CUNOATEREA OBSERVAREA I EVALUAREA COPILULUI N GRDINIELE DE

CUNOAŞTEREA, OBSERVAREA ŞI EVALUAREA COPILULUI ÎN GRĂDINIŢELE DE COPII Prof. Buşecan Aurelia

CUNOAŞTEREA COPILULUI PREŞCOLAR Ø Înseamnă: • cunoaşterea notelor dominante ale personalităţii • înţelegerea şi identificarea motivelor care îl determină să acţioneze într-un anumit mod • preconizarea evoluţiei viitoare

IMPORTANŢA CUNOAŞTERII COPILULUI PREŞCOLAR • Pe cunoaşterea obiectivă se întemeiază intervenţia metodologică • Se anticipează dezvoltarea individuală a copilului • Se conturează profilul personalităţii • Cunoaşterea psihologică este premisa succesului în instruire şi educare

MIJLOACE ŞI METODE SPECIFICE DE CUNOAŞTERE A COPILULUI PREŞCOLAR • Observaţia • Convorbirea • Chestionarul • Teste docimologice • Studiul produselor copiilor • Lucrări practice • Caietul de observaţii • Fişa de caracterizare psihopedagogică

OBSERVAREA DIRECTĂ/SISTEMATICĂ A COPILULUI ÎN TIMPUL ACTIVITĂŢII ŞI ÎNREGISTRAREA Caracteristicile ce pot fi evaluate prin observare • Concepte / capacităţi / performanţe • Atitudinea copiilor faţă de sarcină • Comunicarea üObservarea şi înregistrarea sunt două modalităţi de urmărire şi măsurare a progresului făcut de copil sau de punere în evidenţă a unor anumite întârzieri în evoluţia copilului. Observaţiile culese ne pot ajuta să planificăm activităţile care urmează în vederea manifestării comportamentelor aşteptate. üÎnregistrarea este un proces destul de dificil în cazul grupurilor numeroase sau cu un procent ridicat de copii care solicită mai multă atenţie (hiperactivi, cu CES, supradotaţi etc). În acest caz o sugestie ar fi să recurgem la biletele cu adeziv, utilizarea codurilor pentru fiecare categorie de activitate şi utilizarea unui tabel în care în prealabil am trecut numele copiilor şi comportamentele aşteptate.

EVALUAREA constituie O ACTIVITATE DE COLECTARE, ORGANIZARE ŞI INTERPRETARE A DATELOR OBŢINUTE PRIN INTERMEDIUL INSTRUMENTELOR DE EVALUARE în scopul üEMITERII UNEI JUDECĂŢI DE VALOARE ASUPRA REZULTATELOR MĂSURĂRII üADOPTĂRII UNEI DECIZII EDUCAŢIONALE, FUNDAMENTALE PE CONCLUZIILE DESPRINSE DIN INTERPRETAREA ŞI APRECIEREA REZULTATELOR Deci, evaluarea înseamnă: Măsurare ØProcedee specifice ØInstrumente de măsură Interpretare și aprecierea rezultatelor ØCriterii unitare şi obiective Adoptarea deciziei ØJudecata expertă

Importanţa şi scopul evaluării Evaluarea se face pornind de la următoarele întrebări -cheie: • Pentru ce se face evaluarea (care sunt funcţiile acesteia)? • În raport cu ce (care este sistemul de referinţă, care sunt criteriile evaluării)? • Pentru cine (care sunt destinatarii evaluării)? • Ce se evaluează (conduite, rezultate, procese, evoluţii)? • Cu ajutorul căror instrumente şi prin ce proceduri se face evaluarea ?

A EVALUA. . . C ND ? PE CINE ? • Toti copii • Un anumit grup de vârstă • Copii luaţi individual CU CE ? • Probe scrise/orale/practice • Observaţia directă în clasă • Tehnici autoevaluative • Proiecte • Portofolii • De câteva ori pe an • La date fixe • Continuu PENTRU CINE ? • Copii • Părinţi • Educatoare ÎN FUNCŢIE DE CE ? . . . obiective curriculare / de evaluare

ETAPELE PROIECTĂRII EVALUĂRII STANDARDE CURRICULARE STANDARDE DE PERFORMANŢĂ / EVALUARE DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ (criterii de evaluare) ITEMI DE EVALUARE PROBE DE EVALUARE

