Asistena Medical Primar din raionul Soroca Realizri probleme

Asistenţa Medicală Primară din raionul Soroca Realizări, probleme și perspective. Anul 2017

Istoricul asistenței medicale primare • Concepțiaa reformării sistemului asistenţei medicale RM (1997) HG cu privire la dezvoltarea asistenţei medicale primare (1998) Centrul model „ Pro. San” şi Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară USMF “N. Testemițanu” (1998) • Catedra de Medicină de Familie „USMF Nicolae Testemiţanu” (1998) 2003 -Comasarea AMP cu Spitale la nivel raional. 2007 - Pilotarea Autonomiei AMP. 2008 - Delimitarea juridică și financiară IMSP AMP 2008 -2016 contractare directă AMP de către CNAM Finanțare prioritară (30%) Plata pentru performanță în AMP Protocoale Clinice Standardizate pentru MF • Centre de instruire regionale pentru medicii de familie şi asistentele medicului de familie (1998) Elaborate acte normative pentru dezvoltarea AMP Instituirea funcţiei de medic de familie (1998) • Modificarea structurală şi organizaţională a sectorului primar. Separarea AMP de spital (1998) • Integrarea serviciilor de sănătate mintală, prietenoase tinerilor, de planificare a familie în AMP; • Dezvoltarea screening urilor (cardiovascular, diabet zaharat, cervical, colorectal etc. ); • Stabilirea unității de coordonare AMP( CS raional și Consiliul de sănătate publică); • Instituirea funcției de medic pediatru, sănătatea reproducerii la nivel de AMP

Asistenţă externă pentru AMP • 2002 -2006 - Fondul de Investiţii în Sănătate • 2005 -2007 - Proiectul Reforma în Sănătatea Publică, Uniunea Europeană • 2008 -2010 -Proiectul UE-TACIS „Susţinerea Reformei Sănătăţii. Fortificarea AMP în Moldova” • 2011 -2018 -Proiectul „Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială” Banca Mondială • 2011 -2018 -Proiectul Generația Sănătoasă –Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în RM (SDS) • 2014 -2018 - Proiectul „Suport pentru reforma în Sănătatea mintală” (SDC) • 2016 – 2020 - Proiectul „Reducerea poverii bolilor netransmisibile” (SDC)

Rețeaua sistemului de Asistență Medicală Primară La nivelul r. Soroca: IMSP Centre de Sănătate autonome (14) Oficiile Medicului de Familie (26) Oficii de Sănătate (19)

Probleme prioritare în sănătate Nivelul înalt al deceselor cauzate în 87, 6% de bolile transmisibile: 61 % maladii cardiovasculare; 14% maladii oncologice; 6% maladiile aparatului digestiv; 4 % maladiile aparatului respirator non- Creșterea continuă a cheltuielilor: Îmbătrînirea populației; descoperirea de medicamente mai eficiente şi de tehnologii mai avansate, dar şi mai costisitoare; creşterea numărului persoanelor care beneficiază de asistenţă medicală

Resurse umane în AMP Numărul medicilor de familie Completarea instituţiilor din AMP (%) § Media pe raioanele republicii – 4, 0 § Asigurarea cu medici – 3, 7 la 10 mii locuitori (7, 96 - UE, 6, 08 - RE). § Vîrsta medie -55, 7 ani (44, 6 ani-mun. Chișinău, 50, 4 ani-mun. Bălți).

Asigurarea cu medici de familie la 10000 populație în raionul Soroca, a. 2016

ORGANIGRAMA ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE ÎN RAIONUL SOROCA Consiliul Raional Soroca Ministerul Sănătăţii CNAM CNMS IMSP Centrul de Sănătate Soroca OMF Voloviţa OMF Alexandru cel Bun OMF Ocolina OMF Ţepilova OMF Hristici OMF Zastînca OMF Şeptelici OMF Şolcani OMF Trifăuţi OS Regina Maria OS Lugovoe OS Vanţina OS Pîrliţa Secţia Medicina de familie Biroul de informaţii Secţia asistenţă cu medicamente şi dispozitive medicale Cabinetul de fizioterapie şi reabilitare Laboratorul clinic Laboratorul citologic Cabinetul controlului medical Cabinetul radiografie Cabinetul de imunizări Cabinetul de triaj Cabinetul modului sănătos de viaţă Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor Cabinetul specialistului în tehnologii informaţionale Cabinetul de informatică şi statistică medicală IMSP CS Soroca Nouă IMSP CS Racovăţ IMSP CS Cosăuţi IMSP CS Slobozia Cremene IMSP CS Nimereuca IMSP CS Parcani IMSP CS Vasilcău IMSP CS Vădeni IMSP CS Rubleniţa IMSP CS Bădiceni IMSP CS Căinarii Vechi IMSP CS Rudi IMSP CS Visoca

Scopul ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ: Scopul principal constă în ameliorarea sănătăţii populaţiei prin dezvoltarea şi fortificarea continuă a medicinii de familie, cu accentuarea prioritară pe măsurile de prevenire a maladiilor populaţiei Asigurarea accesibilităţii populaţiei la servicii calitative de asistenţa medicală primară şi cost eficiente. Dezvoltarea serviciilor de Asistenţă Medicală Primară pe principiul medicinii de familie ca direcţie prioritară a sistemului sănătăţii. Menţinerea şi ameliorarea continuă a stării de sănătate a populaţiei prin: dezvoltarea şi fortificarea continuă a medicinii de familie orientarea spre satisfacerea necesităţilor de sănătate de bază ale comunităţii susţinerea şi realizarea intervenţiilor de prevenire, promovare a sănătăţii tratarea şi supravegherea stării sănătăţii individului şi familiei acestuia. Eficientizarea serviciilor medicale primare prestate prin selectarea priorităţilor bazate pe promovarea sănătăţii, menite să contribuie la profilaxia maladiilor, depistarea şi tratamentul precoce a maladiilor cu impact major asupra sănătăţii publice. Fortificarea în continuare a asistenţei medicale primare. Perfectarea tehnologiilor de tratament în condiţii ambulator. Conlucrarea cu serviciul sanitar – veterinar, sanitaro – epidemiologic, APL (nivelul I şi II) privind profilaxia şi combaterea infecţiilor. Sporirea accesibilităţii gravidelor, parturientelor, lăuzelor şi copiilor la servicii medicale de calitate. Ameliorarea sănătăţii femeilor de vârstă fertilă prin prestarea serviciilor medicale calitative, accesibile, acceptabile, şi convenabile în domeniul sănătăţii reproducerii. Reducerea mortalităţii materne şi perinatale. Micşorarea mortalităţii copiilor de vârstă fragedă, în special a mortalităţii extraspitaliceşti. Ameliorarea statutului nutriţional al copiilor şi femeilor gravide. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei tratamentului de reabilitare a copiilor cu dizabilităţi şi micşorarea invalidităţii copiilor Îmbunătăţirea accesului adolescenţilor şi tinerilor la servicii medicale de sănătate prin dezvoltarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor inclusiv formarea unui comportament şi atitudini responsabile de propria sănătate în rândurile adolescenţilor şi tinerilor. Prevenirea violenţei domestice şi abuzului sexual şi combaterea traficului de copii şi a scoaterii ilegale a copiilor din ţară.

Obiectivele: Intensificarea activităţilor de formare şi perfecţionare profesională a cadrelor medicale. Utilizarea eficientă a veniturilor obţinute de către IMSP în rezultatul prestării serviciilor medicale populaţiei, cu perfecţionarea condiţiilor de salarizare a colaboratorilor medicali, în dependenţă de volum şi calitate. Modernizarea şi renovarea continuă a bazei tehnico-materiale a IMSP şi dotarea lor cu tehnologii medicale avansate. Sporirea responsabilităţii şi monitorizarea permanentă a situaţiei ce ţine de calitatea serviciilor medicale prestate mamei şi copilului. Reorientarea asistenţei medicale primare de la politica de tratament la politica de promovare a sănătăţii şi profilaxiei maladiilor, cu ameliorarea posibilă a indicatorilor principali ai sănătăţii publice. Sporirea rolului asistenţei medicale primare şi a medicului de familie în comunitate, prin promovarea cultului sănătăţii şi măsurilor de educaţie pentru sănătate. Ameliorarea continuă a calităţii serviciilor medicale prestate şi menţinerea sub control a indicatorilor principali ai sănătăţii publice, cu îndeplinirea criteriilor de calitate, condiţionate în contractele semnate cu CNAM. Ameliorarea conlucrării cu partenerii interesaţi în profilaxia şi combaterea maladiilor social condiţionate şi menţinerea situaţiei epidemiologice sub control. Realizarea continuă a măsurilor stipulate în Programele Naţionale şi raionale, prin sporirea eficacităţii conlucrării cu organele administraţiei publice locale, MS, CNAM, ONG, structurile internaţionale interesate în domeniu. Implementarea sistemului informaţional medical integrat cu utilizarea capacităţilor şi performanţelor sale în cadrul activităţii instituţiilor medicale. Sporirea nivelului de informare a populaţiei cu Principiile AOM, legislaţiei în vigoare, privind drepturile şi responsabilităţile pacientului, asigurând concomitent protecţia şi drepturile lucrătorilor medicali.

Asigurarea accesului liber pentru toţi la asistenţa medico-sanitară reprezintă principiul de bază în Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada a. 2008 -2017 şi a Noii Sănătăţi Publice. La baza activităţii Asistenţei Medicale Primare stau un şir de legi, Hotărîri de Guvern, ordine ale Ministerului Sănătăţii şi CNAM: -- Hotărărea Guvernului nr. 1471 din 24 decembrie 2007 “ Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoldare a sistemului de sănătate în perioada 2008 -2017”, -- Hotărărea Guvernului Nr. 82 din 12 04 2012” privind aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi control al bolilor netransmisibile pentru anii 2012 -2020 -- Hotărîre privind aprobarea Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014 -2020 (nr. 434, 10 iunie 2014), --Hotărărea Guvernului Nr. 1000 din 23. 08. 2016 cu privire la aprobarea Programului naţional de promovare a sănătăţii pentru anii 2016 -2020 Legea Ocrotirii Sănătăţii nr. 411 -XIII din 28. 03. 1995 Politica naţională de sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007 – 2021 Legea privind drepturile copilului nr. 338 -XIII din 15. 12. 1994 Legea cu privire la ocrotirea sănătăţii reproductive şi planificarea familială nr. 185 -XV din 24. 05. 2001 Legea Cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585 -XIII din 27 februarie 1998, modificată prin Legea nr. 161 -XV din 20 mai 2004 Legea Cu privire la tineret nr. 279 -XIV din 11. 02. 1999 Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei (1979) Convenţia cu privire la drepturile copilului (1989) Convenţia cu privire la protecţia maternităţii (2006).

