, 6 1637, 47 1203 2098, 32 2007 Medic LOGO 3126 2994 2389 2192 1808 702 894 1042 1053 2008 2009 2010 2011 454, 52 2006 2342, 9 1852, 6 3112 2998 2902 Asistente Infermiere Alt personal Sal. Mediu Dinamica salariului mediu la 1 persoana fizică 11025 8341 7530 10048 9195 6041, 8 3222, 8 3266 2493, 1 3437 3811 2493 4239 3774 3077 1071, 5 1069 1366 2012 2013 2014 Medic Asistente 5051 4725 3702 10051 5671 5399 5382 4193 5922 4506 6127 5412 5145 1542 1674 1946 2208 2015 2016 2017 2018 Infermiere Alt personal Sal. Mediu

Dinamica cheltuielilor pentru medicamente gratuite si ajutor umanitat LOGO Medicamente gratuite si ajutor umanitar mii lei 1200 1010, 9 1000 980, 3 905, 7 800 680, 5 600 520, 8 400 200 0 2018 2017 2016 2015 2014

Realizarea medicamentelor compensate LOGO Medicamente compensate din fondurile CNAM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 1717, 6 2442 3140, 7 3880, 1 4154, 3 3466, 7 4556, 8 5304, 6 8582, 6 10028, 8 10281, 1

LOGO Mijloace financiare alocate pe anii 2008 -2018 20990, 7 2017 19685, 099999 2016 18561, 4 2015 2014 2013 18416, 7 16897, 2 16264 2012 25338, 7 2011 24146 2010 26237 2009 2008 24754, 9 19618, 4

Structura cheltuielilor pe anul 2018 LOGO 1. Retribuirea muncii 13 748 273 62, 20% 2. Medicamente 1 851 644, 0 8, 40% 3. Alte cheltuieli, 6 501 571 29, 40% total 22 101 488 100, 00% Pe parcursul anului 2018, în afara cheltuielilor curente au fost efectuate investiții: 1. Procurarea mijloacelor fixe- 119, 6 mii lei 2. Reparații curente 137, 2 mii lei 3. Inventar medical 51, 1 mii lei

Aspectele medico–demografice in relatie cu sănătatea LOGO

LOGO Populaţia la evidenţa M/F din ei asiguraţi Bărbaţi (abs. ) Bărbaţi asiguraţi Femei (abs. ) femei asigurate 0 -18 ani 0 -1 an 0 -5 ani 15 -17 ani Adulţi Din ei asiguraţi Apţi de muncă Din ei asiguraţi Vîrsta pensionară la 01 2017 abs ponderea 90826 La 01 2018 abs ponderea 90490 La 01 2019 abs ponderea 89394 56412 42999 23749 47827 32663 16433 848 4585 2718 74393 39979 55097 20683 19296 57134 43665 24750 46825 32384 16360 792 4595 2695 74130 40774 54105 20838 20025 56027 43053 24355 46341 31672 16332 748 4484 2725 73062 39695 53660 20293 19402 62, 1% 47, 3% 55, 2% 52, 7% 68, 3% 18, 1% 0, 9% 5, 0% 3, 0% 81, 9% 53. 7% 60. 7% 37, 5% 21, 2% 63, 1 48, 3 56, 7 51, 7 69, 2 18, 1 0, 9 5, 1 3, 0 81, 9 55, 0 59, 8 38, 3 22, 1 62. 7 48. 2 73. 6 51. 8 68. 3 18. 2 0. 8 5. 0 3. 0 81. 7 54. 3 60. 0 37. 8 21. 7

Numărul populației înregistrate la M/F pe centre de sănătate LOGO

LOGO Populația. La evidenţa medicului de familie la 1 ianuarie 2019 populaţia raionului constitue 89394 locuitori faţă de 90490 la 01 01 2018, (minus 1096 persoane), Din numărul total al populaţiei femei constitue 51, 8% față de 51, 7% , bărbaţi – 48, 2% față de 48, 3%. Numărul persoanelor asigurate din numărul total al populaţie – 56027 persoane (62. 7%) faţă de 57134 persoane (63, 1%) la 01 2018. Ponderea populaţiei apte de muncă – 60. 0% (53660) faţă de 59, 8% (54105) din numărul total al populaţiei, inclusiv asiguraţi – 37. 8% (20293) faţă de 38, 3% (20838) din numărul populaţiei apte de muncă. Ponderea copiilor 0 -17 ani 11 luni 29 zile constitue 18. 2% (16332 copii) faţă de 18. 1% (16360 copii). Ponderea populaţiei de vîrstă pensionară – 21. 7% (19402 persoane) faţă de 22, 1% (20025 persoane).

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ 2016 LOGO 2017 media rne 2018 abs la 10000 abs Natalitatea (la 1000 loc) 971 9, 8 802 8. 8 718 7. 9 Mortalitatea generală (la 1000 loc) 1231 12. 3 1122 12. 4 1152 12. 7 Mortalitatea populaţiei la domiciliu 881 96, 4 906 99. 8 910 100, 6 Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă 253 45, 9 232 42. 1 241 26, 6 Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă la domiciliu(la 10000 loc VAM) 136 24, 7 149 27. 5 154 17, 0 Sporul natural(la 1000 loc) -329 -3. 4 -315 -3. 5 -434 -4. 8 Mortalitatea infantilă la 1000 n/n 9 9, 2 5 5. 4 6 8. 4 Mortalitatea neonatală precoce 1 1. 1 0 0. 0 2 2. 8 Mortinatalitatea Mortalitatea perinatală 2 3 2. 3 3. 6 5 5 6. 2 6 8 8. 4 11. 1 Mortalitatea maternă la 100000 n/n 0 0. 0 (la 10000 loc. VAM) la 10000 La 10000

Natalitatea LOGO Pe parcursul anului 2018 pe raion au fost înregistraţi 718 copii nou născuţi vii faţă de 802 nou născuţi vii (anul 2017) cu 84 nou născuţi mai puţini ca în anul precedent. Natalitatea în raion e în diminuare de la, 9, 8 (a. 2016), 8. 8 (a. 2017) la 7. 9(a. 2018) la 1000 populaţie. Natalitatea s – a înregistrat la un nivel jos: CS Racovăț – 6, 2‰, CS Cosăuți – 6, 5‰, CS Cainari Vechi – 6, 8‰, CS Soroca Nouă – 6, 8‰. Natalitatea s – a înregistrat la un nivel mai înalt: CS Vasilcău – 12, 5‰ CS Nimereuca 8, 7‰ CS Vîsoca – 8, 9‰

Din numărul total de decese Mortalitatea generală pe raion: constitue 12, 7 la 1000 populaţie bărbaţi - 575 decese –- 49, 9% 1152 persoane faţă de 12. 4 la faţă de 559 decese – 49. 8 1000%; populaţie (1122 persoane femei - 577 decese –a. 2017). 50, 1 decese faţă de 563 decese – 50, 2%. LOGO MORTALITATEA GENERALĂ

Repartizarea decedaţilor după locul de deces (%) LOGO denumir e raion Decedaţi total 2016 1165 2017 1122 decese în staţionar 2018 1152 2016 18, 1 2017 14, 7 2018 16, 5 decese la domiciliu 2016 75, 6 2017 80. 7 2018 79, 0 decese în alt loc. 2016 6, 2 2017 4. 5 2018 4, 5 În staţionar pe parcursul anului gestionar au decedat 190 persoane – 16, 5% din numărul total de decese sau 20, 9 la 10000 locuitori faţă de 165 persoane – 14. 7% din numărul total de decese sau 18. 2 la 10000 locuitori. La domiciliu în total au decedat 910 persoane – 79. 0% sau 100, 6 la 10000 locuitori faţă de 906 persoane – 80. 7% sau 99. 8 la 10000 locuitori. În alt loc au decedat 52 persoane – 4. 5 % sau 5. 7 la 10000 locuitori faţă de 51 persoane – 4. 5 % sau 5. 6 la 10000 locuitori.

Structura mortalităţii generale după cauze pe raion (la 10000 locuitori-%) LOGO 2016 ind la Abs % 10000 2017 ind la abs % 10000 2018 ind la abs % 10000 Bolile aparatului circulator 754 75. 6 61, 3 716 78. 8 63. 8 728 80, 5 63, 2 Bolile oncologice 186 18. 6 15, 1 178 19. 6 15. 9 193 21, 3 16, 8 Bolile sistemului digestiv 95 9, 5 7. 7 48 5. 3 4. 3 69 7. 6 6. 0 Leziuni traumatice 77 7, 7 6. 3 52 5. 7 4. 6 62 6, 9 5, 4 Bolile sistemului respirator 55 5, 5 4, 5 61 6. 7 5. 4 48 5, 3 4, 2

LOGO În structura mortalităţii generale primul loc îl ocupă bolile sistemului cardiovascular - 728 cazuri – 80. 5 la 10000 populaţie sau 63, 2% față de 716 cazuri – 78. 8 la 10000 populaţie sau 63. 8%. Media pe raioanele republicii – 68, 8 la 10000 locuitori – 57, 8% (a. 2017). Circa 63. 9% din numărul total de decese cauzate de bolile aparatului circulator revin cardiopatiilor ischemice, 7, 8% bolilor cerebro-vasculare şi 4. 3% infarctului miocardic acut. Pe parcursul anului 2018 au decedat de cardiopatii ischemice 465 persoane – 51. 4 la 10000 populaţie. Infarct miocardic acut - 31 cazuri, ce constitue 3. 4 la 10000 populaţie – 4. 3% față de 3, 3 la 10000 populaţie sau 4, 2%. Mortalitatea prin bolile cerebro-vasculare e în diminuare - 57 cazuri – 6, 3 la 10000 populaţie faţă de 55 cazuri – 6, 1 la 10000 populaţie. Locul doi îl ocupă bolile oncologice – 193 cazuri – 16, 8% - 21, 3 la 10000 populaţie faţă de 178 cazuri – 15, 9% - 19, 6 la 10000 populaţie. În ierarhia structurii mortalităţii generale locul trei îl ocupă maladiile aparatului digestiv care definesc 69 cazuri – 6, 0% sau 7, 6 la 10000 locuitori faţă de 48 cazuri – 4, 3% sau 5, 3 la 10000 populaţie. Locul patru în structura cauzelor de deces îl ocupă leziunile traumatice şi otrăvirile - 62 cazuri – 5, 4 % sau 6, 9 la 10000 populaţie faţă de – 52 cazuri – 4, 6% sau 5, 7 la 10000 populaţie. Pe locul cinci s –au plasat bolile sistemului respirator. S – au înregistrat 48 cazuri – 5, 3% sau 4, 2 la 10000 locuitori faţă de 61 cazuri – 5, 4% sau 6, 7 la 10000 locuitori.

