Implementat de Studiu de caz Planul de Siguran

Implementat de Studiu de caz: Planul de Siguranță a Apei & Discuții privind analiza tehnicii de formare utilizând metoda “acvariul” Conf. univ dr. Mihaela Vasilescu Universitatea Ecologică București 20 -22 Septembrie 2016 Chișinău Mihaela Vasilescu Page 1

Cuprinsul prelegerii q. Prezentarea studiului de caz privind Planul de Siguranță a Apei (PSA) , pentru municipiul Ploiești, județul Prahova q. Discuții privind conținutul tehnic și metoda de formare, utilizând metoda “acvariul” 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 2

Introducere Scopul prelegerii • De a prezenta cursanților metodologia de întocmire a unui Plan de Siguranță a Apei pe baza unui studiu de caz. Obiectivele educaționale • Să se înțeleagă modalitatea de aplicarea cerințelor din forma revizuită a Directivei privind calitatea apei potabile (2015) și din standardul EN 15975: 2013 • Să se discute cu formatorul și cu colegii aspectele legate de studiul de caz ca tehnică de formare și să se aplice practic cele învățate, utilizând metoda “acvariul”. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 3

Introducere • Experienţa României în elaborarea şi implementarea PSA la operatorii de apă şi canalizare – Studiu de caz Ghidul OMS privind PSA Resursele şi sursele de apă Carta de la Bonn Tratarea Sistemul de distribuţie Consumatorul Planurile de Siguranţă a Apei Verificarea calităţii apei SCOPUL - Apă potabilă bună şi sigură, care încrederea consumatorilor 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 4

De ce trebuie schimbată abordarea? • Măsurarea calităţii produsului final este o acţiune retrospectivă. • Afli doar după ce ai deja o problemă. • Metodele microbiologice sunt bazate pe organisme indicatoare, iar numărul de probe prelevate pentru analiză este prea mic în raport cu cantitatea totală de apă furnizată. • Trebuie prevenită producerea unor evenimente nedorite. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 5

Studiu de caz - Proiectul Proiect PHARE 2006/018 -147. 03/05. 06 “Asistenţă pentru pregătirea implementării cerinţelor Directivei privind calitatea apei pentru consumul uman” Obiectivul specific nr. 1 • Analiza legislaţiei existente în România privind cerinţele Directivei Cadru a Apei, a apei brute destinate potabilizării şi calitatea apei potabile • Elaborarea metodologiei de întocmire a unui plan de siguranţă a apei • Elaborarea unei metodologii de inspecţie si control Obiectivul specific nr. 2 • Elaborarea metodologiei de raportare a calităţii apei potabile conform cerinţelor CE • Crearea bazei de date privind calitatea apei potabile în conformitate cu cerinţele CE • Elaborarea metodologiei de evaluare a riscurilor pentru sănătate în conformitate cu cerinţele CE Obiectivul specific nr. 3 • Instruirea personalului din instituţiile responsabile, în vederea implementării cerinţelor Directivei Obiectivul specific nr. 4 • Identificarea şi prioritizarea investiţiilor necesare în zonele de captare a resurselor de apă brută în vederea potabilizării conform Directivei Cadru a Apei. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 6

Metodologia de întocmire a PSA Pentru fiecare sistem de aprovizionare cu apă trebuie documentate următoarele aspecte: • Componenţa sistemului, identificarea pericolelor, evaluarea riscului, managementul riscului, măsurile de control (monitorizarea) şi acţiunile care trebuie intreprinse atunci când măsurile de control nu sunt eficiente. De asemenea, trebuie menţinută o evidenţă a acţiunilor intreprinse (documentarea sistemului). • Rolul APM ü Susţinerea politicii de introducere a PSA ü Susţinerea PSA: • identificarea riscurilor din zona de captare • managementului riscului din zona de captare. ü Înţelegerea proceselor implicate în elaborarea PSA. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 7

Metodologia de întocmire a PSA • Rolul Producătorilor de apă üLuarea în consideraţie a riscurilor existente în zona de captare. üPregătirea de diagrame şi hărţi despre sistemul de aprovizionare cu apă. üElaborarea unui PSA care să identifice şi să managerizeze riscurile de la captare până la branşamentul clădirii. üAsigurarea sistemelor de management şi monitorizarea, inclusiv documentarea lor. • Rolul DSP üSă coopereze cu producătorul de apă pentru identificarea riscurilor asupra sănătăţii üSă auditeze sistemul de aprovizionare cu apă (monitorizare de audit şi inspecţie sanitară) üSă investigheze bolile posibil asociate apei şi episoadele epidemice üSă sfătuiască populaţia pentru menţinerea siguranţei privind furnizarea apei în locuinţe şi clădiri publice üSă supravegheze sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 8

