COMUNICAREA CU PACIENTUL GRADULSCORUL DE DEPENDENTA IN INGRIJIREA

COMUNICAREA CU PACIENTUL: GRADUL/SCORUL DE DEPENDENTA IN INGRIJIREA PACIENTULUI Autor: CIMPAN ELEONORA FLORICA-licentiat in radiologie-imagistica, drept , teologie -RMC –Spital de Pneumoftiziologie Satu Mare -Evaluator –asistent medical-ANMCS -Maistru instructor grad didactic II , Scoala Postliceala Sanitara Satu Mare

I. REGLEMENTARI LEGISLATIVE PRIVIND ACORDAREA INGRIJIRILOR DE CATRE ASISTENTII MEDICALI � a)Cerinte de calitate � b)Reglementari profesionale � c)Reglementari de formare profesionala

a)REFERINTA 2 MANAGEMENTUL CLINIC/OMS 446 -2017 S Cr C C C 02. 03 Practica medicală abordează integrat şi specific pacientul, cu asigurarea continuității asistenţei şi a îngrijirilor medicale Planul de îngrijire a pacientului este parte integrantă din managementul cazului 02. 03. 04. Personalul medical asigură îngrijirea completă şi personalizată 01 a pacientului 02. 03. 04. Planul de îngrijire individualizat este întocmit de către asistentul 02 medical, pe baza recomandărilor medicale 02. 03. 04. Planul de îngrijire este adaptat în funcţie de evoluția pacientului 03 La externare se întocmește un plan de îngrijiri care se comunică 02. 03. 04. atât pacientului/aparţinătorilor, cât şi medicului de 04 familie/medicului care a trimis pacientul la internare 02. 03. 04. Necesarul de personal medical de îngrijire este stabilit în funcţie 05 de nevoia de îngrijire a pacientului 02. 03. 04

b)ORDONANATA 144/2008 modificata si completata prin L 53/2014 �“Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România se organizează şi funcţionează ca organizaţie profesională, cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi, respectiv, a profesiei de asistent medical, ca profesii liberale de practică publică autorizate. ”

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROM NIA �“Activitățile exercitate cu titlu profesional de către asistentul medical generalist sunt: • stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de sănătate , de natură preventivă, curativă şi de recuperare; � • administrarea tratamentului, conform prescripțiilor medicului; • elaborarea de programe şi desfăşurarea de activități de educație pentru sănătate ; ”

c)Anexa 1 - la OMECT 2713/29. 11. 2007 Standardele de pregatire profesionala si Curriculum pentru calificarea “asistent medical generalist”-este bazat pe modelul de ingrijire promovat Virginia Henderson-elevii studiind in anii de scoala sa: identifice problemele de dependenta, manifestari de dependenta, surse de dificultate Stabileste gradul de autonomie/dependenta Elaboreaza planul de ingrijiri, aplica interventii proprii si delegate, evalueaza rerzultatele ingrijirilor

II. Modelul Virginia Henderson VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu putere în instruirea şi formarea în nursing şi mai ales în cercetare. Este creatoarea primei teorii ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos şi bolnav: Pacientul este o entitate complexă, corpul şi sufletul fiind inseparabile. In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii de Nursing Yale; profesor emerit , consultant de nursing pentru întreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universității Yale. ICN(Consiliul Internațional al Asistenților Medicali) a recunoscut în iunie 1985 că VIRGINIA HENDERSON aparține lumii(prin acordarea primului Premiu Christianne Reimann )admițând că ideile ei au trecut dincolo de granițele naționale

POSTULATELE PROFESIEI: Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt foarte cunoscute, considerate astăzi temelia instruirii în şcolile de nursing. Citez, între altele: “Tot omul tinde spre independenţa sa şi o doreşte; Omul formează un tot – omul holistic, având 14 nevoi fundamentale; Când o nevoie nu este satisfacută, individul nu este complet, întreg şi independent; ”

Modelul de ingrijiri promovat de Virginia HENDERSON Modelul celor 14 nevoi fundamentale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson, se bazează pe atingerea independenţei în satisfacerea acestor nevoi. Majoritatea conceptelor şi modelelor demonstrează necesitatea abordării persoanei prin prisma tuturor nevoilor, fiind relevant că asistenta medicală, prin natura profesiei, acordă îngrijiri persoanei ca un întreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.

BOALA Starea de boală reprezintă ruperea echilibrului creat de organism cu mediul său, stare ce constituie un semnal de alarmă tradus printr-o suferință fizică şi/sau psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situație nouă, provizorie sau definitivă. Acest dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce până la respingerea socială a pacientului din anturajul său.