LOGO Mortalitatea generală e la un nivel înalt în: CS Vîsoca – 20, 6‰ CS Cainari-Vecni – 18, 6‰ CS Parcani – 18, 1‰, CS Rudi – 17, 9 ‰, CS Vădeni – 17, 7‰. Mortalitatea generală e la un nivel mai jos în : CS Soroca Nouă – 8, 3‰, CS Soroca – 10, 1‰,

Structura mortalităţii generale la domiciliu după cauze pe raion (la 10000 locuitori - % din numărul total de decese din sistem) LOGO 2016 Abs ind la 10000 % 2017 abs ind la 10000 % 2018 ind la 10000 % abs Bolile aparatului circulator-(10000 loc. /%) Bolile oncologice-(10000 loc. /%) 587 58. 8 64. 9 619 68, 2 86, 5 612 67. 6 84. 1 154 15. 4 17. 0 148 16, 3 83, 1 171 18, 9 88, 6 Bolile sistemului digestiv-(10000 loc. /%) Bolile sistemului respirator-(10000 loc. /%) Leziuni traumatice-(10000 loc. /%) 58 5. 8 6. 4 35 3, 9 72, 9 40 4, 4 58. 0 43 4, 3 4. 8 41 4, 5 67, 2 35 3, 9 72, 9 31 3. 4 30 3, 3 57, 7 32 3, 5 51, 6

LOGO q În structura mortalităţii generale la domiciliu primul loc îl ocupă bolile sistemului cardiovascular - 612 cazuri – 67. 6 la 10000 populaţie sau 67. 2% față de 619 cazuri – 68, 2 la 10000 populaţie sau 68. 3% din numărul total al mortalitîții la domiciliu. Media pe raioanele republicii – 68, 8 la 10000 locuitori – 57, 8% (a. 2018). q În structura mortalităţii generale la domiciliu locul doi îl ocupă bolile oncologice – q 171 persoane – 18. 9 la 10000 locuitori sau 18. 8% din numărul total de decese la domiciliu faţă de 148 persoane – 16, 3 la 10000 locuitori sau 16, 3% din numărul total de decese la domiciliu. q În ierarhia structurii mortalităţii generale la domiciliu locul trei îl ocupă maladiile aparatului digestiv – 40 cazuri – 4. 4 la 10000 locuitori sau 4. 4% faţă de 35 cazuri – 3, 9 la 10000 locuitori sau 3, 8%. q Locul patru în structura cauzelor de deces la domiciliu îl ocupă bolile sistemului respirator – 35 cazuri – 3. 9 la 10000 locuitori sau 3. 8% faţă de 41 cazuri - 4, 5 la 10000 locuitori sau 4, 5%. q Pe locul cinci s –au plasat leziunile traumatice şi otrăvirile -– 32 cazuri - 3, 3 la 10000 locuitori sau 3, 5% faţă de 30 cazuri - 3, 5 la 10000 locuitori sau 3, 3%.

Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă LOGO Pe parcursul anului gestionar au decedat 241 persoane în vîrsta aptă de muncă, ce constitue 43. 8 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 20, 9% din numărul total de decese faţă de 232 persoane în vîrsta aptă de muncă, ce constitue 42, 1 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 20, 7% din numărul total de decese. Asiguraţi în vîrsta aptă de muncă – 133 persoane – 57, 3% față de 133 persoane – 57, 3%. La domiciliu apţi de muncă au decedat 154 persoane față de 149 persoane în vîrsta aptă de muncă, ce constitue 16, 9% față de 16, 4 % din numărul total de decedaţi apţi de muncă sau 28, 0 la 10000 populație față de 27, 1 la 10000 populaţie aptă de muncă. Din numărul total apţi de muncă decedaţi la domiciliu – asiguraţi 115 persoane, ce constituie – 74, 7 % față de 89 persoane, ce constituie – 59, 7 %. Structura mortalităţii generale în vîrsta aptă de muncă în anii 2016 - 2018 abs 2016 ind la 10000 % 10, 7 23, 3 abs 62 2017 ind la 10000 % 11, 3 26, 7 2018 abs 68 ind la 10000 % 12. 3 28, 2 Bolile oncologice (%- din nr total) 59 Bolile aparatului circulator (%- din nr total a/m Leziuni traumatice otrăviri -(% din nr total) Bolile sistemului digestiv-(% din nr total) Bolile sistemului respirator-(% din nr total) 77 13, 9 30, 4 62 11, 3 26, 7 59 10, 7 24, 5 43 7, 8 17, 0 37 6, 7 15, 9 38 6, 9 15, 8 34 6, 2 13, 4 23 4, 2 9, 9 31 5, 6 12, 9 14 2, 5 5, 5 19 3, 4 8, 2 19 3, 5 7, 9

Structura mortalităţii în vîrsta aptă de muncă la 10000 locuitori : LOGO Ø Primul loc îl ocupă bolile oncologice – 68 cazuri – 28, 2 % din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă sau 12, 3 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă faţă de 62 cazuri – 26, 7 % sau 11, 3 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă. Ø În structura mortalităţii în vîrsta aptă de muncă locul doi îl ocupă maladiile cardiovasculare – 59 cazuri - 24, 5% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă - 10, 7 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă faţă de 62 cazuri - 26, 7% - 11, 3 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă (a. 2017) Ø Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza cardiopatiilor ischemice – 22 persoane – 4. 0 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 9. 1% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă, din ei asiguraţi 19 persoane – 86. 3%din num[rul total de cdecese de cardiopatii ischemice. Ø Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza infarctului miocardic acut e de 1, 8 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă (10 persoane) – 4, 1% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă față de 2, 9 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă (16 persoane) – 6, 9% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă, din ei asiguraţi – 6 persoane – 60, 0% față de 8 persoane – 50, 0%. Ø Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza infarctului miocardic acut la domiciliu - 3 persoane – 0, 5 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 1, 9% din numărul total de decese la domiciliu în vîrsta aptă de muncă față de 12 persoane – 2, 2 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 8, 0% din numărul total de decese la domiciliu în vîrsta aptă de muncă. Din decese de infarct miocardic acut la domiciliu în vîrsta aptă de muncă asiguraţi – 2 persoane – 66, 7% față 7 persoane – Ø 58. 3%. Ø Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza maladiilor cerebro-vasculare – 6 cazuri – 1, 1 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă față de 11 cazuri – 2, 0 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă. Ø Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza maladiilor cerebro-vasculare la domiciliu – 2 persoane – 0, 4 la 10000 locuitori faţă de 4, 1 la 10000 locuitori. Ø leziunile traumatice s – au plasat pe locul trei - 38 cazuri – 15, 8% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă sau 6, 9 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă faţă de 37 cazuri – 15, 9% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă sau 6, 7 la 10000 populaţie). Ø locul patru - Bolile sistemului digestiv - 32 cazuri – 15, 8% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă sau 5, 8 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă faţă de 23 cazuri – 9, 9% în vîrsta aptă de muncă sau 4, 2 la 10000 populaţie Ø Locul cinci - bolile sistemului respirator – 19 cazuri – 7, 9% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă sau 3, 5 la 10000 populaţie faţă de 19 cazuri – 8, 2% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă sau 3, 4 la la 10000 locuitor în vîrsta aptă de muncă

LOGO

LOGO Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă e la un nivel înalt la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă : -CS Vădenii – 86, 9 la 10000 populație, - CS Parcani – 79, 7 la 10000 populație, -CS Bădiceni – 76, 1 la 10000 populație, -CS Vasilcău – 64. 8 la 10000 populație. Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă e la un nivel mai jos la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă : -CS Soroca-Nouă – 35, 0 la 10000 populație, -CS Soroca – 36. 1 la 10000 populație, -CS Slobozia Cremene – 37, 7 la 10000 populație.

Ponderea decedaţilor cu autopsie după locul de deces LOGO Raion Denumirea Supuşi ex. patomorfologic din nr. total de decese din ei: -decedaţi in stationar din nr decedaţi în staţionar -decedaţi la domiciliu din nr decedaţi la domiciliu -decedaţi in alt loc din nr decedaţi în alt loc inclusiv: apti de munca total apţi de muncă în staţionar apţi de muncă la domiciliu apţi de muncă în alt loc abs 404 204 136 64 182 71 73 38 2016 % 34, 7 96, 7 15, 4 88, 9 71, 9 98, 6 63, 7 84, 4 abs 340 158 137 45 159 52 83 30 2017 % 30, 3 95, 8 15, 1 88, 2 68, 5 98, 1 55, 7 100, 0 2018 abs % 359 31, 2 186 98, 4 131 14, 4 42 80, 8 156 64, 7 57 90, 5 82 55, 4 28 93, 3

LOGO În a. 2018 au fost supuşi examenului patomorfologic 359 decedaţi – 31. 2% faţă de 340 decedaţi – 30, 3% din numărul total de decese, inclusiv decese în staţionar – 98. 4% faţă de 95. 8% , în alt loc – 80. 8% faţă de 88, 2% , la domiciliu – 14. 4% faţă de 15, 1%, din ei apţi de muncă – 82 decedaţi – 55, 4% din numărul de decese la domiciliu în vîrsta aptă de muncă.