Ce valoare adăugată au PSA-urile pentru România? • Identifică: ü Situaţiile în care există riscul de a fi depăşite standardele de calitate (valorile admise/CMA). ü Situaţiile unde există riscuri pentru sănătatea publică. • Permit României să: ü Prioritizeze acţiunile de remediere, începând de la captare ü Reducă riscul de apariţie a problemelor în sistemul de aprovizionare cu apă potabilă şi a riscurilor asupra sănătăţii, asociate ü Consolideze buna practică privind operarea sistemului de aprovizionare cu apă potabilă ü Reducă riscul de apariţie a incidentelor şi situaţiilor de urgenţă. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 9

Studiul pilot Metodologia de întocmire a PSA 1. Stabilirea grupului de lucru pentru PSA 2. 3. 4. 5. 6. 7. Evaluarea pericolului 8. 9. Programe suport Evaluarea riscului Măsurile de control Monitorizarea măsurilor de control Procedurile de management Validarea şi verificarea monitorizării Documentarea şi înregistrarea documentelor 30/11/2020 Este necesar un Studiu pilot cu rolul de a demonstra viabilitatea metodologiei şi de a fi un ghid practic de implementare. Se preferă selectarea unui sistem de aprovizionare cu apă care utilizează atât surse de suprafaţă cât şi de profunzime, pentru a exista o gamă cât mai largă de condiţii. Se preferă un producător de apă de o dimensiune medie, datorită resurselor proiectului. Ploieşti, judeţul Prahova Mihaela Vasilescu Page 10

Echipa PSA Grupul tehnic operativ trebuie să fie compus din reprezentanţii principalelor instituţii responsabile: autorităţile de protecţia mediului, producătorul de apă, autoritatea de sănătate publică. • Este necesar sprijinul autorităţilor locale şi regionale • În mod normal echipa este condusă de producătorul/ distribuitorul de apă • În cazul oraşului Ploieşti există o particularitate legată de faptul că Apele Române este atât administratorul sursei de apă cât şi producătorul de apă. • Cooperarea şi schimbul de informaţii în cadrul echipei, este VITAL. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 11

Echipa PSA Responsabilităţi primare • Apele Române - controlul în zona de captare a apei de suprafaţă, împreună cu Garda de Mediu • Apele Române - controlul pentru sursele de profunzime, împreună cu autorităţile locale • Apele Române – tratarea apei din sursele de suprafaţă • Apa Nova – protecţia forajelor împortiva oricărui tip de contaminare, tratarea apei din sursele de profunzime, distribuţia apei • Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) & Apa Nova – furnizarea apei în clădiri/ robinetul consumatorului • Autoritatea de Sănătate Publică - monitorizarea de audit şi supravegherea sănătăţii publice În fiecare etapă grupul operativ are nevoie de informaţii de la cei care operează sistemele, deci ştiu nemijlocit ce se întâmplă. Cum se procedează în practică • • Se organizează întâlniri regulate ale părţilor (pot fi dificultăţi dacă anunţul se face de astăzi pentru mâine). La Ploieşti există o cooperare excelentă între membri grupului tehnic operativ. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 12

Descrierea sistemului Sursele de apă potabilă: două surse de suprafaţă provenind din lacuri de acumulare care furnizează apa brută pentru 2 staţii de tratare operate de Apele Române. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 13

Descrierea sistemului Corpul de apă de profunzime de sub oraşul Ploieşti este stocat într-un depozit calcaros, apa fiind captată şi tratată de Apa Nova Ploieşti. • Foraje NE de staţia 23 August • Foraje crângul lui Bot 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 14

Descrierea sistemului ¡ Diagramă de flux - Sursa de profunzime: captare şi tratare Cl 2 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 15

Descrierea sistemului • Zonele de protecţie sanitară 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 16

Descrierea sistemului • Diagramele procedeului de tratare a apei de suprafraţă 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 17

Descrierea sistemului • Schema sistemului de distribuţie 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 18

Descrierea sistemului Staţia de pompare 23 August 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 19