Programe naţionale(raionale): „Cu privire la Programul Naţional (raional) strategic în domeniul securităţii demografice a RM pentru anii 2011 -2025. Decizia Consiliuilui Raional Soroca nr. 7/5 din 07 februarie 2007 „ Cu privire la aprobarea Planului de sănătate al raionului Soroca în perioada 2008 -2017 Programul Naţional (raional) de prevenire şi control a bolilor cardio-vasculară pentru 2014 -2020 Programul Naţional (raional) în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei 2014 -2020 Programul Naţional (raional) de reducere a afecţiunilor determinate de deficienţa de fier şi acid folic pînă în anul 2017 Programul Naţional (raional) privind controlul alcoolului pe anii 2012 -2020 Programul Naţional (raional) privind controlul tutunului pentru anii 2012 -2016 ”Cu privire la Programul Naţional (raional) de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2012 2016” „Cu privire la Programul Naţional (raional) privind „ Securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sangvine pentru anii 2012 - 2016”. Programul Naţional (raional) privind sănătatea mintală anii 2012 -2016 - Ordinul MS nr. 410 din 06 06 2016 Cu privire la modificarea Nomenclatorului instituţiilor Medico-Sanitare Publice de asistenţa medicală primară la nivel de raion - ORDIN al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Nr. 596/404 A din 21 07 2016 „Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală”.

Conform structurii aprobate, serviciul de Asistenţă Medicală Primară în raion e format din 14 Centre de Sănătate autonome, în componenţa lor se află 26 Oficii Medicilor de Familie şi 19 Oficii de Sănătate. În sectorul urban sunt 2 Centre de Sănătate: Centrul de Sănătate Soroca de nivel raional, care în componenţa sa: Secţia Medicina de familie cu 17 sectoare în sectorul urban şi 9 Oficii ale Medicilor de Familie şi 4 Oficii de Sănătate în sectorul rural, care a deservit o populaţie de 38954 locuitori. Biroul de informaţii Laboratorul clinic - Laboratorul citologic - Secţia asistenţă cu medicamente şi dispozitive medicale Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor Centrul comunitar de Sănătate Mintală - Cabinet de fizioterapie şi reabilitare Cabinetul de reproducere a sănătăţii - Cabinetul controlului medical - Cabinetul micro-radioflurografie - Cabinetul de imunizări - Cabinetul de triaj - Cabinetul modul sănătos de viaţă - Cabinetul specialistului în tehnologii informaţionale - Cabinet de informatică şi statistică medicală Centrul de Sănătate Soroca Nouă cu 4 sectoare urbane şi 1 OMF rural, care deserveşte o populaţie de 7129 locuitori.

În sectorul rural – 12 Centre de Sănătate autonome cu 14 Oficii ale Medicilor de Familie şi 17 Oficii de Sănătate; - CS SL. Cremene cu 3 Oficii ale Medicilor de Familie şi 2 Oficii de Sănătate - 5348 locuitori CS Rubleniţa cu 2 Oficiu al Medicilor de Familie şi Oficiu de Sănătate – 4874 locuitori CS Vîsoca cu 2 Oficiu al Medicilor de Familie şi 3 Oficii de Sănătate – 4475 locuitori CS Rudi cu 2 Oficii ale Medicilor de Familie şi 4 Oficii de Sănătate – 3426 locuitori CS Badiceni cu 1 Oficiu al Medicilor de Familie şi 1 Oficiu de Sănătate – 3729 locuitori CS Racovăţ – 3395 locuitori CS Nimereuca cu 1 Oficiu al Medicilor de Familie – 3233 locuitori CS Cainarii Vechi cu 2 Oficii ale Medicilor de Familie şi 2 Oficii de Sănătate – 6044 locuitori CS Cosăuti cu 1 Oficiu al Medicilor de Familie – 2947 locuitori CS Vasilcău cu 1 Oficiu de Sănătate – 2512 locuitori CS Parcani cu 2 Oficii ale Medicilor de Familie – 2501 locuitori - CS Vădeni cu 1 Oficiu de Sănătate – 1847 locuitori.

Asigurarea populaţiei asistenţa medicală primară în raion În asistenţa medicală primară din raion au activat în total 61 medici, din ei 15 conducători în centrele de sănătate, 37 medici de familie. Completarea asistenţei medicale primare cu medici e de 97, 5% faţă de 95, 2%. Asigurarea populaţiei cu medici de familie în raion atinge nivelul de 3, 7 faţă de 4, 0 la 10000 locuitori – a. 2015. Media pe raioane – 4, 0 faţă de 4, 1 la 10000 locuitori. În sectorul urban – 5. 1 la 10000 locuitori, În sectorul rural – 3. 4 la 10000 locuitori fără conducători (4, 3 la 10000 locuitori cu conducători -24 persoane fizice). Numărul de funcţii ocupate de medicii de familie – 46, 0 faţă de 54, 0. Asigurarea populaţiei cu asistenţi medicali ai medicilor de familie 15, 6 (156 persoane) faţă de 17, 1(171 persoane). Media pe raioane – 13, 7 faţă de 14, 4 la 10000 locuitori. Ponderea funcţiilor ocupate de medici din sectorul asistenţă medicală primară e de 33, 8% faţă de 32, 5% în a. 2015. media pe raioanele republicii – 34, 9% faţă de 33, 3%. Ponderea funcţiilor ocupate de personal medical mediu – 41, 5% faţă de 43, 4%. Media pe raioane 42, 4%.

Aspectele medico–demografice in relatie cu sanatatea

la 01 2016 abs ponde rea 91355 La 01 2017 abs pondere a 90826 56600 62. 1% 56412 62, 1% Bărbaţi (abs. ) 43947 48. 2% 42999 47, 3% Bărbaţi asiguraţi 24522 55. 8% 23749 55, 2% Femei (abs. ) 47408 51. 9% 47827 52, 7% femei asigurate 32078 67. 7% 32663 68, 3% 0 -18 ani 16461 18, 0% 16433 18, 1% 0 -1 an 0 -5 ani 15 -17 ani Adulţi 867 4479 2904 74894 0, 9% 4, 9% 3. 2% 82, 0% 848 4585 2718 74393 0, 9% 5, 0% 3, 0% 81, 9% Din ei asiguraţi 40141 53, 6 39979 53. 7% Apţi de muncă 56246 61, 6% 55097 60. 7% Din ei asiguraţi 21516 38. 2% 20683 37, 5% Populaţia la evidenţa M/F din ei asiguraţi Structura populaţiei în raion la evidenţa medicului de familie:

Populația La evidenţa medicului de familie la 1 ianuarie 2017 populaţia Raionului constitue 90826 locuitori faţă de 91355 la 01 01 2016, (minus 529 persoane), inclusiv 35051 locuitori (38, 6%) la evidenţa medicilor de familie din localitatea urbană si 55775 locuitori (61, 4%) din zona rurală. Din numărul total al populaţiei femei constitue 52, 7%, bărbaţi – 47, 3%. Numărul persoanelor asigurate din numărul total al populaţiei – 56412 persoane (62, 1%) faţă de 56600 persoane (61, 9%) la 01 2016. Ponderea populaţiei apte de muncă – 60. 7% (55097) faţă de 61, 6% (56246) din numărul total al populaţiei, inclusiv asiguraţi – 37. 5% (20683) faţă de 38. 2% (21516) din numărul populaţiei apte de muncă. Ponderea copiilor 0 -17 ani 11 luni 29 zile constitue 18. 1% (16433 copii) faţă de 18, 0% (16461 copii). Ponderea populaţiei de vîrstă pensionară – 21. 0% (19296 persoane) faţă de 21. 0% (19194 persoane).

SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ 2014 2015 2016 Media r-ne abs la 10000 abs la 2016 2015 10000 Natalitatea (la 1000 loc) Mortalitatea generală (la 1000 loc) 986 1279 9. 9 12. 8 1043 1297 10. 4 13. 0 885 1231 8. 9 12. 3 Mortalitatea populaţiei la domiciliu 969 96, 8 1016 101, 5 881 96, 4 92, 7 Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă 315 48, 7 268 41, 5 253 45, 9 50, 3 Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă la domiciliu Sporul natural 177 27, 4 148 26, 3 136 24, 7 29, 3 -292 -2. 9 -254 -2. 6 -329 -3. 4 -2. 5 Mortalitatea infantilă la 1000 n/n 9 9. 1 8 7. 7 7 7. 9 7. 0 7. 7 Mortalitatea neonatală precoce 2 2. 0 3 2. 9 1 1. 3 1. 6 Mortinatalitatea Mortalitatea perinatală Mortalitatea maternăla 100000 n/n 4 6 0 4. 0 6. 1 0 5 8 0 4. 8 7. 6 0 2 3 0 2. 3 3. 6 0. 0 4. 5 5. 8 8. 1 6. 3 6. 1 43. 2 9. 5 11. 9 9. 8 12. 3

Natalitatea Pe parcursul anului 2016 pe raion au fost înregistraţi 836 copii nou născuţi vii faţă de 1043 nou născuţi vii (anul 2015) cu 207 nou născuţi mai puţini ca în anul precedent. Natalitatea în raion e în diminuare de la 9, 9 ( a. 2014), 10, 4 (a. 2015) la 9, 2 (a. 2016) la 1000 populaţie. Natalitatea s – a înregistrat la un nivel jos: CS Rudi – 6, 3‰, CS Racovăţ – 7, 6‰, CS Cainarii – Vechi – 7, 8‰. CS Soroca – 8, 0‰. Natalitatea s – a înregistrat la un nivel mai înalt: CS Vasilcău – 157, 8‰. CS Rubleniţa, CS Nimereuca – 14, 7‰.

Mortalitatea generală Pe parcursul anului 2016 în raion au decedat 1165 persoane faţă de 1297 persoane în a. 2015 şi 1279 în anul 2014, diferenţa costituind 132 persoane mai puţin faţă de anul 2015. Mortalitatea generală pe raion e în diminuare şi constitue 12, 8 la 1000 populaţie faţă de 13, 0 la 1000 populaţie (a. 2015). Din numărul total de decese pe raion: bărbaţi - 607 decese – 52, 1% faţă de 661 decese – 51, 2 %; femei - 558 decese – 47, 9% faţă de 629 decese – 48, 8%.