Mortalitatea prin maladiile chirurgicale de urgenţă în raion LOGO Pe parcursul anului 2018 s – au înregistrat 14 decese prin maladiile chirurgicale de urgenţă, constitue 1. 5 la 10000 populaţie față de 6 decese prin maladiile chirurgicale de urgenţă - 0, 7 la 10000 populaţie, din ele în vîrsta aptă de muncă 5 persoane – 35, 7% sau 0, 9 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă, (2 asigurati în vîrsta aptă de muncă), decedati la domiciliu din vîrsta aptă de muncă 1 persoană – 20, 0% sau 0, 2 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă, neasigurat. Din numărul total de decese prin maladiile chirurgicale de urgenţă 92, 8% (13 cazuri) sunt din sectorul rural și 7, 2% (1 caz) din sectorul urban. În staţionar au decedat 11 persoane – 78, 6 - 1, 2 la 10000 locuitori față de 4 persoane – 66, 7% - 0, 8 la 10000 locuitori. La domiciliu – 3 persoane – 21, 4% - 0, 3 la 10000 locuitori față de 2 persoane – 33, 3% - 0, 2 la 10000 locuitori. Cauzele mortalităţii prin maladiile chirurgicale sunt: - pancreonecroză hemoragică – 5 cazuri – 35, 7%, - complicaţiile ulcerului gastric și duodenal – 4 cazuri – 28, 6% , - ocluzie intestinală – 3 caz – 21, 4% - peritonită – 1 caz – 7, 1% - colită ulceroasă – 1 caz – 7, 1%. Din numărul total de decese 71, 4% (10 decese) sunt înregistrați în CS Autonome rurale și 14, 3% (2 cazuri) din CS Soroca Nouă – 1 caz sectorul rural și 1 caz sectorul urban și 14, 3% (2 cazuri) din CS Soroca – sectorul rural. Au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin maladiile chirurgicale de urgenă în 6 centre de sănătate cîte 1 caz și în 4 centre cîte 2 cazuri.

- CS Bădiceni – 5, 5 la 10000 locuitori(2 cazuri) CS Vădeni – 5. 5 la 10000 locuitori CS Vîsoca – 4. 7 la 10000 locuitori(2 cazuri) CS Parcani – 4, 0 la 10000 locuitori CS Cosăuții – 3. 5 la 10000 locuitori CS Rudi – 3. 0 la 10000 locuitori CS Racovăț – 3. 0 la 10000 locuitori CS Soroca Nouă – 2. 6 la 10000 locuitori(2 cazuri) CS Rublenița – 2, 1 la 10000 locuitori CS Soroca – 0. 5 la 10000 locuitori(2 cazuri). LOGO

Mortalitatea populaţiei la domiciliu după cauze a maladiilor chirurgicale de urgenţă la 100000 locuitori Denumirea LOGO Raion 2016 2017 2018 Total Pancreonecroză abs 7 6 ind 7, 6 6, 6 -85. 7% abs 2 1 ind 2, 2 1, 1 -50, 0% abs 3 2 ind 3, 3 2, 2 -66, 6% Boală ulceroasă 1 1, 1 -14. 3% 1 1. 1 – 50. 0% 1 1, 1 -33, 3%

Mortalitatea populaţiei în vîrsta aptă de muncă la domiciliu după cauze a maladiilor chirurgicale de urgenţă la 100000 locuitori / %. LOGO Raion Denumirea 2016 abs 4 Total Pancreonecroză 3 Ulcer perforant gastric şi duodenal Ulcer duodenal acut 1 ind 7, 257, 1% 5, 4 – 75, 0% 1, 8 – 25, 0% 2017 abs 1 1 ind 1, 1 -16, 7% 2018 abs 1 ind 1, 1 -33, 3% 1 1, 1 -100, 0% În vîrsta aptă de muncă dun cauza maladiilor chirurgicale de urgenţă la domiciliu au fost înregistrate 1 deces, ce constitue 1, 1 la 100000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 33, 3 % față de 1 deces, ce constitue 1, 1 la 100000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 16, 7 % din numărul total de decese din maladiile chirurgicale de urgenţă la domiciliu, cu diagnosticul pancreonecroză.

Mortalitatea infantilă LOGO v Mortalitatea infantilă oscilează de la 9, 2 la 1000 nou-născuţi în anul 2016, 5. 4 la 1000 nou-născuţi în anul 2017 la 8. 4 la 1000 nou-născuţi în anul 2018. v Media pe raioane în a. 2017 - 9, 7 la 1000 nou-născuți. v În raion pe parcursul anului gestionar s – au înregistrat 6 decese față de 5 decese pînă la un an. v Mortalitatea perinatală constitue 11, 1 la 1000 nou-născuţi față de 9, 6 în anul 2017, 8, 1 (a. 2016) la 1000 nounăscuţi. Media pe raioane în a, 2017 – 10, 4 la 1000 nou-născuți. v Mortalitatea neonatală precoce e în diminuare de la 3, 1 la 1000 nou-născuţi în anul 2016, 3, 2 la 1000 nounăscuţi în anul 2017 la 2, 8 la 1000 nou-născuţi în anul 2018. Media pe raioane în a 2017 – 3, 8 la 1000 nounăscuți. v Mortinatalitatea de la 5, 1 la 1000 nou-născuţi în anul 2016, 6, 4 la 1000 nou-născuţi în anul 2017 la 8, 4 la 1000 nou-născuţi în anul 2018. v Media pe raioane în a. 2017 – 6, 6 la 1000 nou-născuți. v În structura mortalităţii infantile după vîrstă predomină vîrsta de la 0 -6 zile și 3 -6 luni – cîte 2 cazuri – 33, 3%, apoi urmează 7 zile – 1 lună și 6 -9 luni – cîte 1 caz – 20, 0%.

Structura mortalităţii infantile după cauze la 1000 nou-născuţi/% LOGO Raion Denumirea Total Leziunile perinatale Malformaţiile congenitale Bolile sistemului respirator Bolile infecțioase bolile sistemului nervos Alte cauze 2016 abs la 1000 9 9, 2 4 4, 1 2 2017 abs la 1000 % % 5 5, 4 44, 4 1 1, 1 20, 0 22, 2 3 3, 2 60, 0 1 1 media r-ne 6 2 2018 La 1000 8, 4 2, 8 33, 3 3 4, 2 50, 0 1 1, 4 16, 7 abs 2017 % la 1000 % 9, 8 3, 3 33, 9 3, 1 31, 5 11, 1 1, 2 12, 5 1, 0 11, 1 0, 6 6, 2 1, 0 11, 1 0, 2 2, 0 1 1, 1 20, 0

Structura mortalităţii infantile după cauze: Malformaţiile congenitale - 3 cazuri- 50, 0% față de 3 cazuri- 60, 0% Leziunile perinatale - 2 cazuri - 33, 3% față de 1 caz 20, 0% Bolile sistemului respirator - 1 caz – 16, 7% față de 0. LOGO

LOGO După locul de deces: În staţionar 4 copii - 66, 7% față de 5 copii - 100, 0% la domiciliu 2 copii - 33, 3% față de 0.

Mortalitatea copiilor 0 -5 ani LOGO Structura mortalităţii 0 -4 ani 11 luni 29 zile după cauze la 1000 nou-născuţi vii/% Raion Denumirea Total Malformaţiile congenitale Leziunile perinatale Bolile sist. nervos abs 14 2016 ‰ 14. 2 media r-ne RM % abs 7 2017 ‰ 7. 5 % abs 9 2 2. 0 14. 3 3 3. 2 42. 9 3 4 4. 1 28, 6 1 14. 3 2 1 1. 0 7. 1 1, 0 7. 1 1. 0 7, 1 1 14. 3 1 Inclusiv pneumonii 1 1. 0 100, 0 1 100. 0 1 Boli infecţioase 2 2. 0 14. 3 Alte cauze 3 3. 2 21. 4 Traume şi otrăviri Bolile sistemului respirator 2 28. 6 1 2018 ‰ 12, 6 4, 2 33, 3 4, 8 22, 2 2, 4 11, 1 2, 4 100, 0 2, 4 2017 % 11, 1 ‰ 11, 5 % 3, 4 29, 1 3, 3 28, 8 1, 4 12, 3 1, 6 13, 6 0, 8 7, 3

Structura mortalităţii 0 -4 ani 11 luni 29 zile după locul de deces: -în staționar – 4 copii – 44, 4%, -în maternitate – 2 copii – 22, 2% -la domiciliu – 3 copii – 33, 3%. Structura mortalităţii 0 -4 ani 11 luni 29 zile după cauze: - malformaţiile congenitale - 3 cazuri - 33, 3 % față de 3 cazuri- 42, 9%; - leziuni perinatale - 2 cazuri – 22, 2% față de 1 caz – 11, 1%; - leziuni traumatice - 2 caz – 22, 2% față de 1 caz – 11, 1% - bolile sistemului respirator - 1 caz – 11, 1% față de 1 caz – 11, 1%; - bolile aparatului nervos - 1 caz 11, 1% față de 1 caz – 11, 1%. În stil grafic LOGO

LOGO Mortalitatea copiilor 0 -17 ani 11 luni 29 zile oscilează şi constitue 7. 9 la 10000 copii faţă de 4, 9 la 10000 copii în anul 2017 și 8, 5 în anul 2016 Structura după locul de deces: Ødecedaţi în staţionar – 4 copii – 30, 8% față de 5 copii – 62, 5% Ødecedaţi la domiciliu – 4 - 30, 8 față de 0 copii – 0% Ødecedaţi în maternitate – 2 – 15, 4 față de 0 copil – 0% Ødecedaţi în alt loc - 3 – 23, 1% față de 3 copil – 37, 5%.

