Manipularea in comunicarea interpersonala Pogramarea activitatilor 1 Ce

Manipularea in comunicarea interpersonala

Pogramarea activitatilor: 1. Ce inseamna manipularea in comunicarea interpersonala? (prezentarea conceptelor principale si a tehnicilor de manipulare interpersonala) - 20 min. 2. Dezbatere: “exista manipulare pozitiva in comunicare? ” 30 min. 3. Prezentarea unui studiu de caz (vizionarea unor momente relevante din filmul “Die Welle”) – 20 min 4. Dezbatere: “De ce manipulam si suntem manipulati in relatiile cu ceilalti? ” – 20 min 5. Realizarea afiselor publicitare care sa promoveze atitudinea grupului (a echipei din care faceti parte) fata de manipularea interpersonala - 20 min 6. Concluzii – 10 min.

Ce stim deja? • Manipulare; • Persuasiune; • Comunicarea intrapersonala; • Comunicarea interpersonala; • Comunicarea publica;

Manipularea 1. 2. 3. A folosi cu ajutorul mâinilor, dirijând cu dibăcie; a mânui; a manevra. A antrena, prin mijloace de influențare psihică, un grup uman, o comunitate sau o masă de oameni la acțiuni al căror scop aparține unei voințe străine de interesele lor; a influenta opinia cuiva prin metode persuasive. (DEX) A influența un grup de persoane, urmărind schimbarea percepției sau comportamentului indivizilor cu ajutorul unor tactici ascunse, amăgitoare, sau chiar abuzive. (Wikipedia)

Comunicarea interpersonala 10% 40% 50% Triunghiul comunicarii • • Comunicarea interpersonala este definita ca un proces de relationare intre indivizi, ce integreaza cuvinte, mimica, priviri, gesturi si raporturi spatiale; se realizeaza pe trei niveluri: 1. Ce spui – dimensiunea informativa si logica a comunicarii, limbajul verbal. 2. Cum spui – limbajul paraverbal. 3. Ce transmiti dincolo de ceea ce spui si cum spui – limbajul nonverbal. Procesul de comunicarea presupune şi existenţa unor scopuri: să fim recepţionaţi (auziţi sau citiţi); să fim înţeleşi; să fim acceptaţi; să provocăm o reacţie (o schimbare de comportament sau de atitudine);

Manipularea in comuniarea interpersonala: • • • Influentarea pozitiva sau negativa, constienta sau inconstienta a perceptiei sau comportamentului interlocutorului tau in scopuri straine de interesele lui; Imaginea personala prin care noi vrem sa manipulam, devine in timp mult mai importanta decat realitatea; astfel, ajungem sa ne identificam cu aceasta masca atat in comunicarea cu noi si cu ceilalti; in acest caz nu exista comunicare fara manipulare; Identificandu-ne cu masca, devenim parte dintr-un “joc” al manipularii din care nu mai putem iesi usor: manipulam si suntem la randul nostru manipulati.

Cine sunt manipulatorii si cum ii controleaza pe altii?

Dupa Braiker si Simon oamenii folosesc instinctiv urmatoarele tehnici de manipulare: • Recompensa pozitivă – include lauda, șarmul superficial, simpatia superficială (lacrimi de crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atenție, expresii faciale cum ar fi râsul sau zâmbetul forțat; recunoaștere publică. • Recompensa negativă – include sâcâirea, urlatul, tratamentul silențios, intimidare, amenințări, înjurături, șantaj emotional, învinovățire, îmbufnare, plânsete și făcutul pe victima. • Recompensa intermitentă sau parțială – este o recompensa “precedent” ce poate crea un climat în care persistă frica și nesiguranța, un exemplu fiind atacurile teroriste. Recompensa pozitivă parțială sau intermitentă poate încuraja victima să persiste intr-o actiune pe care manipulatorul o doreste (dependenta) – de exemplu la majoritatea jocurilor de noroc, jucătorul câștigă bani din când în când, dar poate pierde în total.

• Pedeapsa (terorismul emotional)- e o recompensa negativa ce traumatizeaza mental si emotional suficient de puternic si se repeta ciclic de cate ori individul vizat de manipulator nu se supune. (dresajul) • Învățarea în urma unei traume – folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili dominanța sau superioritatea; chiar și un singur incident care implică un asemenea comportament poate condiționa sau învăța victimele să nu-l supere/confrunte/contrazică pe manipulator. • Negarea: Manipulatorul refuză să admită că el sau ea a făcut ceva rău. • Simularea inocenței: Manipulatorul încearcă să sugereze că răul făcut nu a fost intenționat sau că nu a făcut lucrul de care este acuzat. Manipulatorul se poate preface surprins sau indignat. Această tactică face ca victima să se îndoiască de propria judecată sau chiar de sănătatea ei mintală. Minimizarea: Un tip de negare cuplată cu raționalizare. Manipulatorul spune că comportamentul lui/ei nu este atât de dăunător sau iresponsabil precum sugerează altcineva, de exemplu spunând că o insultă a fost doar o glumă.