Repartizarea decedaţilor după locul de deces (%): Decedaţi total decese în staţionar decese la domiciliu denumire 2014 2015 2016 raion 1279 1297 media pe raioane 31845 32082 2014 1165 18, 0 3071 0 18, 5 2015 15, 6 19, 3 decese în alt loc. 2016 2014 2015 2016 18, 1 75, 9 78, 3 75, 6 6, 0 74, 9 74, 7 5, 5 6, 1 5, 8 În staţionar pe parcursul anului gestionar au decedat 211 persoane – 18, 1% din numărul total de decese sau 23, 1 la 10000 locuitori faţă de 15, 6% în a. 2015. La domiciliu în total au decedat 881 persoane – 75, 6% sau 96, 4 la 10000 locuitori faţă de – 78, 3% în a. 2015. În alt loc au decedat 72 persoane – 6, 2 % sau 7, 9 la 10000 locuitori faţă de – 6, 1% în a. 2015. 6, 2

Structura mortalităţii generale după cauze pe raion (la 10000 locuitori-%) 2014 Abs ind abs la 10000 % 2015 ind la % 10000 abs 2016 ind la % 10000 2016 2015 media raioane la 10000/% Bolile aparatului circulator 774 77, 3 60, 7 835 83, 4 64, 3 754 75. 6 61, 3 68. 8/57. 8 72. 6 -58. 6 Bolile oncologice 196 19, 6 15, 4 18, 4 14, 2 186 18. 6 15, 1 17. 9/15. 1 17, 3 -14, 0% Bolile sistemului digestiv 81 8, 1 6, 4% 74 7, 4 5, 7% 95 9, 5 7. 7 11. 9/10. 0 12, 3 -9, 9% Leziuni traumatice 80 8, 0 6, 3% 75 7, 5 5, 8% 77 7, 7 6. 3 8. 6/7. 3 8. 7 -7, 0% Bolile sistemului respirator 69 6, 9 5, 4% 68 6, 8 5, 2% 55 5, 5 4, 5 5. 5/4. 6 5, 9 -4, 8%

Structura mortalităţii generale la domiciliu după cauze pe raion (la 10000 locuitori - % din numărul total de decese) 2 0 1 4 Abs Bolile aparatului circulator-(10000 loc. /%) 638 Bolile oncologice(10000 loc. /%) 160 Bolile sistemului digestiv-(10000 loc. /%) 53 Bolile sistemului respirator-(10000 loc. /%) Leziuni traumatice(10000 loc. /%) 49 30 l a 1 0 0 6 3 , 7 1 6 , 1 5 , 3 4 , 9 3 , 0 2 0 1 5 ind % 2 0 1 6 abs ind la 10000 % la 10000 65, 8 698 16, 5 156 5, 5 49 5, 1 49 3, 1 29 6 9 , 7 1 5 , 6 4 , 9 2016 2 0 1 5 abs % ind la 10000 media raioane 68, 7 58. 8 64. 9 56. 7/63. 8 59, 9/ 64, 6 15, 4 15. 4 17. 0 14. 7/16. 5 14, 3/15, 5 4, 8 58 5. 8 6. 4 7. 0/7. 9 7, 4/8, 0 4, 8 43 4, 3 4. 8 3. 5/3. 9 3, 9/4, 2 2, 9 31 3. 4 4. 0/4. 5 3, 9/4, 2 %

Mortalitatea generală e la un nivel înalt în: -CS Vădeni – 18, 8‰. , -CS Vîsoca, CS Vasicău – 18, 2‰, -CS Bădiceni 17, 9‰. Mortalitatea generală e la un nivel mai jos în : -CS Racovăţ – 9, 0‰, -CS Soroca – 10, 0‰ -CS Soroca Nouă – 8, 8‰.

În structura mortalităţii generale primul loc îl ocupă bolile sistemului cardiovascular, care faţă de anul precedent e în diminuare de la 835 cazuri – 83, 4 la 10000 populaţie sau 64. 3% la 754 cazuri – 75, 6 la 10000 populaţie sau 61, 3 %. Media pe raioanele republicii – 68, 8 la 10000 locuitori – 57, 8%. Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza maladiilor cardiovasculare sunt la nivelul anilor precedenţi şi constitue – 10, 7% (77 cazuri) din numărul total de decese din acest sistem sau 13, 9 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă. Maladiile cardiovasculare la domiciliu deasemnea sunt în diminuare de la 698 cazuri – 69, 7 la 10000 locuitori sau 68, 7% la 587 cazuri - 58, 8 la 10000 locuitori sau 64, 9%. Media pe raioanele republicii – 68, 8 la 10000 locuitori – 57, 8%. 35 persoane în vîrsta aptă de muncă au decedat la domiciliu, ce constitue – 6, 3 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 6, 1%, din ei asiguraţi 23 persoane – 65, 7%. Analiza mortalităţii cauzate de bolile aparatului circulator a demonstrat, că circa 61, 9% din numărul total de decese revin cardiopatiilor ischemice, 13, 5% bolilor cerebro-vasculare şi 8, 9% infarctului miocardic acut. Pe parcursul anului 2016 au decedat de cardiopatii ischemice 467 persoane – 46, 8 la 10000 populaţie faţă de – 59, 3 la 10000 populaţie. Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza cardiopatiilor ischemice – 23 persoane – 4, 2 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 9, 1% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă, din ei asiguraţi 14 persoane – 60, 8%. La domiciliu au decedat 433 persoane – 43, 4 la 10000 locuitori sau 73, 8% faţă de 55, 1 la 10000 locuitori – 78, 9% S –au înregistrat 67 cazuri de infarct miocardic acut, ce constitue 6, 7 la 10000 populaţie – 8, 9% faţă de 4, 1 la 10000 populaţie. Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza infarctului miocardic acut e de 3, 3 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă – 7, 1% din numărul total de decese în vîrsta aptă de muncă - 18 persoane, din ei asiguraţi – 11 persoane – 61, 1%. La domiciliu - 20 cazuri – 2, 0 la 10000 locuitori sau 3, 4% din numărul total de decese la domiciliu faţă de 1, 3 la 10000 locuitor sau 1, 9% a. 2015, din ei apţi de muncă 5 persoane – 0, 9 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 3, 7% din numărul total de decese la domiciliu în vîrsta aptă de muncă. Din vîrsta aptă de muncă asiguraţi – 4 persoane – 0, 7 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă – 80, 0%. Bolile cerebro-vasculare - 102 cazuri – 10, 2 la 10000 populaţie faţă de 10, 8 la 10000 locuitori. Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza maladiilor cerebro-vasculare – 13 cazuri – 5, 1 % sau 2, 4 la 10000 populaţie în vîrsta aptă de muncă. la domiciliu – 4, 9 la 10000 locuitori – 8, 4% din numărul total de decese la domiciliu faţă de 6, 3 la 10000 locuitori – 9, 0% a. 2015.

Locul doi îl ocupă bolile oncologice – 186 cazuri – 15, 1% - 18, 6 la 10000 populaţie faţă de – 14, 2 % sau 18, 4 la 10000 populaţie. La domiciliu – 154 persoane – 15, 4 la 10000 locuitori sau 17, 0% din numărul total de decese la domiciliu faţă de 15, 6 la 10000 locuitori – 15, 4% a. 2015 Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza tumorilor – 59 cazuri – 23, 3 % sau 10, 7 la 10000 populaţie faţă de 24, 6% - 10, 2 la 10000 locuitori (a. 2015). În ierarhia structurii mortalităţii generale locul trei îl ocupă maladiile aparatului digestiv care definesc 95 cazuri – 7, 7% sau 9, 5 la 10000 locuitori faţă de 5, 7% sau 7, 4 la 10000 populaţie, la domiciliu – 58 cazuri – 5, 8 la 10000 locuitori sau 6, 4% faţă de 4, 9 la 10000 locuitori – 4, 8% în anul 2015. Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza maladiilor aparatului digestiv – 34 cazuri – 13, 4 % sau 6, 2 la 10000 populaţie faţă de 10, 8% - 4, 5 la 10000 locuitori (a. 2015). Locul patru în structura cauzelor de deces îl ocupă leziunile traumatice şi otrăvirile 77 cazuri – 6, 3 % sau 7, 7 la 10000 populaţie faţă de – 5, 8 % sau 7, 5 la 10000 populaţie, la domiciliu – 31 cazuri - 3, 1 la 10000 locuitori sau 3, 4% faţă de 2, 9 la 10000 locuitori – 2, 9% în a. 2015. Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza traumelor – 43 cazuri – 17, 0 % sau 7, 8 la 10000 populaţie faţă de 19, 8% - 8, 2 la 10000 locuitori (a. 2015). Pe locul cinci s –au plasat bolile sistemului respirator. S – au înregistrat 55 cazuri – 5, 5% sau 4, 5 la 10000 locuitori faţă de 5, 2% sau 6, 8 la 10000 populaţie, la domiciliu – 43 cazuri - 4, 3 la 10000 locuitori sau 4, 8% faţă de 4, 9 la 10000 locuitori – 4, 8% în a. 2015. Ponderea persoanelor decedate la vîrsta aptă de muncă din cauza maladiilor aparatului respirator – 14 cazuri – 5, 5 % sau 2, 5 la 10000 populaţie faţă de 7, 1% - 2, 9 la 10000 locuitori (a. 2015).

Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă: Pe parcursul anului gestionar au decedat 253 persoane în vîrsta aptă de muncă, ce constitue 45, 9 la 10000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 21, 7% din numărul total de decese faţă de 41. 5 la 10000 locuitori (268 persoane). Asiguraţi în vîrsta aptă de muncă – 136 persoane – 53, 7%. La domiciliu apţi de muncă au decedat 136 persoane în vîrsta aptă de muncă, ce constitue 53, 7 % din numărul total de decedaţi apţi de muncă sau 24, 7 la 10000 populaţie aptă de muncă faţă de 148 persoane – 26, 3 la 10000 de populaţie (55, 2 %) în a. 2015. Din numărul total apţi de muncă decedaţi la domiciliu – asiguraţi 76 persoane, ce constituie – 55, 9 %.