Descrierea sistemului Reţeaua de distribuţie • 5 zone de aprovizionare cu apă (ZAP) marcate diferit în raport cu sursa de suprafaţă sau profunzime care le deserveşte • Există probleme istorice legate de reţeaua de distribuţie • Populaţia aprovizionată: aprox. 300. 000 persoane. Calitatea apei trebuie să respecte Legea 458/2002 30/11/2020 Surse de profunzime/foraje: ZAP marcare cu roşu, verde şi bleumarin Surse de suprafaţă: ZAP marcate cu albastru deschis Mihaela Vasilescu Page 20

Date de monitorizare • Apele Române – apa brută din sursele de suprafaţă • Apa Nova - apa brută din foraje • Apele Române – treptele de tratare a apei de suprafaţă (monitorizarea de control - parametri indicatori) • Apa Nova – apa din reţeaua de distribuţie (ZAP) • DSP – robinetul consumatorului (monitorizarea de audit). Pericole & Riscuri Evenimentul periculos este un incident sau o situaţie care poate duce la prezenţa unui pericol. Pericolul este orice agent biologic, chimic, fizic sau radiologic care poate dăuna. Riscul este probabilitatea ca pericolele identificate să dăuneze populaţiei expuse într-un anumit interval de timp, inclusiv magnitudinea şi/sau consecinţele daunei. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 21

Pericole & Riscuri 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 22

Chimice Microbiologice Pericole & Riscuri-Captare Surse de suprafaţă (lacuri de acumulare) • Surse de profunzime (foraje) Agricultură, creşterea animalelor, silvicultură, aşezări umane (apă uzată), turism (camping), activităţi recreaţionale (bărci), transporturi (drumuri), conducte de petrol, înfloriri algale/ Cyanobacterii. • Rezervoare de petrol şi rafinării • • Aşezări umane. Evenimente periculoase: ploi torenţiale, cutremure. 30/11/2020 • Industrie de la care apele poluate pot fi transferate în acvifer, ex. solvenţi cloruraţi • Agricultură şi silvicultură Mihaela Vasilescu Page 23

Pericole & Riscuri - Captare • Riscurile din zona de captare apă de suprafaţă (pe baza informaţiilor existente): ü Pentru sănătate datorită contaminării microbiologice ü Pentru sănătate datorită toxinelor de la alge ü Pentru sănătate datorită depăşirii CMA pentru substanţe chimice ü Prezenţa substanţelor chimice (petrol) poate cauza probleme de acceptabilitate – gust, miros ü Incidente care pot compromite eficienţa tratării apei 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 24

Pericole & Riscuri - Captare Prezenţa germenilor patogeni în apa de suprafaţă • • Frecvenţa prezenţei germenilor patogeni în apa brută este foarte mare Scor 5 Este posibil să apară o contaminare masivă după ploie torenţiale Este posibil ca turbiditatea în timpul ploilor torenţiale să interfereze cu procesul de tratare a apei Scorul Severitatea este foarte mare Scor 5 de risc Factori care pot modifica scorul de risc: • • • 5 x 5=25 Lacurile de acumulare mari pot echilibra calitatea apei datorită procesului de sedimentare. Rezervoarele de stocare situate în aval permit de asemenea evitarea picurilor de turbiditate. Aceste două aspecte nu sunt suficiente pentru a reduce valoarea scorului de risc de 25 pentru apa brută, ceea ce înseamnă ca tratarea apei este foarte importantă pentru protejarea sănătăţii consumatorilor. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 25

Pericole & Riscuri - Captare Prezenţa substanţelor chimice în apa de suprafaţă • • Înfloririle algale se produc periodic, cu o fecvenţă de cel puţin o dată pe an Frecvenţă 2; Severitate 3 Benzina şi produsele petroliere sunt de obicei asociate cu scurgerile, dar lacul reprezintă un factor care poate modifica scorul de risc – aportul râului situat mai jos de baraj este mai problematic dpdv al încălcării standardelor legate de gustul apei Frecvenţă 2; Severitate 3 Alte substanţe chimice au un grad mare de diluţie Frecvenţă 1; Severitate 1 -2 Pesticidele Frecvenţă 1; Severitate 3, datorită CMA foarte strict. Factori care pot modifica scorul de risc: Influenţa toxinelor generate de alge şi a deversărilor în lac pot fi evitate dacă apa este preluată de la unul dintre cele 3 nivele; nivelul mediu este utilizat pentru evitarea problemelor generate de poluarea sursei de suprafaţă cu petrol sau toxine generate de alge Frecvenţa 1; Severitatea 1 Scor de risc redus la 1. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 26