PROIECTAREA EVALUĂRII PASUL III Formularea capacităţilor şi a subcapacităţilor pe care dorim să le evaluăm, conform obiectivelor cadru şi de referinţă Elaborarea descriptorilor de performanţă Aplicarea probelor de evaluare şi notarea copiilor în concordanţă cu descriptorii de performanţă

Funcţiile evaluării Predicţie Funcţiile evaluării Control Socială Reglare Educativă Clasificare şi selecţie

EVALUAREA În funcție de intervalul temporal al integrării actului evaluativ în procesul didactic, se diferenţiază “evaluarea în trei timpi” (I. T. Radu): I. EVALUARE INIŢIALĂ II. EVALUARE CONTINUĂ (FORMATIVĂ) III. EVALUARE SUMATIVĂ (CUMULATIVĂ)

Evaluarea iniţială se realizează la începutul anului şcolar, în momentul iniţierii unui program de instruire, şi are rolul de a stabili nivelul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, de fapt de a cunoaşte capacităţile de învăţare ale copiilor. Evaluarea iniţială realizează cele trei funcţii generale: ØFuncţia de constatare, permiţând cunoaşterea stării de primire a copilului (nivel de dezvoltare cognitivă, interese, cunoştinţe anterioare, deprinderi intelectuale); ØFuncţia de predicţie – sugerează strategii adecvate care să permită copilului obţinerea performanţei; ØFuncţia de reglare si perfecţionare continuă a metodologiei instruirii pe baza informaţiilor obţinute din explicarea factorilor care au condus la aceste rezultate.

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII INIŢIALE ÎN ACTIVITĂŢILE MATEMATICE • AU FOST EVALUAŢI UN NUMĂR DE 18 COPII

Evaluarea pe parcursul desfăşurării programului de instruire • Practica demonstrează faptul că nici o etapă a activităţii didactice nu exclude evaluarea; ea are loc pe întreg parcursul desfăşurării ofertei pedagogice. • Se evidenţiază permanenţa evaluării, indiferent dacă pe conţinutul programului vizat distingem sau nu, etapa iniţială, etapa finală şi evaluările aferente. • Temporal evaluarea începe din prima zi, ca apreciere a potenţialului copiilor şi a rezultatelor obţinute anterior şi continuă până în ultima zi a anului şcolar, asupra produselor şi a activităţilor copiilor, toate generate de programul şcolar. • Aşadar evaluarea = activitate continuă pentru a sprijini reglarea şi eficientizarea predării/învăţării de calitate.

Evaluarea formativă / continuă ØPresupune evaluarea tuturor copiilor privind toate conţinuturile esenţiale, pentru că însoţeşte permanent activitatea de predare – învăţare, permite cunoaşterea dificultăţilor, adoptarea unor soluţii menite să amelioreze rezultatele și procesul ce conduce la aceste rezultate. ØSunt astfel valorificate, în primul rând, funcţiile de diagnosticare şi de predicţie. În general evaluarea continuă urmează fiecărei secvenţe de instruire semnificativă. ØAceastă formă de evaluare se raportează la obiectivele pedagogice definite.

Evaluarea cumulativă/sumativă Trăsături specifice: • Nu are loc imediat, ci după un număr mai mare (variabil) de activităţi în care s-a predat sau s-a predat şi s-a evaluat continuu; ea se desfaşoară la încheierea unei acţiuni pedagogice și dobândeşte caracter retrospectiv (A. Stoica); • Permite verificarea, controlul, la intervale mari de timp (variabile), asigurând periodicitate corespunzătoare (mai mare); • Vizează în egală măsură copiii în mod individual, cât şi grupurile de copii ca întreg; • Favorizează diagnosticarea activităţilor pedagogice precum şi a valorii rezultatelor dobândite de copii în unităţi mari de conţinut.

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII FINALE ÎN ACTIVITĂŢILE MATEMATICE • AU FOST EVALUAŢI UN NUMAR DE 18 COPII

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII ÎN ACTIVITĂŢILE MATEMATICE Comparații între rezultatele obținute la evaluarea inițială (1) și evaluarea finală (2) la un numar de 18 copii.