Structura mortalităţii generale în vîrsta aptă de muncă în anii 2014 - 2016 2014 abs 2015 ind abs la 10000 % 2016 ind abs la 10000 % 2015 ind la 10000/% la 10000 % raioane RM Bolile aparatului circulator (%din nr total a/m / din sistem) 82 12, 7 26, 0 78 12, 1 29, 1 77 13, 9 30, 4 13, 4 -26, 6 12, 227, 0 Bolile oncologice (%- din nr total / din nr din sistem)- 75 11, 6 23, 8 66 10, 2 24, 6 59 10, 7 23, 3 10, 0 -20, 0 9, 220, 5 Leziuni traumatice otrăviri -(% din nr total / din nr din sistem) 66 10, 2 21, 0 53 8, 2 19, 8 43 7, 8 17, 0 9, 3 -18, 5 Bolile sistemului digestiv-(% din nr total / din nr din sistem) 38 5, 9 12, 1 29 4, 5 10, 8 34 6, 2 13, 4 8, 9 -17, 7 7, 516, 8 Bolile sistemului respirator-(% din nr total / din nr din sistem) 20 3, 1 6, 4 19 2, 9 7, 1 14 2, 5 5, 5 3, 5 -6, 9 3, 1 -6, 8 8, 118, 1

Structura mortalităţii în vîrsta aptă de muncă : Structura mortalităţii în vîrsta aptă de muncă e similară structurii mortalităţii în vîrsta aptă de muncă anilor precedenţi. Primul loc îl ocupă maladiile cardiovasculare – 77 cazuri - 30, 4% - 13, 9 la 10000 locuitori faţă de 78 cazuri 29, 1% - 12, 1 la 10000 locuitori (a. 2015) Bolile oncologice în structura mortalităţii în vîrsta aptă de muncă ocupă locul doi - 59 cazuri – 23, 3 % sau 10, 7 la 10000 populaţie faţă de 78 cazuri -24, 6% 10, 2 la 10000 locuitori (a. 2015). Leziunile traumatice s – au plasat pe locul trei şi sunt în diminuare - 43 cazuri – 17, 0% sau 7, 8 la 10000 populaţie) faţă de 53 cazuri – 19, 8% - 8, 2 la 10000 locuitori (a. 2015) Bolile sistemului digestiv ocupă locul patru - 34 cazuri – 13, 4% sau 6, 2 la 10000 populaţie faţă de 29 cazuri 10, 8% - 4, 5 la 10000 locuitori(a. 2015) Locul cinci îl ocupă bolile sistemului respirator – 14 cazuri – 5, 5% sau 2, 5 la 10000 populaţie faţă de 19 cazuri 7, 1% - 2, 9 la 10000 locuitori.

Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă e la un nivel înalt la 1000 locuitori în vîrsta aptă de muncă : -CS Slobozia –Cremene – 7, 8‰ -CS Cosăuţi – 7, 7‰ -CS Rudi – 6, 7‰ -CS Rubleniţa – 6, 5‰ Mortalitatea în vîrsta aptă de muncă e la un nivel mai jos la 1000 locuitori în vîrsta aptă de muncă : -CS Racovăţ – 2, 3‰, -CS Vădeni – 2, 9‰ -CS Vîsoca – 3, 9‰.

Structura mortalităţii generale în vîrsta pensionară la 10000 locuitori /% din numărul total de decese de vîrsta pensionară 2014 2015 la 1000 0 2016 la 1000 0 % Total 947 493 Bolile aparatului circulator 692 360, 2 73 757 386, 7 Bolile oncologice 121 63 13 1176 Bolile sistemului digestiv 43 22, 4 4, 5 Bolile sistemului respirator 44 22, 9 Leziuni traumatice otrăviri 12 6, 3 la 10000 % 1020 521, 1 Media r-ne % 2016 2015 898 465. 4 501 74 639 331. 2 71. 2 356, 5 -71, 2 59, 8 12 120 62. 2 13. 4 59, 911, 9 45 23 4, 4 50 25. сен 5. 6 36, 67, 3 4, 7 48 24, 5 4, 7 36 18. июл 4, 0 19, 73, 9 1, 3 22 11, 2 21 10. сен 2. 3 19, 73, 9

Structura mortalităţii generale la domiciliu în vîrsta pensionară la 10000 locuitori /% 2014 2015 ind abs la 10000 2016 ind % abs la 10000 Media r-ne ind % 865 441, 9 abs Total 788 410, 2 Bolile aparatului circulator 594 309, 2 75, 4 661 337, 7 76, 4 538 Bolile oncologice 103 53, 6 13, 1 102 52, 1 11, 8 Leziuni traumatice otrăviri 4 2, 1 0, 5 10 5, 1 Bolile sistemului digestiv 28 14, 6 3, 6 29 Bolile sistemului respirator 36 18, 7 4, 6 41 la 10000/% % 743 385. 1 2016 2015 409, 4 278. 8 72. 4 305, 8 103 53. 4 13. 9 50, 312, 3 1, 2 37 19. 2 5. 0 7, 11, 7 14, 8 3, 4 31 16. 1 4. 2 22, 85, 6 21, 0 4, 7 8 4. 1 14, 43, 5

Ponderea decedaţilor cu autopsie după locul de deces Raion Denumirea Supuşi ex. patomorfologic din nr. total de decese din ei: -decedaţi in stationar din nr decedaţi în staţionar -decedaţi la domiciliu din nr decedaţi la domiciliu -decedaţi in alt loc din nr decedaţi în alt loc inclusiv: apti de munca total apţi de muncă în staţionar apţi de muncă la domiciliu apţi de muncă în alt loc 2014 2015 % 31, 1 87, 3 13, 5 84, 4 % 29, 2 86, 5 13, 0 89, 9 2016 abs 404 204 136 64 182 71 73 38 % 34, 7 96, 7 15, 4 88, 9 71, 9 98, 6 63, 7 84, 4

În a. 2016 au fost supuşi examenului patomorfologic 404 decedaţi – 34, 7% faţă de 29, 2% din numărul total de decese, inclusiv decese în staţionar – 96, 7%, în alt loc – 88, 9%, la domiciliu – 15, 4% din ei apţi de muncă – 182 decedaţi – 71, 9% din numărul de decese în vîrsta aptă de muncă.

Mortalitatea prin maladiile chirurgicale de urgenţă în raion Pe parcursul anului 2016 s – au înregistrat 17 persoane, ce constitue 1, 8 la 10000 populaţie, din ele în vărsta aptă de muncă 11 persoane – 64, 7%, din ei 10 bărbaţi – 58, 8% şi 7 femei – 41, 2%. În sectorul urban au decedat 6 persoane, ce constitue 1, 7 la 10000 locuitori sau 35, 3% şi în sectorul rural 11 persoane – 8, 6 la 10000 locuitori sau 64, 7% din numărul deceselor la acest capitol. În staţionar au decedat 8 persoane– 47, 1% - 0, 9 la 10000 locuitori. La domiciliu – 7 persoane – 41, 2% - 0, 8 la 10000 locuitori. În alt loc – 2 persoane – 11, 8% - 0, 2 la 10000 locuitori. Din numărul deceselor prin urgenţe chirurgicale – 11 decese în vărsta aptă de muncă, ce constitue 0, 2 la 10000 locuitori în vărsta aptă de muncă, din ei la domiciliu 4 cazuri – 36, 4%.

Cauzele mortalităţii prin maladiile chirurgicale sunt: - pancreatita – 15 cazuri – 88, 2% - complicaţiile ulcerului stomacal– 2 cazuri – 11, 8%.

Au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin maladiile chirurgicale de urgenă în 9 centre de sănătate: CS Sl Cremene – 2 cazuri – 3, 7 la 10000 locuitori CSCainari – Vechi – 2 cazuri – 3, 3 la 10000 locuitori CS Vasicău – 1 caz – 4, 0 la 10000 locuitori CS Cosăuți – 1 caz – 3, 4 la 10000 locuitori CS Vădeni – 1 caz – 5, 4 la 10000 locuitori CS Parcani – 1 caz – 4, 0 la 10000 locuitori Oclanda – 1 caz la 10000 locuitori. CS Soroca Nouă – 2 cazuri – 2, 7 la 10000 locuitori CS Soroca – 6 cazuri – 1, 5 la 10000 locuitori;

Mortalitatea populaţiei la domiciliu după cauze a maladiilor chirurgicale de urgenţă la 100000 locuitori Denumirea Raion 2014 2015 2016 abs 9 ind 9, 0 abs 11 ind 11, 0 abs 7 Pancreatita acută 6 6, 0 -66, 7% 10 6 Ulcer perforant gastric 1 1, 0 -11, 1% 0 10, 090, 9% 0, 0 Ulcer hemoragic gastric şi duodenal Hernie strangulară 1 1, 0 -11, 1% 0 0, 0 Ocluzie intestinală acută 0 0, 0 1 1, 0 -9, 1% Total 1 ind 7, 641. 1% 6, 685. 7% 1, 114. 3% Dun cauza maladiilor chirurgicale de urgenţă la domiciliu au decedat 7 persoane, ce constitue 7, 6 la 100000 locuitori sau 41, 1 % din numărul total de decese din maladiile chirurgicale de urgenţă. Din ele 6 decese de pancreonecroză – 85, 7% şi 1 deces de ulcer perforant gastric – 14, 3%.

Mortalitatea populaţiei în vîrsta aptă de muncă la domiciliu după cauze a maladiilor chirurgicale de urgenţă la 100000 locuitori Denumirea Raion 2014 Total abs 8 2015 ind abs ind 12, 4 7 10, 9 2016 abs 4 ind 7, 2 -57, 1% Pancreatita acută 6 9, 3 7 10, 9 3 5, 4 – 75, 0% Ulcer perforant gastric şi duodenal 1 1, 6 0 0, 0 1 1, 8 – 25, 0% Ulcer hemoragic gastric şi duodenal Hernie strangulară Ocluzie intestinală acută Colecistita acută 1 1, 6 0 0, 0 În vîrsta aptă de muncă dun cauza maladiilor chirurgicale de urgenţă la domiciliu au fost înregistrate 4 decese, ce constitue 7, 2 la 100000 locuitori în vîrsta aptă de muncă sau 57, 1 % din numărul total de decese din maladiile chirurgicale de urgenţă la domiciliu, din ele 3 decese de pancreonecroză – 75, 0% şi 1 deces de ulcer perforant gastric – 25%.