Structura mortalităţii 0 -17 ani 11 luni 29 zile după cauze la 10000 copii/% 2016 Malformaţiile congenitale 2018 media r-ne 2017 denumire Total Afecţiuni perinatale 2017 LOGO abs la 10000 14 8, 5 4 2, 4 28, 6 3 1, 8 21, 4 % abs la 10000 8 4. 9 2 1. 2 % 25. 0 Bolile sist. nervos abs la 10000 13 7, 9 2 1, 2 15, 4 0. 9 12. 8 3 1, 8 23, 1 1. 2 18. 0 2 1, 2 15, 4 0. 3 4. 4 % la 10000 % 6. 9 Traume şi otrăviri 2 1, 2 14, 3 2 1. 2 25. 0 4 2, 4 30, 8 2. 2 32. 5 Bolile aparatului respirator 1 0, 6 7, 1 2 1. 2 25. 0 1 0, 6 7, 7 1. 0 13. 9 Inclusiv pneumonii 1 0. 6 100, 0 2 100. 0 1 0, 6 100, 0 0. 8 84. 3 Tumori 3 1, 8 21, 4 0. 5 7. 4 Boli infecţioase 1 0, 6 7, 1 0. 7 10. 9 Alte cauze 2 1. 2 25. 0 1 0, 6 7, 7

În structura mortalităţii copiilor 0 -18 ani cauzele sunt: Traumele – 4 cazuri – 30, 8 % față de 2 cazuri – 25. 0%, malformaţiile congenitale – 3 cazuri – 23, 1% față de 2 cazuri – 25, 0%. bolile sistemului nervos – 2 cazuri – 15, 4% față de 0, 0 leziuni perinatale - 2 cazuri – 15, 4% față de 0, 0 bolile aparatului respirator – 1 caz – 7, 7% față de cîte 2 caz – 25. 0%, altele (stare de putrefacție) – 1 caz – 7, 7% față de 2 caz – 25. 0%. LOGO

Structura mortalităţii 0 -17 ani 11 luni 29 zile la domiciliu după cauze la 10000 copii/% 2016 denumire abs Total Traume şi otrăviri Bolile aparatului respirator 2 la 10000 1, 2 2017 % abs 0 Inclusiv pneumonii Boli oncologice 1 0, 6 50, 0 Boli infecţioase 1 0, 6 50, 0 la 10000 0. 0 LOGO 2018 % abs 4 media r-ne 2018 la % la 10000 2, 4 30, 8 2 1, 2 50, 0 1 0, 6 25, 0 1 0, 6 100, 0 1 0, 6 25, 0 %

Mortalitatea 0 -17 ani 11 luni 29 zile s – a înregistrat în: -CS Bădiceni – 74, 0 la 10000 copii, -CS Slobozia Cremene – 19, 8 la 10000 copii, -CS Cosăuți – 19, 8 la 10000 copii, -CS Racovăț – 16, 1 la 10000 copii, - CS Soroca – 5, 3 la 10000 copii. LOGO

LOGO SPORUL NATURAL

Un indice demografic de bază este sporul natural, constitue minus 4, 8‰ faţă de minus 3, 5‰. Sporul natural e negativ la toate centrele de sănătate. Sporul natural e jos la: CS Cainari-Vechi – minus 11, 8 la 1000 locuitori, CS Vîsoca – minus 11, 7 la 1000 locuitori CS Parcani - minus 10, 9 la 1000 locuitori, CS Rudi – minus 10, 7 la 1000 locuitori. LOGO

LOGO Speranța vieții de la naștere pe raion denumire ambele sexe femei bărbați 2018 2017 71, 0 71, 8 74, 9 76, 3 67, 1

LOGO VIZITE

Analiza vizitelor în AMP LOGO 2016 abs % 2017 La 1 loc abs 323901 302147 Vizite total - din ei la asiguraţi Nr. vizitelor total la M/F 318205 293806 92. 3 3. 48 5. 2 292496 91. 2 3. 2 - din ei la asiguraţi 271014 92. 6 Nr. Vizitelor la adulţi 208056 - din ei la asiguraţi Nr. Vizitelor la copii Ponderea vizitelor cu scop profilactic total Ponderea vizitelor total cu scop profilactic la adulţi Ponderea vizitelor total cu scop profilactic la copii Ponderea vizitelor la domiciliu total Ponderea vizitelor la domiciliu la adulţi Ponderea vizitelor la domiciliu la copii % 2018 La 1 loc abs % media r -ne La 1 loc/% 2017 93, 3 3, 56 5, 3 337703 313967 92. 9 3. 7 5. 5 297860 92, 0 3, 3 301770 89. 3 3. 3 2. 7 4. 8 279663 93, 9 4, 9 282887 93. 7 5. 0 4. 4/93. 2 71. 1 2. 8 210195 70, 6 2, 8 214040 70. 9 2. 9 186574 89. 7 4. 6 191998 68, 7 4, 7 195157 69. 0 4. 8 84440 28, 9 5. 1 87665 29, 4 5, 3 87730 29. 1 5. 4 165323 56. 5 1. 8 162400 54, 5 1, 9 169734 56. 2 1. 9 32. 6 107072 51, 46 1. 4 103627 49, 3 1, 4 111909 52. 3 1. 5 25. 6 58251 35. 2 3. 5 58773 67, 0 3, 7 57825 65. 9 3. 5 48. 9 29649 10. 1 0. 32 31073 10. 4 0. 34 33546 11. 1 0. 37 19857 66. 9 0. 26 21340 68, 7 0, 28 23865 71. 1 0. 32 9792 33. 0 0. 6 9733 31, 3 0, 6 9681 28. 9 0. 6

LOGO Conform volumului serviciilor medicale incluse în Programul Unic al AOAM, anual sporește accesul populaţiei la asistenţa medicală primară Analiza vizitelor denotă, că în perioada de activitate a instituţiilor medicale în condiţiile AOAM, numărul anual de vizite efectuate în sectorul medical primar este de 337703 vizite față de 323901 vizite, inclusiv la medicii de familie - 301770 vizite față de 297860 vizite. Numărul mediu de vizite în total la 1 locuitor s-a majorat şi constitue 3, 7 față de 3, 56 în anul precedent și 3, 48 în anul 2016, inclusiv la asigurați 5, 5 vizite față de 5, 3 vizite. Numărul mediu de vizite la medicii de familie în total la 1 locuitor constitue 3, 3 față de 3. 3 anul precedent și 3. 2 la 1 locuior în a. 2016, (media pe raioane – 2, 7 vizite), inclusiv la persoanele asigurate acest indicator s-a majorat și constituie 5, 0 vizite (282887 vizite – 93, 7%) faţă de 4, 9 vizite (279663 vizite – 93, 9%) în anul 2017, (media pe raioane – 4. 4 vizite – 93. 4%). Ponderea vizitelor cu scop profilactic total din numărul total de vizite a medicilor de familie e în majorare – 1, 9 la 1 locuitor - 56, 2% față de 1, 9 la 1 locuitor - 54, 5% din numărul total de vizite. Ponderea vizitelor cu scop profilactic la adulţi – 52, 3% sau 1, 5 vizite la 1 persoană față de 49, 3% sau 1, 4 vizite la 1 persoană. Ponderea vizitelor cu scop profilactic la copii – 65, 9% din numărul total de vizite la copii sau 3, 5 vizite la 1 copil față de 67, 0% sau 3, 7 vizite la 1 copil. La copii 0 -17 ani 11 luni 29 zile pe parcursul anului 2018 de medicii de familie au fost efectuate 87730 vizite sau 29, 1% din numărul total de vizite efectuate de medicul de familie față de 87665 vizite sau 29, 4%. Numărul mediu de vizite la 1 copil e 5, 4 vizite față de 5, 3 vizite.

LOGO Numărul mediu de vizite la un locuitor e jos la : CS Vasilcău – 2, 22 vizite, CS Cainarii Vechi - 2, 41, CS Nimereuca – 2, 56 vizite, CS Cosăuţi – 2, 57 vizite. Numărul mediu de vizite la un locuitor e mai înalt la: CS Parcani – 3, 95 vizite, CS Slobozia Cremene – 3, 83 vizite.

Incidenţa şi prevalenţa (la 10. 000 populaţie) LOGO abs ind Media raioane RM 2017 ind 18776 2067, 2 20849 2304. 0 18213 2012, 7 2692. 6 Raionul Soroca 2016 Incidenţa total la 10000 populaţie 2017 2018 - inclusiv adulţi 10423 1401, 1 11376 1534. 6 8160 1100, 8 1780. 4 - copii 8353 5083, 1 9473 5790. 3 10053 6144, 9 6255. 6 Prevalenţa total 63658 7008, 8 67976 7512. 0 67430 7451, 7 7243. 1 Inclusiv: - adulţi 52326 7033, 7 55763 7522. 3 54954 7413, 2 7170. 0 copii 0 -17 ani 11 luni 29 zile 11332 6895, 9 12213 7465. 2 12476 7625, 9 7528. 6 Incidenţa totală are tendinţă de diminuare de la 2067, 2 în anul 2016, 2304, 0 în anul 2017, la 2012. 7 la 10000 populaţie, (media pe raioanele republicii – 2692. 6 la 10000 locuitori a. 2017). - Incidența la adulți de la 1401, 1 – anul 2016, 1534, 6 – anul 2017 la 1100. 8 (media pe raioanele republicii – 1780. 4 la 10000 locuitori), - incidența la copii e în ascendență de la 5083, 1 – anul 2016, 5790, 3 – anul 2017 la 6144, 9 la 10000 locuitori (media pe raioanele republicii – 6255. 6 la 10000 locuitori). Prevalenţa totală oscilează de la 7008, 9 în anul 2016, 7512, 0 în anul 2017 la 7451, 7 la 10000 locuitori. Media pe raioanele republicii – 7243. 1 la 10000 locuitori – a. 2017 - Prevalența la adulți de la 7033, 7– anul 2016, 7522, 3 – anul 2017 la 7413, 2. Media pe raioanele republicii – 7170. 0 la 10000 locuitori– a. 2017. - Prevalența la copii de la 6895, 9 – anul 2016, 7465, 2 – anul 2017 la 7625, 9 la 10000 locuitori. Media pe raioanele republicii – 7528. 6 la 10000 locuitori – a. 2017.

LOGO Incidenţa totală e la un nivel mai înalt în: CS Parcani – 4289, 2 față de 3205, 8 la 10000 locuitori, CS Slobozia Cremene – 3028, 5 față de 2934, 8 la 10000 locuitori. Incidenţa totală e la un nivel mai mic în: CS Cainarii Vechi – 1109, 9 față de 1654, 0 la 10000 locuitori CS Rudi – 1425, 2 față de 1699, 5 la 10000 locuitori.