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE � � Virginia Henderson a identificat 14 nevoi fundamentale, cu componenete bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale individului. Ţelul profesiei de nursing constă în atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor necesităţi, ceea ce duce la obţinerea unei stări de bine şi a echilibrului, atât biologic cât şi psihologic. Un deficit poate produce o nevoie. O problemă poate împiedica ca o nevoie să fie îndeplinită. Se cunosc cazuri în care mulţi oameni prezintă deficite fizice sau psihice, însă datorită capacităţii lor de a se adapta, aceste deficite nu constituie probleme. � Cele 14 nevoi fundamentale sunt enumerate în ordinea importanţei lor pentru asistenţa sanitară; ele sunt valabile atât pentru omul sănătos cât şi pentru cel bolnav.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. a respira; 2. a se alimenta şi hidrata; 3. a elimina; 4. a se mişca, a păstra o bună postură; 5. a dormi, a se odihni; 6. a se îmbrăca şi dezbrăca; 7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale; 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele; 9. a evita pericolele; 10. a comunica; 11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale; 12. a se realiza; 13. a invata ; 14. a se recreea.

NEVOI FUNDAMENTALE: HENDERSON VERSUS MASLOW Aşezarea NF conform W. HENDERSONde la 14, se suprapune piramidei Maslow, cu menţiunea că, pe primele poziţii sunt aşezate nevoile fiziologice vitale:

Nevoi -confrom Virginiei Henderson � 1. - A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE– este funcţia organismului prin care se realizeaza schimbul de gaze; adaugam şi nevoia de a avea o bună circulaţie. � 2 – A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI CONSTANTĂ: funcţia de termoreglare este asigurată de către hipotalamus şi este variabilă în funcţie de vârstă, climă, activitatea individului şi de prezenţa bolii;

NEVOI(II) � 3 – A SE ALIMENTA ŞI A SE HIDRATA (MANCA SI BEA). Alimentele constituie sursa de energie şi substratul biologic; fără apă, viaţa nu este posibilă; � 4 – A ELIMINA, funcţie care poate fi fiziologică, ca: eliminarea renală ( urină), eliminarea intestinală( fecale), eliminarea prin sebum, transpiraţie, menstruaţie; sau cele patologice vărsătura.

NEVOI(III) � 5 – A SE MIŞCA, A AVEA O BUNĂ POSTURĂ. Această funcţie asigură independenţa bolnavului în deplasare, în vederea realizării necesităţilor. � 6 – A DORMI, A SE ODIHNI. Este dovedit faptul că somnul şi odihna sunt indispensabile pentru � integrarea funcţiilor organismului. � 7 – A SE ÎMBRĂCA ŞI DEZBRĂCA. Din punct de vedere biologic, această necesitate oferă echilibrul termic organismului; se evita contaminarea tegumentelor cu praf şi substanţe iritante şi expunerea la radiaţiile solare.

NEVOI(IV) � 8 – NEVOIA DE IGIENĂ – care rezidă din nevoia de a-şi proteja corpul împotriva agresiunilor externe. Vor fi astfel protejate: tegumentele, fanerele ( părul şi unghiile), cavităţile şi orificiile ( nas, urechi, gură, tubul digestiv, organe genitale). � 9 – A EVITA PERICOLELE – care pot afecta organismul direct ( agresiuni biologice) sau indirect(agresiuni psihologice şi sociale).

NEVOI(V) � 10 – A COMUNICA CU SEMENII: omul are caracteristica speciala-comunicarea ; ea poate fi de tip verbal, auditiv sau vizual: Tot aici întâlnim şi sexualitatea, prin ea realizându-se schimburi interumane, sau se creează sentimente, idei, emoţii, trăiri. � 11 – NEVOIA DE A-ŞI PRACTICA RELIGIA- îngrijirile acordate pacientul vor ţine cont de opţiunea religioasă a pacientului şi nu va încerca să modifice convingerile pacientului. � 12 – NEVOIA DE A FI OCUPAT PENTRU A FI UTIL – este nevoia care se referă la realizarea individului prin studiu şi prin muncă.

NEVOI(VI) � 13 – NEVOIA DE A ÎNVĂŢA – este nevoia prin care fiecare individ tinde la realizare şi autodepăşire. � 14 – NEVOIA DE A SE RECREEA – este o funcţie fundamentală comună fiinţelor umane. Ea intervine favorabil în echilibrul biologic. Această nevoie se derulează în concordanţă cu realizarea celorlalte nevoi, fiind dependentă degradul cultural al individului, de posibilităţile socioeconomice şi de gradul de emotivitate. Nerealizarea acestei nevoi are repercursiuni asupra tuturor celorlalte nevoi.

SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE-INDEPENDENTA SCOPUL PROFESIEI DE NURSING: constă în atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor necesităţi, ceea ce este ştiut că duce la obţinerea unei stări de bine şi a echilibrului, atât biologic cât şi psihologic. INDEPENDENŢA – constă în satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin acţiuni proprii, îndeplinite de persoana în sine. La copii , cu cât vârsta este mai mică, nevoile vor fi îndeplinite cu ajutorul sau de către alţi indivizi. În practica , nursa va identifica acele nevoi fundamentale care sunt independente, şi nu le va lua în considerare în planificarea îngrijirilor.

Factori ce influenteaza independenta Factorii care împiedică satisfacarea uneia sau mai multor nevoi fundamentale, pot fi de ordin: fizic, social, psihologic, spiritual, legaţi de o insuficientă cunoaştere. ALTA CLASIFICARE A FACTORILORDETERMINANTI-SURSE /FACTORI DE DIFICULTATE - ce ţin de pacient : când el nu vrea să-şi satisfacă singur nevoile. În aceste situaţii, nursa va avea un rol didactic; -ce ţin de personal : ex. neacordarea de îngrijiri, sau acordarea de îngrijiri incorecte sau incomplete ( fie că nu vrea, fie că nu ştie cum să intervină profesional); -independente de pacient sau personal. În aceste cazuri se impune colaborarea cu alţi specialişti din domeniul sanitar: psihologi, asistenţi sociali, asistenţi maternali, fiziokinetoterapeuţi. � Sunt peste 200 surse de dificultate, asistenta trebuie deci să identifice dificultăţile şi totodată să adapteze intervenţia de ingrijire.

DEPENDENŢA : incapacitatea persoanei îngrijită de a-şi satisface una sau mai multe nevoi. CAUZELE DEPENDENTEI SUNT: � - incapacitate prin lipsă de forţă, de natură medicală ( de exemplu – picioare amputate) sau de natură socială; � - incapacitate prin lipsă de voinţă – exemplu elocvent ar fi cel în care individul nu vrea să –şi satisfacă singur, una sau mai multe nevoi – ex. etilismul cronic; � - incapacitate prin lipsă de cunoaştere – unde se impune ca nursa să intervină în educaţia sanitară a individului; NIVELE DE DEPENDENTA - Nivelul I : independenţă ( autonomie –notată cu un punct); � - Nivelul II: dependenţă moderată – notată cu două puncte; � - Nivelul III : dependenţă majoră – notată cu trei puncte; � - Nivelul IV : dependenţă totală – notată cu patru puncte. Fiecare nevoie fundamentală poate fi încadrată într-una dintre cele patru categorii. �

SCORUL DE DEPENDENTA � Prin acordarea unui punct de la 1 la 4 (în funcţie de gravitate) fiecărei nevoi şi totalizând aceste puncte, se obţine un total care poate varia între 14 şi 56 de puncte(scorul). Totalul de puncte obtinut de fiecare pacient in parte, permite clasificarea pacienţilor în 4 categorii/grade de dependenţă: � - persoană independentă – cu un total de pana la 14 puncte; � - dependenţă moderată – cu un total de 15 – 28 puncte; � - dependenţă majoră – cu un total de 29 – 42 puncte; � - dependenţă totală – cu un total de 43 – 56 puncte. Sursele de dificultate sunt considerate ca şi cauză a dependenţei.

Model Nr 1 2. 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Identificarea iniţială a dependentei la nivelul nevoilor fundamentale NFU(nevoie fundamentala) P+MD (Probl. si SD GD manif. D) (sursa D) (grad D) RABC (Respira si Avea o Buna Circulatie) MTCLN(ment. temperatura corpului in limite normale) MB(Manca si Bea) E (elimina) MABP(misca si avea o buna postura) DO(Dormi si a se odihni) I D(imbraca si dezbarca) CIPTM(igiena tegumente si mucoase) EP-(Evita pericolele) C(comunica) PR(practica religia) R(realizare) IPS(invata pt pastrarea sanatatii) Re(recreere) GRAD/SCOR DE DEPENDENTA 1 -14 -independent 15 -28 pct=d. moderata 29 -42 pct=d. majora 43 -56 pct= d. totala

STABILIREA /MONITORIZAREA/UTILIZAREA GRADULUI DE DEPENDENTA –INDICATOR DE CALITATE a)Stabilirea gradului /scorului de dependentaeste , asadar, primul pas in planificarea ingrijiri lor de sanatate necesare a i se acorda pacientului pe durata internarii si ulterior. b)Necesarul de personal de ingrijire /planificarea resurselor umane din compartimente, va fi fundamentata tot pornind de la gradul de dependenta al pacientilor aflati in ingrijire. c)Gradul mediu de dependenta al pacientilor ingrijiti in unitatea sanitara-va fi un fundament pentru deciziile de planificare strategica (plan servicii, dezvoltare etc)