Mortalitatea infantilă (după locul de înregistrare) În raion pe parcursul anului gestionar s – au înregistrat 7 decese pînă la un an. Mortalitatea infantilă în ultimii 3 ani oscilează de la 9, 1 la 1000 nou- născuţi în anul 2014, 7, 6 la 1000 nou-născuţi – a. 2015 la 8, 4 la 1000 nou-născuţi în anul 2016. În structura mortalităţii infantile după vîrstă predomină vîrsta de la 7 zile – 1 lună – 3 cazuri – 42, 9%, apoi 1 -3 luni - 2 cazuri - 28, 6%, de la 0 – 6 zile, 3 -6 luni şi 6 -9 lun – cîte 1 caz – 14, 3%.

Structura mortalităţii infantile după cauze la 1000 nounăscuţi/% Raion 2014 Denumirea abs media r-ne 2015 2016 la % abs 1000 9, 1 8 7, 7 7 3, 0 33, 3 1 1, 0 12, 5 4 2015 La % la % 1000 8, 4 9, 8 4, 8 57, 1 4, 3 44, 2 Total Leziunile perinatale Malformaţiile congenitale 9 3 1 1, 0 11, 1 5 4, 8 62, 5 2 2, 4 28, 6 26, 2 Bolile sistemului respirator bolile sistemului nervos 3 3, 0 33, 3 1 1, 0 12, 5 1 1, 2 14, 3 1, 2 12, 2 1 1, 0 11, 1 0 0, 0 1, 0 În structura mortalităţii infantile după cauze: - 57, 1% - afecţiunile perinatale - 4 cazuri - 28, 6% - malformaţiile congenitale - 2 cazuri - 14, 3% - bolile sistemului respirator – 1 caz. 0, 1 2016 la 1000 %

După locul de deces: În staţionar 6 copii - 85, 7% în maternitate – 1 copil – 14, 3%, la domiciliu n – au fost înregistrate decese pînă la un an. Mortalitatea perinatală e în diminuare de la 7. 6 la 3. 6 la 1000 copii nou născuţi. Mortalitatea neonatală precoce deasemenea e în diminuare şi constitue 1, 2 faţă de 2, 9 la 1000 nou-născuţi vii. Mortinatalitatea – 2, 4 faţă de 4, 8 la 1000 nou-născuţi. Mortalitatea infantilă s – a înregistrat în: CS Rudi – 2 copii – 62, 5 la 1000 nou născuţi CS Parcani – 1 copil – 45, 4 la 1000 nou născuţi CS Racovăţ – 1 copil – 35, 7 la 1000 nou născuţi CS Cosăuţi – 1 copil – 25, 0 la 1000 nou născuţi CS Soroca – 2 copii – 8, 4 la 1000 nou născuţi.

Mortalitatea copiilor 0 -5 ani Structura mortalităţii 0 -4 ani 11 luni 29 zile după cauze la 1000 nou-născuţi vii/% Raion 2014 Denumirea Total Leziunile perinatale Malformaţiile congenitale Bolile sistemului respirator Traume şi otrăviri abs 11 3 ‰ 11, 2 3, 0 1 media r-ne 2015 % 27, 3 abs 9 1 ‰ 8, 6 1, 0 9, 1 6 4 4, 1 36, 4 1 1, 0 9, 1 11, 1 abs 12 4 ‰ 14, 4 4, 8 5, 8 66, 7 3 1 1, 0 11, 1 0 0, 0 Boli infecţioase bolile sistemului nervos Alte cauze 2016 1 1, 0 9, 1 0 0, 0 1 1, 0 9, 1 1 1, 0 % 2016 33, 3 ‰ 11, 9 4, 3 36, 4 3, 6 25, 0 2, 8 23, 8 1 1, 2 8, 3 1, 4 11, 8 1 1, 2 8, 3 1, 4 12, 0 1 1, 2 8, 3 0, 2 1, 7 1, 0 8, 4 11, 1 2(tum ori) 2, 4 % 16, 7 ‰ % 2015 Mortalitatea copiilor 0 -5 ani oscilează de la 11, 2‰ în anul 2014, 8, 6‰ în a. 2015‰ la 14, 4‰. Cauzele în mortalitatea copiilor 0 -5 ani: - 33, 3% - afecţiunile perinatale - 4 cazuri; - 25, 0 % - malformaţiile congenitale (3 cazuri); - 16, 7% - tumori (2 cazuri) - 8, 3% - bolile sistemului respirator, boli infecţioase, traumele (cîte 1 caz). %

După locul de deces: în staţionar – 10 copii - 83, 3% în maternitate – 1 copil – 8, 3%. Decedaţi la domiciliu – 1 copil – 8, 3%.

Mortalitatea copiilor 0 -17 ani 11 luni 29 zile Structura mortalităţii 0 -17 ani 11 luni 29 zile după cauze la 10000 copii/% 2014 denumire Total Afecţiuni perinatale Malformaţiile congenitale Bolile sist. nervos Traume şi otrăviri Bolile aparatului respirator Inclusiv pneumonii Tumori abs la 10000 19 10, 1 3 1, 6 2 2015 2016 abs la 10000 12 6, 5 15, 8 1 0, 5 1, 1 10, 5 6 3, 2 1 0, 5 5, 3 0 0, 0 6 3, 2 31, 6 1 0, 5 8, 3 2 1, 2 14, 3 5 2, 7 26, 3 1 0, 5 8, 3 1 0, 6 7, 1 5 2, 7 100, 0 1 1, 5 100, 0 1 0, 5 8, 3 3 1, 8 21, 4 1 0, 6 7, 1 0 % abs la 10000 14 8, 5 8, 3 4 2, 4 28, 6 50, 0 3 1, 8 21, 4 % 2 1, 10, 5 2 1, 1 % la 10000 16, 7 % 8, 7 2, 4 1, 6 0, 3 Boli infecţioase Alte cauze media r-ne 2015 2016 100, 0 2, 0 0, 9 0, 8 0, 6 27, 8 18, 6 3, 9 22, 3 10, 5 83, 7 7, 3

Structura mortalităţii 0 -17 ani 11 luni 29 zile la domiciliu după cauze la 10000 copii/% 2014 2015 2016 media r-ne 2016 2015 denumire Total Traume şi otrăviri Bolile aparatului respirator Inclusiv pneumonii Boli oncologice Boli infecţioase abs la 10000 6 2 % abs 3, 2 1, 1 33, 3 3 0 1 0, 5 16, 7 1 1 0, 5 100, 0 1 la 10000 1, 6 0, 0 0, 5 - % abs la 10000 2 1, 2 % la 10000 la % 1000 % 0 2, 3 0, 7 30, 8 33, 3 0, 5 22, 5 100, 0 0, 4 77, 8 1 1 0, 6 50, 0 Mortalitatea copiilor 0 -18 ani oscilează şi constitue 8, 5 faţă de 10, 1 în anul 2014, 6, 5 la 10000 copii de vîrsta respectivă în anul 2015. Structura după locul de deces: decedaţi în staţionar – 10 – 71, 4% decedaţi la domiciliu – 2 – 14, 3% decedaţi în maternitate – 1 – 7, 1 % decedaţi în alt loc - 1 – 7, 1% În structura mortalităţii copiilor 0 -18 ani cauzele sunt: Afecţiunile perinatale – 4 cazuri - 28, 6% malformaţiile congenitale, boli oncologice – cîte 3 cazuri – 21, 4% traumele, – 2 cazuri – 14, 3 % boli infecţioase, bolile aparatului respirator – cîte 1 caz – 7, 1%. 0, 3 88, 2

Sporul Natural

Un indice demografic de bază este sporul natural, care comparativ cu anul precedent are tendinţă de înrăutăţire şi constitue minus 3, 6‰ faţă de minus 2, 6‰. Sporul natural e pozitiv numai la CS Nimereuca – 0, 6 la 1000 locuitori. Sporul natural e jos la: - CS Bădiceni – 9, 6 la 1000 locuitori, - CS Vădeni – 9, 1 la 1000 locuitori, - CS Vîsoca – 9, 0 la 1000 locuitori.

Dinamica salariului mediu la 1 persoana fizică 12000 10000 8000 Medic Asistente 6000 Infermiere Alt personal Sal. Mediu 4000 2000 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

medicamente gratuite si ajutor umanitar mii lei 1000 900 800 700 600 500 medicamente gratuite si ajutor umanitar mii lei 400 300 200 100 0 2016 2015 2014

Medicamente compensate din fondurile CNAM 10000 9000 8000 7000 6000 5000 Medicamente compensate din fondurile CNAM 4000 3000 2000 1000 0 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008

Mijloace financiare alocate pe anii 2008 -2016 30000 25000 20000 Mijloace financiare alocate pe anii 20082016 15000 10000 5000 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

5 116, 7; 30% 1. Retribuirea muncii 2. Medicamente 3. Alte cheltuieli, 10 944, 3; 64% 977, 6; 6%

VIZITE

Număr vizite la medicul de familie (total), cu scop profilactic și la specialiști, aa. 20102014

Număr vizite la medicul de familie (total), cu scop profilactic și la specialiști, aa. 2010 -2014 Numărul de vizite la medicul de familie total şi cu scop profilactic Numărul de vizite la medicul de familie şi medici specialişlti

Analiza vizitelor la medicii de familie 2014 abs Vizite total % 307573 2015 La 1 abs loc 3, 1 317859 % 2016 La 1 loc abs 3, 2 318205 - din ei la asiguraţi Nr. vizitelor total la M/F 286791 - din ei la asiguraţi 258973 309267 4, 1 260094 92. 3 5. 2 3, 1 292496 91. 2 3. 2 4, 0 2. 6 2, 6 271014 92. 6 4. 8 208056 71. 1 2. 8 - din ei la asiguraţi 186574 84440 89. 7 93. 1 4. 6 5. 1 42, 7 165323 56. 5 1. 8 32. 9 32, 9 38, 2 36, 9 107072 51, 46 1. 4 25. 5 25, 4 62, 3 61, 3 58251 35. 2 3. 5 50. 1 51, 1 150072 57, 1 1, 66 98414 52, 3 1, 3 51658 69, 2 3. 1 15251 51, 4 0. 16 35. 4 34, 5 8658 43, 6 0. 1 6593 67, 3 0. 4 19857 66. 9 0. 26 9792 33. 0 0. 6 44, 3 54, 4 132057 84, 1 293806 media r -ne La 1 loc/% 2016 2015 Nr. Vizitelor la adulţi Nr. Vizitelor la copii Ponderea vizitelor cu scop 127048 profilactic total Ponderea vizitelor total cu scop profilactic la adulţi Ponderea vizitelor total cu scop profilactic la copii Ponderea vizitelor cu scop profilactic la primire total Ponderea vizitelor cu scop profilactic la primire la adulţi Ponderea vizitelor cu scop profilactic la primire la copii Ponderea vizitelor cu scop profilactic la domiciliu total Ponderea vizitelor cu scop profilactic la domiciliu la adulţi Ponderea vizitelor cu scop profilactic la domiciliu la copii Ponderea vizitelor la domiciliu la adulţi Ponderea vizitelor la domiciliu la copii 90, 3 2, 9 % La 1 loc 3. 48 50, 7 3. 8/91. 6 3, 7 -91, 0