Structura incidenţei totale – 18213 cazuri – 2012. 7 faţă de 20849 cazuri – 2304, 0 (a. 2017) la 10000 populaţie - media raioane/ RM – 2692. 6 la 10000 locuitori / a. 2017. I loc –bolile aparatului respirator – 9078 cazuri – 1003. 2 - 49, 8% faţă de 7778 cazuri – 859, 5 - 37, 3% (a. 2017), media raioane/ RM – 1296. 7 a. 2017 II loc – maladiile infecţioase – 1162 cazuri – 128. 4 – 6, 4% faţă de 1567 cazuri – 173, 2 – 7, 5% (a. 2017) - media raioane/ RM – 138. 5 a. 2017 III loc – bolile aparatului circulator – 975 cazuri – 107. 7 – 5, 4% faţă de 2078 cazuri – 229, 6 – 10, 0% (a. 2017) - media raioane/ RM – 231. 0 a. 2017 IV loc – leziuni traumatice, otrăviri – 915 cazuri – 101, 1 – 5, 0% faţă de 1108 cazuri – 122, 4 – 5, 3% (a. 2017) - media raioane/ RM – 146. 6 a. 2017 V loc – bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului digestiv – 852 cazuri – 94. 2 – 4, 8% faţă de 1009 cazuri – 111. 5 - % și 987 cazuri – 109. 1 – 4, 7% (a. 2017) - media raioane/ RM – 20. 7 a. 2017. LOGO

Structura incidenţei la adulţi 8160 cazuri – 1100, 8 faţă de 10423 cazuri – 1401, 1 (a. 2016) şi 11376 cazuri – 1534, 6 (a. 2017) la 10000 populaţie adultă (media raioane/ RM – 1780, 4 la 10000 locuitori a. 2017) I loc – bolile aparatului respirator – 1666 cazuri – 224, 7 la 10000 locuitori– 20, 4% faţă de 1349 cazuri – 182, 0 la 10000 locuitori – 11, 9% a. 2017 II loc – bolile aparatului circulator – 937 cazuri – 126, 4 la 10000 locuitori – 11, 5% faţă de 2054 cazuri – 277, 1 la 10000 locuitori – 18, 1% a. 2017 III loc – bolile aparatului osteo- articular – 818 cazuri – 110, 3 la 10000 locuitori – 10, 0% faţă de 966 cazuri – 130, 3 la 10000 locuitori – 8, 5% a. 2017 IV loc - leziuni traumatice – 705 cazuri – 95, 1 la 10000 locuitori – 8, 6% faţă de 826 cazuri – 111, 4 la 10000 locuitori – 7, 3% a. 2017 V loc – bolile genito-urinar – 576 cazuri – 77, 7 la 10000 locuitori – 7, 1% faţă de 861 cazuri – 116, 1 la 10000 locuitori – 7, 6% a. 2017 LOGO

Structura incidenţei la copii 10053 cazuri – 6144, 9 faţă de 9473 cazuri – 5790, 3 (a. 2017) la 10000 copii (media raioane/ RM – 6255, 6 la 10000 copii a. 2017): LOGO I loc – bolile aparatului respirator – 7412 cazuri – 4530, 6– 73, 7% faţă de 6429 cazuri – 3929, 7– 67, 9% (a 2017) II loc – bolile infecţioase şi parazitare – 736 cazuri – 449, 9– 7, 3% faţă de 889 cazuri – 543, 4– 9, 4% (a 2017) III loc – bolile pielii şi ţesutului celular – 383 cazuri – 234, 1– 3, 8% faţă de 434 cazuri – 265, 3– 4, 6% (a 2017). IV loc – bolile aparatului digestiv - 333 cazuri – 203, 5 – 3, 3% faţă de 392 cazuri – 239, 6 – 4, 1% (a 2017) V loc – bolile sîngelui – 267 cazuri – 163, 2 – 2, 7% faţă de 282 cazuri – 172, 4 – 3, 0% (a 2017)

LOGO Prevalenţa totală e la un nivel mai înalt în: -CS Parcani – 11546, 5 față de 10708, 8 la 10000 locuitori, -CS Sl Cremene – 10715, 4 față de 10925, 6 la 10000 locuitori Prevalenţa totală e la un nivel mai mic în: -CS Vîsoca – 5991, 7 față de 6097, 2 la 10000 locuitori, -CS Cainarii Vechi – 6027, 5 față de 6350, 0 la 10000 locuitori, -CS Soroca Nouă – 6109, 2 față de 6594, 2 la 10000 locuitori.

Structura prevalenţei generale - 67430 cazuri – 7451, 7 faţă de 63658 cazuri - 7008, 8 (a. 2016) şi 67976 cazuri – 7512, 0 (a. 2017) la 10000 populaţie (media raioane/ RM – 7243. 2 la 10000 locuitori): I loc – bolile aparatului circulator – 20090 cazuri – 2220, 6 – 29, 8% faţă de 20396 cazuri – 2254, 0 – 30, 0% (a. 2016) şi 20396 cazuri – 2254, 0 – 30, 0% (a. 2017) (media pe raioane – 1892. 9 în a. 2017) II loc – bolile aparatului respirator – 10606 cazuri - 1172, 1 – 15, 7% faţă de 7919 cazuri - 871, 9 – 12, 4% (a. 2016) şi 9406 cazuri - 1039, 5 – 13, 8% (a. 2017) (media pe raioane – 1461. 2 în a. 2017) III loc - bolile aparatului digestiv - 7247 cazuri - 800, 9– 10, 7% faţă de 7762 cazuri - 854, 6– 12, 2% (a. 2016) şi 7319 cazuri - 808, 8– 10, 8% (a. 2017) (media pe raioane – 824. 7 în a. 2017) IV loc – bolile aparatului endocrin - 6990 cazuri - 772, 5– 10, 4% faţă de 6398 cazuri - 704, 4– 10, 1% (a. 2016) şi 6751 cazuri - 746, 0– 9, 9% (a. 2017) (media pe raioane – 584. 4 –a. 2017) V loc - tulburări mintale - 3840 cazuri - 424, 4– 5, 7% faţă de 3573 cazuri - 412, 1– 5, 6% (a. 2016) şi 4683 cazuri - 517, 51– 6, 9% (a. 2017) (media pe raioane - 377. 5 – a. 2017) LOGO

Structura prevalenţei la adulţi - 54954 cazuri – 7413, 2 faţă de 52326 cazuri – 7033, 73 (a. 2016) şi 55763 cazuri – 7522, 3 (a. 2017) la 10000 locuitori (media raioane/ RM – 7170. 0 la 10000 locuitori adulţi): I loc – bolile aparatului circulator - 19823 cazuri - 2674, 1 – 36, 1% faţă de 20135 cazuri - 2716, 2 – 36, 1% (a. 2017) (media pe raioane RM – 2363. 6 a -2017) II loc – bolile aparatului digestiv - 6736 cazuri - 908, 7 – 12, 3% faţă de 6714 cazuri - 905, 7 – 12, 0% (a. 2017) (media raioane - 954. 3 a-2017. ) III loc - bolile endocrine – 6715 cazuri - 905, 8 – 12, 2% faţă de 6399 cazuri - 863, 2 – 11, 5% (a. 2017) (media raioane – 697. 1 a-2017) IV loc – tulburări mentale - 3699 cazuri - 499, 0– 6, 7% faţă de 4542 cazuri - 612, 7– 8, 1% (a. 2017) (media raioane – 439. 0 a-2017) V loc - bolile sistemului osteo-articular – 3318 cazuri - 447, 6 – 6, 0% faţă de 3381 cazuri - 456, 1 – 6, 1% (a. 2017) (media raioane – 390. 6 a -2017) LOGO

Structura prevalenţei la copii - 12476 cazuri – 7625, 9 faţă de 11332 cazuri – 6895, 9 (a. 2016) şi 12213 cazuri – 7465, 2 (a. 2017) la 10000 copii (media pe raioane/RM – 7528. 6 la 10000 copii). I loc – bolile aparatului respirator – 7740 cazuri - 4731, 1 – 62, 0% faţă de 5289 cazuri - 3218, 5– 46, 7% (a. 2016) şi 6807 cazuri - 4160, 8– 55, 7% (a. 2017) (media pe raioane – 4742. 6 a. 2017) II loc– bolile infecţioase şi parazitare – 742 cazuri - 453, 5– 5, 9% faţă de 943 cazuri - 573, 8– 8, 3% (a. 2016), 921 cazuri - 563, 0– 7, 5% (a. 2017) (media raioane – 390. 9 a. 2017) III loc – bolile aparatului digestiv – 511 cazuri - 312, 3 – 4, 1% faţă de 650 cazuri - 395, 5– 5, 7% (a. 2016) şi 605 cazuri - 369, 8– 5, 0% (a. 2017) ( media r – ne – 318. 3 - a. 2017) IV loc – bolile sîngelui – 507 cazuri - 309, 9– 4, 1% faţă de 623 cazuri - 379, 1– 5, 5% (a. 2016) şi 536 cazuri - 327, 6– 4, 4% (a. 2017) (media raioane – 405. 6 a. 2016) V loc – bolile ochiului – 500 cazuri - 305, 6 – 4, 0% faţă de 579 cazuri - 325, 6 – 5, 1% (a. 2016) și 520 cazuri - 317, 8 – 4, 3% - a. 2017 (media raioane – 201, 1 a 2017) LOGO

LOGO INCAPACITATEA TEMPORARĂ DE MUNCĂ

LOGO denumire nr cazuri de ITM durata medie a unui caz (zile) indicele de frecvenţă la 100 loc. indicele de gravitate la 100 loc. Nr cazuri de trimitere la CEMV Nr cazuri de stabilire a gr. de invaliditate Ponderea cazurilor de stabilire a gr. de invaliditate 2016 2017 7165 21. 9 7. 9 172. 9 81 62 76. 5 7513 20. 2 8. 3 167. 0 108 90 83. 3 2018 total r-ne RM 2018 7336 20. 0 8. 1 162. 5 82 70 85. 4 Pe parcursul anului 2018 s-au eliberat 7336 concedii medicale faţă de 7513 concedii medicale (a. 2017) şi 7165 cazuri de incapacitate de muncă temporară în anul 2016. Numărul de zile fiind 147033 faţă de 151668 în anul 2017. Indicele duratei medii a unui caz de incapacitate de muncă temporară pe raion pe parcursul a trei ani e în ameliorare de la 21, 9 zile în anul 2016, 20. 2 zile a. 2017 la 20, 0 zile.