Pericole & Riscuri - Captare Scorurile de risc pentru captarea dintr-o sursă de apă de suprafaţă • • • Germeni patogeni 25 Toxine de la alge 3 Petrol şi produse petroliere 3 Pesticide ? Alte substanţe chimice 1 -2 dar nu sunt date suficiente ü Există un potenţial de producere de accidente care este greu de cuantificat, dar care trebuie luat în considerare. Riscurile din zona de captare apă subterană • • • Dacă o substanţă chimică ajunge în acvifer, ea va rămâne acolo timp de decenii. S-ar putea să fie un decalaj de timp considerabil între scurgerile de substanţe chimice la suprafaţă şi apariţia lor în apele subterane. Ceea ce înseamnă că nivelul de substanţă chimică în apa subterană ar putea continua să crească, chiar după ce au fost luate măsuri de control la suprafață, de exemplu, nitrat 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 27

Pericole & Riscuri - Captare Rezumat – sursele de apă potabilă pentru municipiul Ploieşti • Pericole limitate, dar riscuri semnificative în zona de captare pentru sursele de apă de suprafaţă. • Forajele pentru apa de profunzime sunt protejate în ansamblu, ceea ce conduce la limitarea pericolelor şi implicit a riscurilor, dar datele (analizele privind calitatea apei) sunt limitate. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 28

Pericole & Riscuri - Tratare Pericole generate de procesul de tratare • • Pre-clorinare – trihalometani (THM) Coagulare – aluminiu rezidual şi mono acrilamidă dacă se utilizează polimerul ca adjuvant de coagulare Filtrare – apa de spălare în contracurent a filtrelor şi debitul după utilizarea îndelungată a filtrelor – surse de microorganisme Clorinare – THM şi alţi produţi secundari de dezinfecţie. Riscurile generate de pericole • • • THM Frecvenţă 5; Severitate Necunoscută – nu sunt date referitoare la depăşirile CMA Aluminium Frecvenţă 5; Severitatea 1 – puţine date Acrilamidă ? Patogeni Frecvenţă 1; Severitate 5 Clor – gust şi miros; Frecvenţă 1; Severitate 3. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 29

Pericole & Riscuri - Tratare Reducerea riscurilor prin tratarea apei • • Contaminarea microbiologică este redusă prin coagulare, decantare, filtrare şi clorinare. Valorile mari ale turbidităţii şi lipsa de eficienţă în îndepărtarea particulelor în suspensie şi substanţelor coloidale depăşesc capabilitatea procesului de tratare, deci riscul rămâne. Impactul tratării apei asupra riscurilor din zona de captare a apei brute • Germenii patogeni – scorul de risc pentru zona captării din apa de suprafaţă = 25 • Un tratament eficient al apei poate reduce scorul la 1 • Eşecul unei tratări eficiente, readuce scorul de risc la valori ridicate • Substanţele chimice – au grade diferite de risc. Coagularea şi filtrarea pot îndepărta substanţele hidrofobe, dar nu şi substanţele chimice solubile cum sunt hidrocarburile cu masă moleculară mică. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 30

Pericole & Riscuri - Tratare Acţiuni pentru controlul riscurilor • Turbiditatea şi scurgerile accidentale – sunt ameliorate prin depozitarea apei în mal (bankside storage). Turbiditatea finală a apei de băut este influenţată de limitările procesului de tratare – dacă sunt evenimente extreme Apa Nova poate închide captarea din sursa de suprafaţă şi trece pe sursa de profunzime pentru alimentarea întregului sistem. • Coagularea – poate fi optimizată prin controlul p. H-ului şi a dozei de coagulant. Dacă se utilizează poliacrilamidă, atunci controlul se poate face prin specificaţia de produs (% de monomer) şi diminuarea dozei de adjuvant de coagulare. Trebuie determinate limitele de operare a staţiei. Se recomandă măsurarea frecventă a turbidităţii şi p. H-ului pentru optimizarea procesului de coagulare. • Filtrarea – reguli pentru spălarea filtrelor în contra-curent; fiecare filtru trebuie tratat separat. • Clorinarea – se va verifica amestecarea adecvată a dezinfectantului, doza utilizată şi concentraţia clorului rezidual liber (markerul de dezinfecţie). Clorul rezidual la staţia de tratare este corelat cu cerinţele privind valoarea dezinfectantului rezidual în cel mai îndepărtat punct al reţelei de distribuţie. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 31