Analiza vizitelor denotă, că ân ultimii 3 ani numărul vizitelor la medicii de familie au o dinamică pozitivă. Pe parcursul anului 2016 în total au fost efectuate 318205 vizite faţă de 317859 vizite în anul 2015 şi cu o dinamica pozitivă de 346 vizite faţă de anul 2015. Numărul mediu de vizite în total la 1 locuitor s-a majorat şi constitue 3, 48 față de 3. 2 anul precedent. Pe parcursul anului gestionar medicii de familie au efectuat 292496 vizite faţă de 309267 vizite în anul 2015. Numărul mediu de vizite în total la 1 locuitor s-a majorat şi constitue 3, 2 față de 3. 1 anul precedent, (media pe raioane – 2, 6 vizite), inclusiv la persoanele asigurate acest indicator s-a majorat și constituie 4, 8 vizite (271014 vizite – 92, 6%) faţă de 4, 0 vizite (260094 vizite – 84, 1%) în anul 2015, (media pe raioane – 3, 8 vizite – 91, 6). Ponderea vizitelor cu scop profilactic total din numărul total de vizite a medicilor de familie a atins nivelul de 56, 5% sau 1, 8 la 1 locuitor (165323 vizite) faţă de 42, 7% sau 1, 4 la 1 locuitor (132057 vizite)- a. 2015(media pe raioane – 32, 9%). Ponderea vizitelor cu scop profilactic la adulţi – 51, 4% sau 1, 4 vizite la 1 persoană. Ponderea vizitelor cu scop profilactic la copii – 35, 2%% sau 1, 4 vizite la 1 persoană Ponderea vizitelor cu scop profilactic la domiciliu din numărul total de vizite cu scop profilactic e de 51, 4% sau 0. 16(15251 vizite) faţă de 50, 7% - a. 2015. La copii 0 -18 ani pe parcursul anului 2016 de medicii de familie au fost efectuate 84440 vizite sau 93, 1%. Numărul mediu de vizite la 1 copil e 5, 1 vizite. Numărul vizitelor la copii cu ţel profilactic atinge 58251 vizite sau 69. 0% sau 3. 5 la 1 lcopil faţă de 61. 3% (media pe raioane – 50. 1%). Ponderea vizitelor cu ţel profilactic la domiciliu la copii din numărul total de vizite a medicilor de familie a ajuns pînă la 67, 3% (6593 vizite) sau 0. 4 viyite la 1 copil. Numărul de vizite la 1 MF - 5624. 9 vizite, din ei la adulţi – 4001, 0, la copii - 1623. 8 vizite.

Numărul mediu de vizite la un locuitor e jos la : -CS Cainarii Vechi, CS Vasilcău – 2, 0 vizite, -CS Nimereuca – 2, 2 vizite, -CS Cosăuţi – 2, 5 vizite, -CS Rudi – 2, 7 vizite, -CS Vîsoca – 2, 8 vizite. Numărul mediu de vizite la un locuitor e mai înalt la: -CS Parcani – 4, 9 vizite -CS Soroca Nouă, CS Bădiceni – 3, 9 vizite.

Incidenţa şi prevalenţa (la 10. 000 populaţie) Media raioane/RM Raionul Soroca 2014 abs Incidenţa total la 10000 populaţie - inclusiv adulţi - copii Prevalenţa total Inclusiv: - adulţi copii 0 -17 ani 11 luni 29 zile 2015 ind abs ind 2016 2015 ind 17575 1755, 7 19680 1966, 3 18776 2067, 2 2497. 6 2468, 6 10913 1342, 7 12192 1494, 2 10423 1401, 1 1745. 9 1789, 8 6662 3538, 3 7488 4049, 3 8353 5083, 1 5391. 9 5082, 6 59591 5953, 0 62999 6294, 4 63658 7008, 8 7057. 5 6758, 3 49519 6092, 8 52330 6413, 3 52326 7033, 7 7153. 1 6829, 8 10072 5349, 5 10669 5769, 5 11332 6895, 9 6689. 3 6483, 3

Incidenţa totală are tendinţă de majorare de la 1755, 7 în anul 2014, 1966, 3 în anul 2015 la 2067, 2 la 10000 populaţie, (media pe raioanele republicii – 2497, 6 la 10000 locuitori), atît la maturi cît şi la copii respectiv de la 1342, 7 – anul 2014, 1494, 2 – anul 2015 la 1401, 1(media pe raioanele republicii – 1745, 9 la 10000 locuitori) şi de la 3538, 3 – anul 2014, 4049, 3 – anul 2015 la 5083, 1 la 10000 locuitori (media pe raioanele republicii – 5391, 9 la 10000 locuitori). Prevalenţa totală are tendinţă de majorare de la 5953, 0 în anul 2014, 6294, 4 în anul 2015 la 7008, 9 la 10000 locuitori. Media pe raioanele republicii – 7057, 5 la 10000 locuitori - La maturi de la 6092, 8 – anul 2014, 6413, 3 – anul 2015 la 7033, 7. Media pe raioanele republicii – 7153, 1 la 10000 locuitori. - La copii de la 5349, 5 – anul 2014, 5769, 5 – anul 2015 la 6895, 9 la 10000 locuitori. Media pe raioanele republicii – 6689, 3 la 10000 locuitori.

Prevalenţa totală e la un nivel mai înalt în: -CS Parcani – 13334, 7 la 10000 locuitori, -CS Sl Cremene – 11398, 7 la 10000 locuitori. Prevalenţa totală e la un nivel mai înalt în: -CS Vîsoca – 5615, 6 la 10000 locuitori, -CS Racovăţ – 6000, 0 la 10000 locuitori -CS Rubleniţa – 6036, 1 la 10000 locuitori.

Incidenţa totală e la un nivel mai înalt în: CS Parcani – 4686, 1 la 10000 locuitori, CS Slobozia Cremene – 3135, 8 la 10000 locuitori. Incidenţa totală e la un nivel mic în: CS Vădeni – 1212, 8 la 10000 locuitori, CS Cainarii Vechi – 1401, 4.

Structura incidenţei totale – 18776 cazuri – 2067, 2 faţă de 19680 cazuri – 1966, 3 (a. 2015) şi 1755, 7 (a. 2014) la 10000 populaţie- media raioane/ RM – 2497, 6 la 10000 locuitori. I loc –bolile aparatului respirator – 6147 cazuri – 676, 8 - 32, 7% faţă de 6298 cazuri – 629, 2 (a. 2015), media raioane/ RM – 1054, 0/1309, 6 a. 2015 II loc – maladiile infecţioase – 1616 cazuri – 177, 9 – 8, 6% faţă 1513 de cazuri - 151, 2(a. 2015) III loc –bolile aparatului circulator – 1554 cazuri – 171, 1 – 8, 3% faţă de 1837 cazuri – 183, 5(a. 2015) - media raioane/ RM – 180, 8/181, 3 a. 2015 IV loc - leziuni traumatice, otrăviri – 1501 cazuri – 165, 3 – 8, 0% faţă de 1770 cazuri 176, 8 (a. 2015) - media raioane/ RM – 149, 4/299, 2 a. 2015 V loc – bolile aparatului digestiv – 1275 cazuri – 140, 4 – 6, 8% faţă de 1240 cazuri -123, 9 (a. 2015) - media raioane/ RM – 137, 8/179, 8 a. 2015.

Structura incidenţei totale

Structura incidenţei la adulţi 10423 cazuri – 1401, 1 faţă de 12192 cazuri – 1494, 2 (a. 2015) şi 1342, 7 (a. 2014) la 10000 populaţie adultă (media raioane/ RM – 1745, 9 la 10000 locuitori) I loc – bolile aparatului circulator – 1514 cazuri – 203, 5– 14, 5% faţă de 1808 cazuri – 221, 6 a. 2015 II loc – bolile aparatului respirator – 1324 cazuri – 178, 0– 12, 7% faţă de 1944 cazuri – 238, 2 a. 2015 III loc – leziuni traumatice, otrăviri – 1089 cazuri – 146, 4 – 10, 4% faţă de 1266 cazuri – 155, 2 a. 2015 IV loc - bolile aparatului osteo- articular – 1059 cazuri – 142, 4– 10, 2% faţă de 1181 cazuri – 144, 7 a. 2015 V loc – bolile genito-urinar – 876 cazuri – 117, 8– 8, 4% faţă de 831 cazuri – 101, 8 a. 2015

Structura incidenţei la copii 8353 cazuri – 5083, 1 faţă de 7488 cazuri – 4049, 3 (a. 2015) şi 3538, 3 (a. 2014) la 10000 copii (media raioane/ RM – 5391, 9 la 10000 copii): I loc – bolile aparatului respirator – 4823 cazuri – 2934, 9– 57, 7% faţă de 4354 cazuri – 2354, 5 (a 2015) II loc – bolile infecţioase şi parazitare – 941 cazuri – 572, 6– 11, 3% faţă de 561 cazuri – 303, 4 (a 2015) III loc – bolile pielii şi ţesutului celular – 507 cazuri – 308, 5– 6, 1% faţă de 535 cazuri – 289, 3 (a 2015). IV loc – bolile aparatului digestiv - 424 cazuri – 258, 0 – 5, 1% faţă de 379 cazuri – 205, 0(a 2015) V loc –leziuni traumatice, otrăviri – 412 cazuri – 250, 7 – 4, 9% faţă de 504 cazuri – 272, 6 (a 2015)