LOGO Cel mai înalt indice de durată medie a concediilor medicale în anul 2018 în raion e la următoarele nozologii: Tuberculoza aparatului respirator – 59, 5 zile față de 71, 9 zile, Tumori maligne – 42, 3 zile față de 45, 1 zile.

LOGO Cel mai înalt indice de durată medie a concediilor medicale total în anul 2018 s – a înregistrat în următoarele centre de sănătate: - CS Nimereuca – 29. 6 zile - CS Rudi – 27. 9 zile.

LOGO Cel mai înalt indice de durată medie a concediilor medicale în anul 2018 fără concediile de graviditate şi naştere s – a înregistrat în: -CS Rudi – 25. 1 zile.

LOGO Număr de cazuri de trimitere la CDDCM la 100 locuitori e în descendență și constitue 0, 09 (82 cazuri) față de 0, 12 (108 cazuri). În CS Vîsoca. CS Nimereuca, CS Cosăuți nu s-au înregistrat cazuri de trimitere la CDDCM. Număr de cazuri de stabilire a gradului de dizabilitate - 70 cazuri / 0, 08 la 100 locuitori față de 90 cazuri – 0, 1 la 100 locuitori. Ponderea cazurilor de stabilire a gradului de dizabilitate din numărul de cazuri de trimitere la CDDCM total are tendință de ameliorare de la 83, 3% la – 85, 4%. Acest indicator e la un nivel mic la centrele de sănătate Racovăț - 57, 1%, Vasilcău – 60, 0%.

Examinările profilactice ale populaţiei înregistrate pe lista medicului de familie, inclusiv din grupele de risc şi contingentul periclitant 2016 LOGO 2017 2018 Ponderea persoanelor examinate abs r-ne RM 2017 abs % 94, 4 70335 95, 31 87, 7 70320 94, 9 70867 95, 70 81. 8 87, 2 36725 82, 7 40398 88, 47 67. 7 41205 90, 1 40020 86, 1 42368 91, 01 71. 4 Examinarea pielii, cavităţii bucale ganglionilor limfatici, glandei tiroide, glandelor mamare (persoane peste 18 ani ) 70551 93, 0 70320 94, 9 70867 95, 69 87, 4 Тestul citologic BabeşPapanicolau(femei de la 25 pînă la 61 anişi din grupul de risc) 7961 74, 2 7197 68, 4 8041 83, 47 62. 3 75 10806 33, 2 62, 9 168 15730 73, 36 82, 37 % abs % 70089 92, 4 69686 Măsurarea tensiunei arteriale (persoane peste 18 ani) 70551 92, 9 Colesterolul total (persoane cu vîrsta peste 40 ani) 38051 Glicemia (persoane peste 40 ani şi din grupul de risc) Antropometria (persoane peste 18 ani) Colonoscopia Hemoculttest (persoane 45 -70 ani ) Reacţia de microprecipitare (RMP) (grupul de risc) 3971 97, 5 3905 96, 2 3701 97, 29 83. 2 Tonometrie oculară (persoane peste 40 ani) 17674 81, 6 18810 74, 5 22024 86, 86 59. 8 Radiografia pulmonară standard (persoane din grupul de risc şi cele din grupurile periclitante stabilite prin ordinul nr. 1080 din 13. 10. 2014 şi nr. 1491 dim 29. 12. 2014) 2771 94, 8 4778 87, 6 5103 90, 21 Examinarea sputei la BAAR* (la pacienți simptomatici cu maladii ale aparatului respirator) 633 98, 0 604 98, 1 502 99, 60 În mediu 81. 2 89. 9

Ponderea depistaţi suspecţi la maladie din numarul celor examinaţi LOGO Antropometria (masa corporală, înălţimea), aprecierea IMC (persoane peste 18 ani) 620, 00 0, 88 Măsurarea tensiunei arteriale (persoane peste 18 ani) 812, 00 1, 15 Colesterolul seric (persoane cu vîrsta peste 40 ani) 887, 00 2, 20 Glicemia (persoane peste 40 ani şi din grupul de risc) 537, 00 1, 27 Examinarea pielii, cavităţii bucale ganglionilor limfatici, glandei tiroide, glandelor mamare (persoane peste 18 ani ) 298, 00 0, 42 Тestul citologic Babeş-Papanicolau (femei de la 25 pînă la 61 ani şi din grupul de risc) 69, 00 0, 86 19, 00 82, 00 11, 31 0, 52 5, 00 0, 14 151, 00 0, 69 Radiografia pulmonară standard (convenţională sau digitală) (persoane din grupul de risc şi cele din grupurile periclitante stabilite prin ordinul nr. 1080 din 13. 10. 2014 şi nr. 1491 dim 29. 12. 2014, cu modificările si complectările prin ordinul nr. 411 din 31. 05. 2017) ) 83, 00 1, 63 Examinarea sputei la BAAR* (la pacienți simptomatici cu maladii ale aparatului respirator) 15, 00 2, 99 Colonoscopia Hemoculttest (persoane 45 -70 ani ) Reacţia de microprecipitare (RMP) (grupul de risc conform Ghidului național de conduită a Infecțiilor cu transmitere sexuală) Tonometrie oculară (persoane peste 40 ani )

Examinările profilactice în mediu au fost efectuate la un nivel mai înalt de la 81, 2% la 89, 9%. LOGO Pentru micşorarea morbidităţii a unor maladii cu impact socio – economic au fost examinaţi profilactic la : • tuberculoză prin radiografie pulmonară standard a persoanelor din grupul de risc şi contingentul periclitant au fost efectuate 5103 examinări – 90, 2% față de 4778 examinări – 87, 6% din necesitau. Suspecţi s – au depistat 83 persoane – 1, 6% față de 94 persoane – 2, 0%. Examinarea sputei la BAAR* (la pacienți simptomatici cu maladii ale aparatului respirator) au fost efectuate 502 examinări – 99. 6% față de 604 examinări – 98. 1% din necesitau. • tumori maligne : • examinarea pielii, ganglionilor limfatici, glandei tiroide, glandei mamare la persoanele peste 18 ani au fost examinaţi 70867 persoane sau 95, 7% faţă de 70320 persoane sau 94, 9% (a. 2017) din necesitau. Media pe raioane – 88. 5% a. 2018. Suspecţi s – au depistat 298 persoane – 0, 4%. • Examenul citologic la femei de la 25 pînă la 61 ani şi din grupul de risc s – a efectuat la 8041 femei - 83, 5% faţă de 7197 femei - 68, 4% din necesitau. Media pe raioane – 59. 7% a. 2018. Suspecţi – 69 persoane – 0, 9% față de 92 persoane – 1. 3%. • Examinarea persoanelor prin tonometrie arterială (persoane peste 18 ani) – 70867 persoane – 95, 7% față de 70320 persoane – 94, 9%. Media pe raioane – 87. 0%. Suspecţi – 812 persoane – 1, 1% față de 1647 persoane – 2, 3%. În urma monitorizării tensiunii arteriale au fost luate la evidenţa medicului de familie 554 persoane. • Examinarea persoanelor la colesterol (persoane cu vîrsta peste 40 ani) – 40398 persoane – 88, 5% faţă de 36725 persoane – 82, 7% din necesitau. Media pe raioane – 70. 3%. Suspecţi – 887 persoane – 2. 2% față de 828 persoane – 2. 3%. • Examinarea persoanelor la glicemie (persoane peste 40 ani şi din grupul de risc) – 42368 persoane - 91, 0% faţă de 40020 persoane - 86, 1% din necesitau. Media pe raioane – 75. 8% a. 2018. Suspecţi – 537 persoane – 1. 3% față de 542 persoane – 1. 4%. • Examinarea grupului de risc şi contingentului periclitant la infecții cu transmitere sexuală a atins nivelul de 97, 3% (3701 persoane) faţă de 96, 2% (3905 persoane) din necesitau. Media pe raioane – 87. 2%. Suspecţi – 5 persoane – 0. 1% față de 5 persoane – 0. 1%. • Examinarea persoanelor de peste 40 ani la glaucom prin tonometrie oculară (persoane peste 40 ani a atins nivelul de 86, 9% față de 74. 5%. Au fost examinaţi 22024 persoane față de 18810 persoane. Media pe raioane – 63. 3%. Suspecţi – 151 persoane -0, 7% față de 215 persoane -1, 1%. La evidenţă au fost luaţi 32 persoane cu glaucom.

Examinările profilactice pe centre de sănătate LOGO Examinarea persoanelor la colesterol e la nivel mic la: -CS Cosăuți – 73, 8%, -CS Vasilcău – 75, 4%, -CS Rudi – 75, 6%, -CS Vîsoca – 78, 3%.

LOGO Examinarea persoanelor la glicemie e la nivel mai mic la: -CS Vasilcău – 76, 0% -CS Rudi – 80, 3%, -CS Cosăuți – 81, 4%.

LOGO Examenul citologic e la nivel jos la: CS Vasilcău – 60, 2%, CS Soroca Nouă – 65, 8%.

LOGO Examinarea persoanelor de peste 40 ani la glaucom prin tonometrie oculară e la un nivel mai mic la : -CS Rublenița – 63, 9% -CS Cosăuți – 79, 3%.

Asistenţa medicală acordată mamei şi copilului LOGO

LOGO În serviciul de asistenţă medicală primară sănătatea femeilor rămîne prioritară. Au fost examinate 19025 femei de vîrstă fertilă sau 88, 6% față de 17842 femei de vîrstă fertilă sau 83. 8% din necesitau examinări, din ele au beneficiat de contracepţie 8793 femei de vârstă fertilă sau 46, 2% față de 39. 5%. Grupul de risc a femeilor de vîrstă fertilă e de 2512 femei față de 3189 femei. Ponderea femeilor din grupul de risc constitue 13, 1% față de 17, 9%. Au fost depistate: cu patologii extragenitale 1068 femei de vîrstă fertilă sau 5, 6% față de 7, 9%, cu patologii obstetricale 902 femei de vîrstă fertilă sau 4, 7% față de 6, 1%, din grupul de risc social – 542 femei de vîrstă fertilă sau 2, 8% față de 3, 9%.