CALITĂŢILE INSTRUMENTELOR (PROBELOR) DE EVALUARE VALIDITATEA CALITATEA UNEI PROBE DE EVALUARE DE A MĂSURA EXACT CEEA CE ESTE DESTINATĂ SĂ MĂSOARE FIDELITATEA CALITATEA UNEI PROBE DE EVALUARE DE A DA REZULTATE CONSTANTE ÎN CURSUL APLICĂRII EI SUCCESIVE OBIECTIVITATEA GRADUL DE CONCORDANŢA ÎNTRE APRECIERILE FĂCUTE DE EVALUATORI INDEPENDENŢI, ÎN CEEA CE PRIVEŞTE UN RĂSPUNS “BUN” PENTRU FIECARE DINTRE ITEMII UNEI PROBE APLICABILITATEA CALITATEA UNEI PROBE DE EVALUARE DE A FI ADMINISTRATĂ ŞI INTERPRETATĂ CU UŞURINŢĂ

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către educator TRADIŢIONALE INSTRUMENTE DE EVALUARE ALTERNATIVE (MODERNE) • Probe scrise/fişe cu sarcini • Probe orale • Probe practice • Lucrările practice • Portofoliile cu produsele copiilor • Aprecierile verbale • Autoevaluarea • Joc didactic/Joc de rol/Serbări • Observarea directă/sistematică a copilului în timpul activităţii şi înregistrarea • Discuţiile individuale cu copiii • Proiectul de cercetare • Afişarea lucrărilor • Aprecierea rezultatelor prin premii, laude, încurajări, ecusoane (flori, iepuraşi, ursuleţi) • Consemnarea grafică(cu puncte si procentaje) a rezultatelor pe domenii.

Oferă copilului posibilitatea de a arăta ceea ce ştie într-o varietate de contexte şi situaţii, permit educatoarei să obţină puncte de reper şi să adune informaţii asupra derulării activităţii copilului şi implicit a sa; pe baza acestor informaţii, educatoarea îşi fundamentează judecata de evaluare într-o apreciere obiectivă a achiziţiilor copiilor şi a progreselor înregistrate Asigură o realizare interactivă a actului de predare-învaţare, adapdată nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare copil în parte, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia Oferă educatoarei o imagine la zi asupra performanţelor copiilor, dar şi o imagine exhaustivă asupra profilului general al cunoştinţelor copiilor Exersează abilităţile praticaplicative ale copiilor, asigurând o mai bună clarificare conceptuală şi integrare în sistemul naţional a cunoştinţelor asimilate, care astfel devin operaţionale

PROBELE ORALE Reprezintă cea mai utilizată metodă de evaluare la grădiniţă • Interacţiunea directă educatoare-copil; • Flexibilitatea modului de evaluare: posibilitatea de a alterna întrebările în funcţie de calitatea răspunsurilor; • Formularea, de către copil, a unor răspunsuri libere, fără a le structura; • Justificarea răspunsurilor; • Evaluarea componentei afectiv-atitudinale. • Validitatea şi fidelitatea scăzute; • Evaluare individuală; • Influenţa unor factori suplimentari: emoţie, frică, nervozitate, timiditate, etc. • Costul excesiv (timp şi bani) când numărul de copii/candidaţi este mare.

Portofoliul • se prezintă ca o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într-o secvenţă mai lungă de timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate. • oferă o imagine completă a progresului înregistrat de copil de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat , prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. • se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând nu doar o informaţie punctuală, într-un anumit moment al achiziţiilor copiilor, ci chiar o informaţie privind evoluţia şi progresele înregistrate de acesta în acest timp. • constituie cea mai potrivită metodă de evaluare a copilului mic, întrucât respectă principiul de bază al ritmului unic de dezvoltare a copilului. • Analizând un portofoliu, poţi constata progresele înregistrate de copil în timp. El este „cartea de vizită “ – mijloc de valorizare a datelor obţinute prin evaluări realizate.

CONCLUZII • Realizarea obiectivului principal al educației preșcolare, acela de a permite fiecărui copil să-și urmeze drumul său personal de creștere și dezvoltare, impune tratarea lui diferențiată și individualizată. Eficiența instruirii constituie dezideratul oricărui dascăl. Pentru ca această dorință să fie realizabilă, educatoarea are posibilitatea să opteze pentru una sau mai multe din soluțiile pedagogice care pot optimiza actul didactic: diferențierea și individualizarea instruirii în secvența de dirijare a învățării în cadrul unei activități comune; programe compensatorii de recuperare incluse în etapa jocului și a activităților liber-creative.

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!