Structura prevalenţei generale - 63658 cazuri - 7008, 8 faţă de 6294. 4 (a. 2015) şi 5953. 0 (a. 2014) la 10000 populaţie (media raioane/ RM – 7057, 5 la 10000 locuitori): I loc – bolile aparatului circulator – 17321 cazuri – 1907, 1 – 27, 2% faţă de 16903 cazuri – 1688, 8 (a. 2015) şi 1571, 1(a. 2014) (media pe raioane – 1592, 3 în a. 2015) II loc – bolile aparatului respirator – 7919 cazuri - 871, 9 – 12, 4% faţă de 8063 cazuri - 805, 6 (a. 2015) şi 605, 4(a. 2014) (media pe raioane – 854, 8 în a. 2015) III loc - bolile aparatului digestiv - 7762 cazuri - 854, 6– 12, 2% faţă de 7703 cazuri - 769, 6 (a. 2015) şi 769, 6(a. 2014) (media pe raioane – 854, 8 în a. 2015) IV loc- boli endocrine - 6398 cazuri - 704, 4– 10, 1% faţă de 5855 cazuri - 585, 0 (a. 2015) şi 529, 7(a. 2014) (media pe raioane – 516, 0 –a. 2015) V loc- bolile sistemului osteo-articular - 3743 cazuri - 412, 1– 5, 9% faţă de 3617 cazuri - 361, 4 (a. 2015) şi 353, 8 (a. 2014) (media pe raioane - 392, 8 – a. 2015)

Structura prevalenţei la adulţi - 52326 cazuri – 7033, 73 faţă de 52330 cazuri 6413, 3 (a. 2015) şi 6092, 8 (a. 2014) la 10000 locuitori (media raioane/ RM – 7153, 1 la 10000 locuitori dulţi): I loc – bolile aparatului circulator - 16997 cazuri - 2284, 8 – 32, 5% faţă de 16556 cazuri - 2029, 0 (a. 2015) şi 1889, 8(a. 2014) (media pe raioane – 1990, 1 a-2015) II loc – bolile aparatului digestiv - 7112 cazuri - 956, 0 – 13, 6% faţă de 7066 cazuri - 866, 0 (a. 2015) şi 855, 1(a. 2014) (media raioane – 991, 8 a-2015. ) III loc - bolile endocrine – 6022 cazuri - 809, 5 – 11, 5% faţă de 5469 cazuri - 670, 3 (a. 2015) şi 605, 2(a. 2014) (media raioane – 610, 4 a-2015) IV loc – bolile sistemului osteo-articular – 3538 cazuri - 475, 6 – 6, 8% faţă de 3402 cazuri - 416, 9 (a. 2015) şi 405, 3 (a. 2014) (media raioane – 417, 5 a-2015) V loc - tulburări mentale - 3419 cazuri - 459, 6– 6, 5% faţă de 3750 cazuri - 459, 6 (a. 2015) şi 461, 0(a. 2014) (media raioane – 452, 0 a-2015)

Structura prevalenţei la copii - 11332 cazuri – 6895, 9 faţă de 10669 cazuri – 5769, 5 (a. 2015) şi 5349, 5 (a. 2014) la 10000 copii (media pe raioane/RM – 6689, 3 la 10000 copii). I loc – bolile aparatului respirator – 5289 cazuri - 3218, 5– 46, 7% faţă de 4839 cazuri - 2616, 8 (a. 2015) şi 1960, 4(a. 2014) (media pe raioane – 3623, 1 a. 2015) II loc– bolile infecţioase şi parazitare – 943 cazuri - 573, 8– 8, 3% faţă de 568 cazuri - 307, 2 (a. 2015) 330, 9(a. 2014) (media raioane – 400, 2. 2015) III loc – bolile aparatului digestiv – 650 cazuri - 395, 5– 5, 7% faţă de 637 cazuri - 344, 5 (a. 2015) şi 400, 5(a. 2014) ( media r – ne – 327, 4 - a. 2015) IV loc – bolile sîngelui – 623 cazuri - 379, 1– 5, 5% faţă de 590 cazuri - 319, 1 (a. 2015) şi 318, 7(a. 2014) (media raioane – 427, 4 a. 2015) V loc – bolile pielii – 535 cazuri - 325, 6 – 4, 7%faţă de 559 cazuri - 302, 3 (a. 2015) şi 365, 4(a. 2014) (media raioane – 236, 8 a 2015)

Incidenţa şi prevalenţa morbidităţii prin boli social – condiţionate Incidenţa (la 10000 locuitori) raionul Soroca media pe raioane Prevalenţa (la 10000 locuitori) raionul Soroca media pe raioane 2014 Tuberculoza 8, 3 Tumori maligne 25, 6 2015 5, 3 25, 7 2016 2015 6, 3 6, 5 6, 8 26, 2 25, 9 26, 2 2014 2015 2016 2015 9, 8 7, 3 7, 4 7, 9 8, 1 122, 2 122, 8 126, 2 148, 5 138, 5 Tulburări 25. 6 mentale şi de comportament 11. 2 12, 4 26. 9 411. 0 396. 7 393, 4 Inclusiv: maladiile psihice 17, 4 7, 5 6, 8 10, 3 12, 2 304, 9 300, 8 266, 9 225, 0 231, 0 - alcoolism şi psihoze alcoolice 8, 1 2, 8 4, 1 10, 4 11, 1 83, 5 76, 3 71, 8 138, 8 133, 9 narcomanie 0, 1 0, 9 0, 7 1, 1 8, 6 9, 2 392. 8 9, 2 8, 6

Incidenţa şi prevalenţa prin tumori Incidenţa prin tumori maligne e la nivelul de 26. 2 faţă de 25. 7 la 10000 locuitori. Media pe raioanele republicii – 25, 2 la 10000 locuitori. Prevalenţa totală prin tumori - 126, 2 faţă de 122, 8 la 10000 locuitori şi e la un nivel mai jos faţă de media pe raioanele republicii, care constitue 148, 5. Incidenţa caz nou prin tuberculoză are tendinţă de diminuare de la 8, 3 la 6, 3 la 10000 locuitori, şi e la un nivel mai jos faţă de media raioanelor republicii – 6, 5 la 10000 locuitori. În mediu urban – 26 cazuri – 6, 9 la 10000 locuitori faţă de 16 cazuri 4, 2 – a 2015 şi 27 cazuri – 7, 2 la 10000 locuitori –a. 2014. În medui rural – 37 cazuri – 5, 9 faţă de 56 cazuri – 8, 96 – a 2014 şi 37 cazuri 5, 9 la 10000 locuitori – a. 2015. la copii – cazuri de tuberculoză n – au fost înregistrate. Prevalenţa prin tubeculoză are tendinţă de diminuare de la 9, 8 (a. 2014 - 98 cazuri) la 7, 4 la 10000 locuitori (74 cazuri). Media pe raioanele republicii – 7, 9 la 10000 locuitori în a. 2016. La copii - cazuri de tuberculoză n – au fost înregistrate. Incidenţa totală prin tulburăti mentale şi de comportament comparativ cu anii precedenţi e în diminuare şi constitue 12, 4 faţă de 25, 6 la 10000 locuitori a. 2014 (media pe raioane – 26, 9 – a. 2015) - Adulţi –– 13, 2 la 10000 locuitori (98 cazuri), - Copii – 9, 1 la 10000 locuitori (15 cazuri). Prevalenţa totală prin tulburăti mentale şi de comportament e 393, 4 (media pe raioane– 392, 8) la 10000 locuitori – a. 2015. Adulţi – 459, 6 la 10000 locuitori. Copii – 93, 7 la 10000 locuitori.

INCAPACITATEA TEMPORARĂ DE MUNCĂ denumire 2014 2015 2016 total r-ne RM 2016 2015 nr cazuri de ITM durata medie a unui caz (zile) indicele de frecvenţă la 100 loc. indicele de gravitate la 100 loc. Nr cazuri de trimitere la CEMV Nr cazuri de stabilire a gr. de invaliditate Ponderea cazurilor de stabilire a gr. de invaliditate 6280 22, 1 6732 22, 1 7165 21. 9 21, 1 6, 3 6, 7 97 83 85, 6 70 58 82, 9 7. 9 172. 9 81 62 76. 5 79, 5 Pe parcursul anului 2016 s-au eliberat 7165 concedii medicale faţă de 6732 concedii medicale(a. 2015) şi 6280 cazuri de incapacitate de muncă temporară în anul 2014. Numărul de zile fiind 157039 faţă de 135773. Indicele duratei medii a unui caz de incapacitate de muncă temporară pe raion e în ameliorare de la 22, 1 zile la 21, 9 zile.

Cel mai înalt indice de durată medie a concediilor medicale în anul 2016 în raion la următoarele nozologii: Boală ischemică a inimii şi alte boli ale inimii fără hipertensiune – 28, 9 zile Tuberculoza aparatului respirator – 28 zile Leziuni traumatice otrăviri legate de producere - 27 zile reumatismul articular acut s. I cardiopatii reumatismale cronice – 26, 3 zile Leziuni traumatice și otrăviri în drum spre lucru – 24, 9 zile.

Cel mai înalt indice de durată medie a concediilor medicale în anul 2016 fără concediile de graviditate şi naştere s – a înregistrat în următoarele centre de sănătate: CS Rudi – 19, 2 zile CS Vîsoca – 19, 0 zile CS Soroca – 17, 5 zile CS Slobozia Cremene – 17, 4 zile CS Rubleniţa – 17, 1 zile.

INVALIDITATEA PRIMARĂ LA MATURI la 100000 locuitori 2014 abs Ind Total primar depistaţi (la 100000 locuitori) 309 380. 2 Invalizi gr. sever 37 45. 5 12. 0 40 Invalizi gr. accentuat Invalizi gr. mediu Vîrsta aptă de muncă (la 100000 locuitori) Pensionari (la 100000 locuitori ) % 2015 abs Ind % 276 338. 3 abs 2016 Ind % 237 259. 4 29 31. 7 12. 2 164 201. 8 53. 1 120 147. 1 43. 5 104 113. 8 43. 9 108 132. 9 35. 0 116 142. 2 42. 0 104 113. 8 43. 9 211 382. 9 89. 0 26 134. 7 11. 0 49. 0 14. 5

Ponderea invalidităţii primare la maturi: I loc – bolile aparatului circulator – 64 cazuri – 27, 0% II loc – bolile sistemului osteo-articular – 38 cazuri – 16, 0% III loc – bolile endocrine IV loc – bolile sistemului nervos V loc – leziuni traumatice - 29 cazuri – 12, 2% – 28 cazuri – 11, 8% – 25 cazuri – 10, 5%.