Asistenţa medicală acordată femeilor gravide N/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 2016 Denumire % gravidelor luate sub supraveghere pînă la 12 săpt. % gravidelor ce au terminat graviditatea prin naştere în termen % gravidelor care au terminat graviditatea prin naştere prematură inclusiv % gravidelor care au terminat graviditatea prin naştere pînă la 31 săpt. % gravidelor care au terminat graviditatea prin avort din numărul celor care au terminat graviditatea în anul gestionar % gravide, ce au născut în anul de gestiune și au beneficiat de supraveghere conform standardelor % gravidelor сonsultate de ginecolog, din gravide, care au terminat graviditatea % gravidelor сonsultate de ginecolog pînă la 12 săptămîni de sarcină, din gravide, care au terminat graviditatea % gravidelor сonsultate de ginecolog pînă la 30 săptămîni de sarcină, din gravide, care au terminat graviditatea % gravidelor referite către naştere la ni. II din număr сonsultate de ginecolog la 30 săpt. % gravidelor referite către naştere la nivelul III din număr сonsultate de ginecolog la 30 săptămîni de sarcină % gravidelor examinate eco în termen 18 -21 săptămîni ale sarcinii, din gravide, care au terminat graviditatea Ponderea patologiilor congenitale depistate prin examin ecografic – total în termen 18 -21 săptămîni ale sarcinii raionul Soroca 2017 abs % 725 84, 8 778 92, 3 19 2, 25 6 0, 7 abs 770 850 20 3 % 83, 15 93, 51 2, 20 0, 33 39 4, 29 46 5, 5 41 5, 06 779 909 89, 54 100, 00 718 843 90, 1 100, 0 723 810 94, 02 100, 0 777 85, 48 711 84, 3 716 88, 40 836 91, 97 773 91, 7 751 92, 72 246 29, 43 292 37, 8 252 33, 56 34 4, 07 26 3, 4 23 3, 06 767 88, 16 758 95, 1 733 95, 32 2 0, 26 4 0, 5 6 0, 82 784 86, 25 732 86, 8 717 88, 52 848 93, 29 785 93, 1 754 93, 09 16 Ponderea femeilor gravide examinate serologic la sifilis p înă la 12 săptămîni de sarcină din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea Ponderea femeilor gravide examinate serologic la sifilis la 28 - 30 săptămîni de sarcină din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea Ponderea femeilor gravide testate la HIV - total din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea 909 100, 00 843 100, 0 810 100, 0 17 Ponderea femeilor gravide testate la HIV o dată din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea 909 100, 00 843 100, 0 810 100, 0 18 Ponderea femeilor gravide testate la HIV repetat din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea 686 75, 47 316 37, 5 129 15, 93 19 Ponderea femeilor gravide care au fost testate la HIV o dată din număr total gravide testate la HIV 909 100, 00 843 100, 0 810 100, 0 686 75, 47 316 37, 5 129 15, 93 9 5 0 380 18 7 3 1 124 1 1 0 5 221 926 21 0, 99 0, 55 0, 00 41, 80 1, 98 0, 77 0, 33 0, 11 13, 64 0, 11 0, 00 0, 55 24, 31 3 2 0 317 15 9 1 0 83 0 0 0 3 206 855 38 0, 4 0, 2 0, 0 37, 6 1, 8 1, 1 0, 0 9, 8 0, 0 0, 4 24, 4 3 1 1 269 15 7 0 0 90 1 1 155 740 44 0, 37 0, 12 33, 21 1, 85 0, 86 0, 00 11, 11 0, 12 0, 00 0, 12 19, 14 14 15 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 Ponderea femeilor gravide care au fost testate la HIV repetat (dublu) din număr total femei gravide testate la HIV Unele boli antecedente, survenite şi care au complicat sarcina cu: - gestoză tardivă inclusiv: - preeclampsia - maladii extragenitale - total cu bolile aparatului circulator - cu complicaţii venoase ale sarcinii bolile cronice a aparatului respirator - cu tuberculoză - cu bolile aparatului genitourinar - cu diabetul zaharat- total cu diabetul zaharat insulino-depen diabetul zaharat gestaţional - cu tulburări hepatice - cu anemii Număr luate sub supraveghere - total Număr preluate din supravegherea altor instituţii media r-ne 2018 2017 % % 81. 3 78, 6 LOGO 2018 abs % 654 88, 38 752 92, 84 17 2, 10 8 0, 99 2, 8 1. 0 0, 9 53. 9 54, 2

LOGO - Evidenţa precoce a gravidelor la medicul de familie e în ameliorare şi constitue 88, 4% faţă de 84, 8% a. 2017, 83, 1% a. 2016. Media pe raioane – 81. 3% a. 2018 şi 78, 6% - a. 2017. - Ponderea gravidelor, care au terminat graviditatea prin naştere prematură e de 2, 1% (17 persoane) față de 2, 25% (19 persoane). (media pe raioanele republicii – 2, 8% -a. 2017) - Ponderea gravidelor, care au terminat graviditatea prin naştere în termen e de 92. 8% (752 persoane) față de 92. 3% (778 persoane). Ponderea gravidelor, ce au născut în anul de gestiune și au beneficiat de supraveghere conform standardelor e în ameliorare de la 90. 1% la 94. 0% Ponderea gravidelor examinate eco în termen 18 -21 săptămîni ale sarcinii, din gravide, care au terminat graviditatea e de 95, 3% (733 persoane) față de 95, 1% (758 persoane). - Ponderea patologiilor congenitale depistate prin examin ecografic – total în termen 18 -21 săptămîni ale sarcinii – 6 cazuri – 0, 8% față de 4 cazuri – 0, 5%. - Ponderea femeilor gravide examinate serologic la sifilis pînă la 12 săptămîni de sarcină din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea – 717 cazuri – 88, 5% față de 732 cazuri – 86, 8%. - Ponderea femeilor gravide examinate serologic la sifilis la 28 - 30 săptămîni de sarcină din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea – 754 cazuri – 93, 1% față de 785 cazuri – 93, 1%. - Ponderea femeilor gravide testate la HIV - total din numărul gravidelor, care au terminat graviditatea – 810 femei gravide – 100, 0% față de 843 femei gravide – 100, 0%. - Din maladiile, care au complicat naşterea sunt gestozele tardive, care constitue– 0, 4% - 3 cazuri față de 0, 4% în anul 2017 (3 cazuri) şi 9 cazuri – 0, 99% în anul 2016. Media pe raioane – 1. 0% a. 2018. Din gestozele tardive preeclampsia și eclampsia cîte 1 caz– 0, 1% față de 0, 2% (2 cazuri) – preeclampsie. - Maladiile extragenitale la gravide sunt în descreștere și constitue 33, 2% (270 cazuri) faţă de 37, 6% (317 cazuri) – a. 2017 şi 41, 8% (380 cazuri) în anul 2016. (Media pe raioane – 53. 9% - a 2018), din ele predomină anemiile 155 cazuri – 19, 1% față de 206 cazuri – 24, 4% şi maladiile aparatului genito-urinar - 90 cazuri – 11, 1% față de 83 cazuri – 9%.

LOGO Evidenţa precoce a gravidelor la medicul de familie e la un nivel mai mic : -CS Cainarii Vechi – 60. 9% -CS Rublenița – 74, 4%.

Incidenţa copiilor în primul an de viaţă la 1000 copii de vîrsta respectivă LOGO raionul Soroca 2016 Denumire indicator Ind 973 37 15 1115, 8 42, 4 17, 2 10 7 media pe r-ne 2018 abs Ind % 3, 8 1, 5 995 33 21 1149, 0 38, 1 24, 2 3, 3 2, 1 963 26 15 1208, 3 32, 6 18, 8 2, 7 1, 6 11, 5 8, 0 1, 0 0, 7 13 6 15, 0 6, 9 1, 3 0, 6 5 0 6, 3 0, 0 0, 5 0, 0 0 1 95 5 2 643 0, 0 1, 1 108, 9 5, 7 2, 3 737, 4 0, 0 0, 1 9, 8 0, 5 0, 2 66, 1 1 3 84 6 1 712 1, 2 3, 5 97, 0 6, 9 1, 2 822, 2 0, 1 0, 3 8, 4 0, 6 0, 1 71, 6 0 3 81 3 0 705 0, 0 3, 8 101, 6 3, 8 0, 0 884, 6 0, 0 0, 3 8, 4 0, 3 0, 0 73, 2 349 31 16 400, 2 35, 6 18, 3 35, 9 3, 2 1, 6 468 24 15 540, 4 27, 7 17, 3 47, 0 2, 4 1, 5 469 16 15 588, 5 20, 1 18, 8 48, 7 1, 6 - malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale malformaţii congenitale cordului 9 3 10, 3 3, 4 0, 9 0, 3 12 4 13, 9 4, 6 1, 2 0, 4 9 1 11, 3 0, 9 0, 1 16. 8 - unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală 24 27, 5 20 23, 1 2, 0 39 48, 9 4, 0 62. 3 - leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe - alte maladii 9 94 10, 3 107, 8 0, 9 9, 7 4 72 4, 6 83, 1 0, 4 7, 2 1 63 1, 3 79, 0 0, 1 6, 5 Incidenţa copiilor 0 -1 an - bolile infecţioase şi parazitare infecţii intestinale - bolile endocrine, de malnutriţie şi metabolism malnutriţia - din ei cu întîrziere de dezvoltare fizică datorită malnutriţiei rahit - anemii - bolile sistemului nervos paralizia cerebrală infantilă - bolile aparatului respirator infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, pneumonie, gripă - bolile aparatului digestiv - bolile aparatului genito-urinar abs 2017 Ind 1612. 9 37. 5 20. 3 8. 2 1055. 3 18. 0

LOGO Incidenţa copiilor 0 – 1 an e la nivelul de 1208, 3 față de 1149, 0 la 1000 copii de vîrsta respectivă. Incidenţa copiilor 0 – 1 an e determinată de maladiile aparatului respirator – 884, 6 la 1000 copii 0 -1 an sau 73, 2% din numărul total de maladii 0 -1 an față de 822, 2 la 1000 copii 0 -1 an sau 71. 6% din numărul total de maladii 0 -1 an urmat de anemii – 101, 6 la 1000 copii 0 -1 an sau 8, 4% din numărul total de maladii 0 -1 an față de 97, 0 la 1000 copii 0 -1 an sau 8, 4% din numărul total de maladii 0 -1 an.