• Atenția sau neatenția selectivă: Manipulatorul refuză să acorde atenție oricărui lucru care l-ar abate de la agenda sa, spunând lucruri cum ar fi „Nu vreau să aud”. • Diversiunea: Manipulatorul nu acordă un răspuns direct unei întrebări directe, ci face o diversiune, direcționând conversația către un alt subiect. • Culpabilizarea: Un tip aparte de tactică de intimidare. Un manipulator se adresează conștiinței victimei și sugerează că acesteia nu îi pasă îndeajuns, că e prea egoistă sau că o duce prea ușor. De obicei, asta face ca victima să se simtă prost, punând-o într-o poziție inferioară, provocându -i anxietate și îndoială de sine. • Rușinarea: Manipulatorul folosește sarcasmul și ocara pentru a amplifica frica și îndoiala de sine în victimă. Manipulatorii folosesc această tactică pentru a-i face pe ceilalți să li se supună. Manipulatorii te pot face să te simți rușinat pentru simplul fapt că ai îndrăznit să li te opui. Este o modalitate efectivă de a crea un sentiment de inadecvare în victimă. • Seducția: Manipulatorii folosesc șarmul superficial, lauda, măgulirea sau sprijinul fățiș al altora pentru a le câștiga încrederea și loialitatea.

• • • Jucarea rolului de victimă ("sărmanul/a de mine"): Manipulatorul se portretizează ca fiind o victimă a circumstanțelor sau a comportamentului altcuiva pentru a provoca milă, simpatie sau compasiune. Oamenii care se ghidează în funcție de conștiință și cărora le pasă nu suportă să vadă pe nimeni suferind și manipulatorului îi este ușor să se folosescă de simpatie pentru a obține cooperare. Învinovățirea victimei: Aceasta este o tactică eficientă de a pune victima în defensivă, mascând totodată intenția agresivă a manipulatorului. Jucarea rolului de servitor: Agenda personală este mascată de pretextul servirii unei cauze nobile, de exemplu spunând că se comportă într-un anumit fel din „supunere” sau pentru că se află „în slujba lui Dumnezeu” sau a unei figuri autoritare similare. Proiectarea vinii: Manipulatorul găsește un țap ispășitor, deseori în moduri subtile, greu de detectat. Afișarea furiei: Manipulatorul exprimă furie pentru a afișa suficientă intensitate emoțională și mânie pentru a șoca victima și a o face să se supună. De fapt, manipulatorul nu este nervos, ci se preface. El vrea ceva și „se enervează” dacă nu obține lucrul respectiv.

Prezentarea echipelor: • Echipa “PRO” • Echpa “CONTRA” • Echipa observatorilor … si a sarinilor de lucru: • Prezentarea tezelor sustinute de fiecare echipa in parte, printr-un scurt discurs; • Dezbatere pe tema: “exista sau nu manipulare pozitiva? ” • Prezentarea concluziilor dezbaterii.

Dezbatere Exista manipulare pozitiva?

Concluziile dezbaterii: • Influența ta asupra celorlalti nu este în mod necesar negativă. De exemplu, doctorii pot încerca să convingă pacienții să renunțe la obiceiurile nesănătoase, profesorii incearca sa-i convinga pe elevi sa invete, etc. • Influența este percepută ca fiind inofensivă, chiar pozitiva, atunci când se respectă dreptul celui influențat de a alege. • Cu toate acestea, in funcție de context și motivații, influența pozitiva poate fi considerată si ea manipulare ascunsă. Cele doua echipe vor prezenta propriile concluzii pe cate o foaie de flipchart : • • • ……………………………………………………………………………….

Studiu de caz: • Vizionarea unor secvente din filmului artistic “Die Welle”, realizat de Dennis Gansel in 2008. Filmul e bazat pe un eveniment real din California anilor `60, transpus in Germania de azi.

DE CE MANIPULAM SI SUNTEM MANIPULATI?

Concluziile dezbaterii: După Braiker, manipulatorii exploatează următoarele vulnerabilități (puncte slabe) pe care le pot avea victimele: • dorința de a face oamenilor pe plac; • dependența de a câștiga aprobarea și acceptarea celorlalți; • emotofobia (frica de emoții negative); • lipsa hotărârii și a abilității de a spune „nu”; • percepție neclară a identității (granițe personale difuze); • neincredere in tine si in ceilalti; • lipsa de control asupra emotiilor si gandurilor tale;

După Simon, manipulatorii exploatează următoarele vulnerabilități pe care le pot avea victimele: • naivitatea; • încredere în sine scăzută • senzatia ca nu intelegi intentiile manipulatorului; • dependență emoțională;

Activitate pe grupe: realizarea unui afis publicitar • • Obiectiv: gasirea unor solutii originale pentru a fi mai putin predispus manipularii in comunicarea interpersonala. Organizare: 2 echipe Sarcini de lucru: 1. Cele doua echipe realizeaza cate o scurta sedinta de brainstorming pentru gasirea ideii de afis publicitar; ideile sunt notate individual pe fisele de lucru si sunt predate liderilor de echipa; 2. Realizarea afiselor publicitare care sa promoveze atitudinea grupului fata de manipularea interpersonala si/sau o solutie originala antimanipulare; 3. Prezentarea afiselor. Timp de lucru: 20 min.

Concluziile observatorilor