Ponderea invalidităţii primare la maturi în vîrsta aptă de muncă I loc – bolile aparatului circulator – 55 cazuri – 26, 1% II loc – bolile sistemului osteo-articular – 35 cazuri – 16, 6% III loc – bolile endocrine IV loc – bolile sistemului nervos V loc – leziuni traumatice - 26 cazuri – 12, 3% – 25 cazuri – 11, 8% – 22 cazuri – 10, 5%.

Invaliditatea primară la maturi e în diminuare de la 338, 3 la 100000 locuitori în a 2015 (276 persoane) la 259, 4 la 100000 locuitori (237 persoane). În structura invaliditîţii primare la maturi prevalează bolile aparatului circulator – 55 cazuri – 26, 1%, care s – au plasat pe locul întîi, urmat de bolile sistemului osteo-articular – 35 cazuri – 16, 6%, apoi bolile endocrine - 26 cazuri – 12, 3%. Structura invalidităţii primare în vîrsta aptă de muncă e similară structurii invalidităţii primare generale.

Examinările profilactice ale populaţiei înregistrate pe lista medicului de familie, inclusiv din grupele de risc şi contingentul periclitant Ponderea persoanelor examinate Antropometria (persoane peste 18 ani) Măsurarea tensiunei arteriale (persoane peste 18 ani) Colesterolul total (persoane cu vîrsta peste 40 ani) Glicemia (persoane peste 40 ani şi din grupul de risc) Examinarea pielii, cavităţii bucale ganglionilor limfatici, glandei tiroide, glandelor mamare (persoane peste 18 ani ) inclusiv: examenul gl. mamare (femei după 18 ani) Тestul citologic Babeş-Papanicolau (femei de la 25 pînă la 61 ani şi din grupul de risc) Reacţia de microprecipitare (RMP) (grupul de risc) Tonometrie oculară (persoane peste 40 ani) 2014 2015 % % 95. 7 Media r-ne abs % 2016 2015 92. 3 70089 92, 4 87, 3 85. 7 95. 8 93. 3 70551 92, 9 87, 3 86. 5 88. 8 83. 2 38051 87, 2 70, 5 72. 6 87. 4 83. 2 41205 90, 1 76, 2 72. 6 96. 3 93. 5 70551 93, 0 87, 0 85. 5 35519 91, 3 69. 6 76. 9 7961 74, 2 61, 0 55. 9 96. 6 96. 2 3971 97, 5 86, 7 85. 1 83. 8 73. 7 17674 81, 6 63, 2 63. 4 2771 94, 8 423 93, 8 Radiografia pulmonară standard (persoane din grupul de risc şi cele din grupurile periclitante stabilite prin ordinul nr. 1080 din 13. 10. 2014 şi nr. 1491 dim 29. 12. 2014) Testul cutanat la tuberculină (proba Mantoux) persoane din grupul de risc Examinarea sputei la BAAR* (la pacienți simptomatici cu maladii ale aparatului respirator) 2016 22 3, 48 633 98, 0

Ponderea depistaţi suspecţi la maladie din numarul celor examinaţi: abs ind Antropometria (masa corporală, înălţimea), aprecierea IMC (persoane peste 18 ani) 914 1, 30 Măsurarea tensiunei arteriale (persoane peste 18 ani) 1349 1, 91 Colesterolul total (persoane peste 40 -65 ani) 1002 2, 63 Glicemia (persoane peste 40 ani şi din grupul de risc) 543 1, 32 473 0, 67 293 0, 82 107 1, 34 Reacţia de microprecipitare (RMP) (grupul de risc) 10 0, 25 Tonometrie oculară (persoane peste 40 ani ) 223 1, 26 67 2, 42 19 4, 49 22 3, 48 Examinarea pielii, cavităţii bucale ganglionilor limfatici, glandei tiroide, glandelor mamare (persoane peste 18 ani ) inclusiv: examenul glandelor mamare (femei după 18 ani) Testul citologic Babeş-Papanicolau (femei de la 25 pînă la 61 ani şi din grupul de risc) Radiografia pulmonară standard (convenţională sau digitală) (persoane din grupul de risc şi cele din grupurile periclitante stabilite prin ordinul nr. 1080 din 13. 10. 2014 şi nr. 1491 dim 29. 12. 2014) Testul cutanat la tuberculină (proba Mantoux) persoane din grupul de risc Examinarea sputei la BAAR* (la pacienți simptomatici cu maladii ale aparatului respirator)

Una din priorităţile sistemului de sănătate este cuprinderea populaţiei prin examinări profilactice. Examinările profilactice au fost efectuate la un nivel satisfăcător, în afară de examenul citologic la femei de la 25 pînă la 61 ani şi din grupul de risc, care s – a efectuat la 7961 femei - 74. 2% faţă de 76, 9% (a. 2015) din necesitau. Pentru micşorarea morbidităţii a unor maladii cu impact socio – economic au fost examinaţi profilactic la : tuberculoză prin radiografie pulmonară a persoanelor din grupul de risc şi contingentul periclitant au fost efectuate 2771 examinări – 94. 8%) din necesitau. Suspecţi s – au depistat 67 persoane – 2, 4%, tumori maligne : examinarea pielii, ganglionilor limfatici, glandei tiroide, glandei mamare la persoanele peste 18 ani au fost examinaţi 70551 persoane sau 93, 0% faţă de 93, 5% (a. 2015) din necesitau. Media pe raioane – 87, 0%. Examenul citologic la femei de la 25 pînă la 61 ani şi din grupul de risc s – a efectuat la 7961 femei - 74. 2% faţă de 76, 9% (a. 2015) din necesitau. Media pe raioane – 61, 0%. Suspecţi – 107 persoane – 1. 3%.

S – a depistat: 4 cazuri de cancer; 5 leziuni de grad sporit; 3 leziuni de grad redus. 21 cazuri cu celule scuamoase atipice cu semnificaţie necunoscută; Examinarea persoanelor la glicemie (persoane peste 40 ani şi din grupul de risc) – 41205 persoane - 90. 1% faţă de 83, 2% din necesitau. Media pe raioane – 76, 2%. Suspecţi – 543 persoane – 1. 3%. Examinarea persoanelor la colesterol (persoane cu vîrsta peste 40 ani)– 38051 persoane – 87. 2% faţă de 83, 2% din necesitau. Media pe raioane – 70, 5%. Suspecţi – 1002 persoane – 2. 6%. Pacienţii cu hipercolesterolemii sunt luaţi în grupul de risc la maladiile cardiovasculare. Examinarea grupului de risc şi contingentului periclitant la sifilis a atins nivelul de 97. 5% (3971 persoane) faţă de 96, 2% din necesitau. Media pe raioane – 86, 7%. Suspecţi – 10 persoane – 0. 3%. Examinarea persoanelor de peste 40 ani la glaucom prin tonometrie oculară (persoane peste 40 ani) e în ameliorare de la 73, 7% la 81, 6%. Au fost examinaţi 17674 persoane. Media pe raioane – 63, 2%. Suspecţi – 223 persoane -1, 3%. La evidenţă au fost luaţi 31 persoane cu glaucom. Examinarea persoanelor prin tonometrie arterială (persoane peste 18 ani) – 70551 persoane – 92, 9%. Media pe raioane – 87, 3%. Suspecţi – 1349 persoane – 1, 9%. În urma monitorizării tensiunii arteriale au fost luate la evidenţa medicului de familie 979 persoane.

Examinările profilactice pe centre de sănătate Examinarea persoanelor la colesterol e la nivel mic la: CS Vasilcău – 52, 3%, CS Rudi – 53, 3%. Examinarea persoanelor la glicemie e la nivel mic la: CS Vasilcău – 52, 7%, CS Rudi – 54, 1%. Examenul citologic e la nivel jos la CS Rudi – 58, 2%. Examinarea persoanelor de peste 40 ani la glaucom prin tonometrie oculară e la un nivel jos la CS Rubleniţa – 58, 1%.

Asistenţa medicală acordată mamei şi copilului În serviciul de asistenţă medicală primară sănătatea femeilor rămîne prioritară. Au fost examinate 18586 femei de vîrstă fertilă sau 82, 3% din necesitau examinări, din ele au beneficiat de contracepţie 8422 femei de vârstă fertilă sau 45, 3%. Grupul de risc a femeilor de vîrstă fertilă e de 3515 femei. Ponderea femeilor din grupul de risc constitue 15, 5%. Au fost depistate: cu patologii extragenitale 1656 femei de vîrstă fertilă sau 7, 3%,

Probleme la nivel de AMP Dirijare • • Suprapunerea activităților de management cu activități de prestare servicii medicină de familie; Capacități reduse de management; Carențe în conlucrare interinstituțională; Coordonare insuficientă la nivel teritorial; Prestare servicii • • Persistă accentul majoritar pe boală şi tratament, şi nu pe sănătate şi profilaxie; Depistarea precoce a maladiilor este joasă; Gestionarea maladiilor cronice este insuficientă; Număr sporit de referiri către asistență medicală specializată de ambulator și spital; Rata înaltă a internărilor în spital la trimiterea medicilor specialiști de profil (28% vs 23% m/f) Lipsește continuitatea în prestarea serviciilor; AMP și AMSA activează în paralel (fără responsabilități). Finanțare • • • Insuficiența resurselor financiare destinate AMP; Dezvoltarea serviciilor comunitare integrate în AMP; Majorarea sumei destinate medicamentelor compensate Resurse • • • Infrastructură slab dezvoltată; Insuficienţă de cadre medicale; Un număr exagerat de activităţi şi responsabilităţi în sarcina medicului de familie; Exces de rapoarte şi lucrări de secretariat; Lipsa unui sistem informaţional la nivel naţional

Obiective de dezvoltare a AMP Crearea şi fortificarea unui sistem de monitorizare și coordonare a activităţii Centrelor de Sănătate rurale; Realizarea măsurilor de motivare şi menţinere a cadrelor medicale în asistenţa medicală primară Perfecţionarea sistemului de finanțare Implementarea fişei electronice a pacientului Fortificarea și integrarea serviciilor comunitare în AMP

Obiective de dezvoltare a AMP Integrarea în AMP a serviciului ftiziopneumonologic; Fortificarea efectuării diverselor manipulaţii chirurgicale, ORL, ginecologice, oftalmologice, urologice în condiţii de ambulator Extinderea tratamentului în cadrul staţionarelor de zi din AMP Responsabilităţi sporite pentru asistenții medicali de familie; Reducerea numărului de referiri la specialiștii de profil și spital

Mulțumesc pentru atenție !