Incidenţa copiilor 0 – 4 ani 11 luni 29 zile la 1000 copii de vîrsta respectivă LOGO Raion Denumire indicator 2016 abs Ind Incidenţa copiilor 0 – 4 ani 11 luni 29 zile 4720 1029, 4 % abs 5151 2017 Ind 1121, 0 % abs 4978 2018 Ind 1104, 0 % media r -ne 2018 Ind 1105. 9 - bolile infecţioase şi parazitare infecţii intestinale bolile endocrine, de malnutriţie şi metabolism malnutriţia cu întîrziere în dezvolt. fizică datorită malnutriţiei rahit - anemii - bolile sistemului nervos 446 117 97, 3 25, 5 9, 4 2, 5 348 134 75, 7 29, 2 6, 8 2, 6 369 125 81, 8 27, 7 7, 4 2, 5 48. 1 24 5, 2 0, 5 25 5, 4 0, 5 11 2, 4 0, 2 15 3, 3 0, 3 12 2, 6 0, 2 4 0, 9 0, 1 7. 7 7 1, 5 0, 1 5 1, 1 0, 1 2 0, 4 0, 0 3. 6 2 213 17 0, 4 46, 5 3, 7 0, 0 4, 5 0, 4 3 193 20 0, 7 42, 0 4, 4 0, 1 3, 7 0, 4 3 186 20 0, 7 41, 3 4, 4 0, 1 3, 7 0, 4 paralizia cerebrală infantilă 3 0, 7 0, 1 5 1, 1 0, 1 3 0, 7 0, 1 - bolile aparatului respirator 3202 698, 4 67, 8 3959 861, 6 76, 9 3875 859, 4 77, 8 infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, pneumonie, gripă 1775 387, 1 37, 6 2592 564, 1 50, 3 2440 541, 1 49, 0 - bolile aparatului digestiv 204 44, 5 4, 3 176 38, 3 3, 4 141 31, 3 2, 8 - bolile aparatului genito-urinar - malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale malformaţii congenitale cordului - unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală 59 12, 9 1, 3 52 11, 3 1, 0 51 11, 3 1, 0 27 5, 9 0, 6 18 3, 9 0, 3 16 3, 5 0, 3 12 2, 6 0, 3 5 1, 1 0, 1 24 5, 2 0, 5 20 4, 4 0, 4 39 8, 6 0, 8 - leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 96 20, 9 2, 0 52 11, 3 1, 0 30 6, 7 0, 6 - alte maladii 408 89, 0 8, 6 288 62, 7 5, 6 240 53, 2 4, 8 817. 5 15. 5 8. 6 11. 6

LOGO Incidenţa copiilor 0 – 4 ani 11 luni 29 zile constitue 1104. 0 față de 1121, 0 la 1000 copii de vîrsta respectivă. Primele locuri le ocupă maladiile aparatului respirator – 77. 8%, urmat de maladiile infecţioase – 7. 4%.

Alimentaţia naturală a copiilor pînă la un an Ponderea copiilor alăptaţi LOGO Raion 2016 abs media r-ne 2017 2018 2017 Ind abs Ind ind Ind 840 96, 3 828 95, 61 764 95, 86 92. 0 92, 5 792 90, 8 786 90, 76 729 91, 47 84. 3 86, 7 - pînă la un an 705 80, 9 706 81, 52 652 81, 81 72. 3 74, 3 - pînă la 2 ani 80 136 14, 36 130 13, 95 - pînă la 3 luni - pînă la 6 luni 8, 3 Alimentaţia naturală a copiilor primului an de viaţă e la nivelul anilor precedenți și e la un nivel mai înalt față de media pe raioanele RM.

LOGO Dizabilitatea copiilor în vîrsta 0 -17 ani 11 luni 29 zile raionul Soroca 2016 media pe r-ne la 1000 copii 2017 2018 abs la 1000 Rata la 1000 Total Gr. sever Gr. accentuat Gr. mediu 361 19, 5 351 21. 45 332 20. 3 Rata 17, 9 164 10. 0 45. 4 154 9. 4 43, 9 135 8. 3 40. 7 36, 2 145 8. 8 40. 2 135 8. 3 38, 5 154 9. 4 46, 7 52 3. 2 14. 4 62 3. 8 17, 7 43 2. 6 12. 9 17, 0

Structura dizabilităţii copiilor pe raion după cauze (0 -17 ani 11 luni 29 zile): 2016 LOGO 2017 2018 media r-ne la 1000 cauzele abs ‰ 361 22, 0 351 21. 45 117 7, 1 32, 4 105 6, 4 66 4, 0 18, 3 75 Din ei PCI 37 2, 2 56, 0 Tulburări mentale 56 3, 4 Din ei retard mental 32 Traume şi otrăviri bolile endocrine Tumori bolile sistemului osteo-articular total I loc II loc malformaţii congenitale bolile sistemului nervos Rata% abs ‰ Rata% 332 20. 3 29, 9 102 6. 2 30. 7 4. 58 21. 4 67 4. 1 20. 2 3, 3 3, 2 41 2. 5 54. 6 38 2. 3 11. 4 2, 0 1, 9 15, 5 62 3. 79 17. 96 59 3. 6 17. 8 4, 3 3, 9 2, 0 57, 1 30 1. 8 48. 4 38 2. 3 11. 4 3, 0 2, 8 12 0, 7 3, 3 15 0. 9 4. 3 14 0. 9 4. 2 0, 4 13 0. 8 3. 6 14 0. 9 4. 0 14 0. 9 4. 2 16 1. 0 4. 4 13 0. 8 3. 7 14 0. 9 4. 2 24 1, 5 6, 6 18 1. 1 5. 1 13 0. 8 3. 9 2017 2018 18, 6 17, 9 III loc IV loc

La evidenţa medicului de familie se află 332 copii față de 351 copii cu dizabilitate. Indicele de dizabilitate a copiilor 0 -17 ani e în ameliorare și constitue 20. 3 (332 copii) faţă de 21, 5 (351 copii) la 1000 copii în a. 2017. Predomină gradul accentuat – 9. 4‰ – 46. 4% față de 8, 3‰ – 38, 5% şi gradul sever, care e în diminuare – 8. 3‰ sau 40. 7% față de 9, 4‰ sau 45, 4% din numărul total de copii cu dizabilitate. Cauzele principale a dizabilităţii copiilor sunt: - malformaţiile congenitale – 30. 7% față de 29, 9% , - bolile sistemului nervos – 20. 2% față de 21, 4%, - tulburările mintale - 17. 8% față de 18, 0%. LOGO

LOGO Indicele dizabilităţii copiilor 0 -17 ani e înalt la: -CS Vîsoca– 29, 2 la 1000 copii, -CS Bădiceni – 28, 9 la 1000 copii, - CS Sl. Cremene – 27, 5 la 1000 copii. Indicele dizabilităţii copiilor 0 -17 ani e mai jos la: -CS Rublenița – 13, 7 la 1000 copii, -CS Cainarii Vechi – 14, 4 la 1000 copii.

Sinteza rezultatelor obţinute pe raion LOGO 1. 0. Analizînd informaţia prezentată, este vizibil că numărul total de medici de familie, precum si indicatorul asigurării populaţiei cu medici de familie în AMP, sunt în scădere permanentă. 2. 0. În urma analizei se constată că asigurarea cu medici de familie în raion este inferioară atât în comparaţie cu media pe republică, cât si se află sub nivelul normativ de 6, 6/10000 populaţie). 3. 0. Natalitatea în raion e în diminuare de la, 9, 8 (a. 2016), 8. 8 (a. 2017) la 7. 9(a. 2018) la 1000 populaţie. 4. 0. Mortalitatea generală pe raion constitue 12, 7 la 1000 populaţie faţă de 12. 4 la 1000 populaţie. Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă constitue 43. 8 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 20, 9% din numărul total de decese față de 42, 1 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 20, 7% din numărul total de decese. Mortalitatea infantilă oscilează de la 9, 2 la 1000 nou-născuţi vii în anul 2016, 5. 4 la 1000 nou-născuţi vii în anul 2017 la 8. 4 la 1000 nou-născuţi vii în anul 2018. 5. 0. La medicii de familie numărul mediu de vizite în total la 1 locuitore e la nivelul anului precedent și constitue 3, 3 vizite, e la un nivel mai înalt, care atinge nivelul de 2, 7 vizite. 6. 0. Incidenţa totală oscilează de la 2067, 2 în anul 2016, 2304, 0 în anul 2017 la 2012. 7 și e la un nivel mai mic față de media pe raioanele RM, care atinge nivelui de 2636, 4 la 10000 populaţie. Prevalenţa totală oscilează de la 7008, 9 în anul 2016, 7512, 0 în anul 2017 la 7451, 7 la 10000 locuitori, e la nivelul mediei pe raioanele RM. 7. 0. Indicele duratei medii a unui caz de incapacitate de muncă temporară e în ameliorare de la 21, 9 zile în anul 2016, 20. 2 zile a. 2017 la 20, 0 zile. 8. 0. Examinările profilactice în mediu au fost efectuate la un nivel mai înalt de la 81, 2% la 89, 9%. 9. 0. Evidenţa precoce a gravidelor la medicul de familie e în ameliorare şi constitue 88, 4% faţă de 84, 8% a. 2017, 83, 1% a. 2016, e la un nivel mai înalt față de media pe raioanele RM, care constitue 81, 3%. 10. 0. Indicele de dizabilitate a copiilor 0 -17 ani e în ameliorare și constitue 20, 3 la 1000 copii faţă de 21, 5 la 1000 copii în a. 2017.