“Cum faceti dvs? ” Orice modalitate alege unitatea sanitara pentru a indeplinii cerintele din standardele de calitate referitoare la ingrijiri(chiar daca nu sunt perfecte), demonstreaza ca exista o preocupare pentru calitate in acest domeniu; de aceea , atat RMC-istii (“evaluatori interni”) cat si evaluatorii ANMCS-ii vor intreba”-pe cei cu care vor discuta(vezi listele de verificare): ”cum faceti. . . gradului de dependenta…? ” Si nu numai pe cei din sectoarele medicale(as sef, director ingrijiri, medic sef, director medical), ci si. . altii: RU, toti membrii CD , sindicat. . . )

Cr 02. 03. 04 Planul de îngrijire a pacientului este parte integrantă din managementul cazului C 02. 03. Personalul medical asigură îngrijirea completă 04. 01 şi personalizată a pacientului I 02. 03. În documentele medicale este înregistrat scorul 04. 01. de dependență specific cazului îngrijit. 01 C Necesarul de personal medical de îngrijire este 02. 03. stabilit în funcţie de nevoia de îngrijire a 04. 05 pacientului Compartimente responsabile de indeplinirea cerintei L 31 -Managementul îngrijirilor medicale la nivel de secție(responsabili asistentii sefi sectie ) L 70 - FO / documente medicale (medicii sefi si curanti); C L 10 -Managementul îngrijirii medicale la nivel de spital ( directorului de îngrijiri/as. șef spital-sau Există evaluare a necesarului de personal de îngrijire calculat pe baza scorului de dependență director medical in lipsa acestora), L 31 -Managementul îngrijirilor medicale la nivel al pacienților. de secție(asistentii sefi sectie) Repartizarea pacienților pentru îngrijire, fiecărui L 31 -Managementul îngrijirilor medicale la nivel de secție(asistenti sefi sectie) asistent medical, se face în funcție de timpul necesar îngrijirii fiecărui pacient, atribuțiilor administrative și a celor privind managementul calității I 02. 03. 04. 05. 01 I 02. 03. 04. 05. 02 I L 10 -Managementul îngrijirii medicale la nivel de spital (atribuțiile directorului de îngrijiri/as. șef 02. 03. Număr personal medical de îngrijire existent per spital, director medical) 04. 05. număr personal medical necesar estimat. L 31 -Managementul îngrijirilor medicale la nivel 03 de secție, (asistent sef sectie)

Si nu numai…!!!: Liste de verificare in care analizata-preocuparea Managementul organizational pentru monitorizarea gradului de dependenta Managementul resurselor umane asigură nevoile de personal conform misiunii asumate de către spital Există estimare anuală a necesarului de personal în funcție L 21 -Managementul de volumul total de activitate și de expunere la noxe al resurselor umane angajaților. L 10 -Dir ingr/Dir med/as Estimarea anuală a necesarului de personal de îngrijire din sef spit /Dir medical secțiile cu paturi este bazată pe nevoia de îngrijire a L 31 -as sef pacienților. R 01 S 01. 03. 01. 07 I 01. 03. 01. 08 I La nivelul secțiilor/compartimentelor cu paturi se determină 01. 03. gradul mediu de dependență al pacienților internați prin 02. 01. utilizarea scorurilor de dependență specifice fiecărei 01 specialități. L 10 -atribuțiile directorului de îngrijiri/as. șef spital /dir medical L 31 -As sef sectie Repartizarea numerică a asistenților medicali și a 01. 03. personalului de îngrijire pe ture la nivelul 02. 01. secțiilor/compartimentelor cu paturi se face în funcție de 02 gradul de mediu de dependență. L 8 -Managementul organizației -Comitetului director L 68 -Interviu reprezentant al angajaților I

CONCLUZIE: procesul ingrijire este obligatoriu să se identifice sursele de dificultate si sa se stabileasca gradul de dependenta. Pe baza cunoaşterii lor , personalul se va implica în realizarea nevoilor fundamentale pacientului. Iar necesarul de personal va avea ca fundament……. . gradul de dependenta al pacientului!!! �In

Referinte bibliografice -OMS 446/2017 -Standarde , proceduri simetodologia de evaluare si acreditare a spitalelor -Ordinul Presedintelui ANMCS 151/2017 instrumentele de lucru utilizate in Ciclul II de acreditare -Anexa 1 - la OMECT 2713/29. 11. 2007 Standardele de pregatire profesionala si Curriculum pentru calificarea “asistent medical generalist” -OUG 144/2008 aprobata prin L 53/2014 privind exercitarea profesiei de a. m. g, moasa si am din Romania, organizarea OAMGMAMR

VA MULTUMESC!