Pericole & Riscuri - Tratare Măsuri de control • • • Documentarea adecvată a fiecărei trepte de tratare prin Proceduri Standard de Operare şi stabilirea limitelor de operare pentru fiecare treaptă de tratare Calendar de întreţinere a staţiei documentat şi implementat Aprovizionarea cu reactivi – proceduri adecvate pentru asigurarea supervizării corecte a livrărilor de reactivi utilizaţi la tratarea apei. Măsuri viitoare de control • • THM şi alţi produşi secundari de dezinfecţie • Stoparea pre-clorinării • Optimizarea sau îmbunătăţirea coagulării • Monitorizarea materiei organice naturale prin spectrometrie UV (λ=254 nm) Aluminiu • Optimizarea coagulării şi sedimentării • Testul Jar şi înţelegerea comportamentului şi chimismului apei. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 32

Pericole & Riscuri - Tratare Concluzii • Este necesar să se asigure o tratare adecvată a apei, stabilită cu grijă în raport cu calitatea apei brute de la sursă. • Este vitală optimizarea treptelor de tratare a apei; trebuie stabilite limite operaţionale clare şi definite, pentru asigurarea unei funcţionări eficiente a staţiei de tratare. • Trebuie să existe proceduri de management adecvate pentru întreţinerea staţiei şi forme adecvate de documentare a acestei activităţi. • Este necesară achiziţionarea de piese de schimb pentru cele două generatoare independente de electricitate pe care le are Apa Nova. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 33

Documente suport ØProceduri Standard de Operare ØPlanuri de avertizare timpurie şi răspuns la situaţii de urgenţă ØPlanuri de răspuns în cazul ameninţărilor teroriste. 30/11/2020 Neconformitate majoră (poluare bacteriologică şi/ fizico-chimică gravă, care afectează major starea de sănătate a populaţiei) Neconformitate minoră (incident minor care nu afectează grav şi imediat starea de sănătate) I. PROCEDURĂ DE URGENŢĂ I. REPETARE probă II. NOTIFICARE operator II. ANCHETĂ SANITARĂ III. ANCHETĂ SANITARĂ (în termen de 30 de zile) III. PROCES VERBAL (constatări şi măsuri de remediere cuprinse întrun plan de conformare cu termene şi responsabilităţi) Mihaela Vasilescu Page 34

Analiza lacunelor & Recomandări Sursele de apă • Apa Nova nu este proprietarul terenului pe care se află frontul de captare de NE, aşa că este dificil ca terenul să fie îngrădit şi să se impună zona de protecţie sanitară. R: reglementare. • Conducta de petrol din zona lacurilor de acumulare Paltinu şi Voila aparţinea unei companii petroliere care a încetat să funcţioneze. R: rezolvarea dreptului de proprietate şi a responsabilităţii asupra conductei de petrol (pericol continuu). R: preferabil, înlăturarea conductei. • Există o ameninţare posibilă de contaminare a apelor de suprafaţă de la şeptelul de lângă lacuri şi râuri, deoarece oocistele acestor protozoare sunt foarte rezistente şi ar putea să pătrundă uşor în apa brută, chiar din afara zonelor de protecţie. R: dotări imediate pentru efectuarea analizei Cryptosporidium în vederea controlorii apei brute şi tratate. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 35

Analiza lacunelor & Recomandări Apele Romane/ SGA este un departament guvernamental independent, schimbul de rezultate analitice cu companiile Apa Nova şi ESZ (Apele Române) este dificil. R: pentru eficientizarea PSA este important ca această problemă să fie rezolvată, deoarece: • Furnizorul de apă şi compania de tratare a apei trebuie să cunoască orice schimbare a calităţii apei, astfel încât tratarea să poată fi modificată în consecinţă. • Trebuie furnizate date suplimentare pentru efectuarea analizei de tendinţă în calitatea apei, de exemplu nitraţi. • Trebuie să se garanteze că schemele de prelevare de apă brută ale Apa Nova, ESZ şi SGA pot fi corelate şi astfel să fie mai eficiente, pentru a se economisi timp şi resurse pentru toate instituţiile implicate. 30/11/2020 Mihaela vasilescu Page 36

Analiza lacunelor & Recomandări Sistemul de aprovizionare cu apă din surse de suprafaţă este unic datorită următoarelor aspecte: • Staţiile de tratare a apelor de suprafaţă furnizează apă neclorinată pentru industrie, există intersecţii de vane între această apă şi apa potabilă, care trebuie bine gestionate şi monitorizate regulat pentru a se evita contaminarea. • Apa de suprafaţă din apeductul de la staţia de tratare curge datorită gravitaţiei până la Movila Vulpii. Pe traseu, apa curge şi prin mici turbine hidroelectrice şi apoi în rezervoarele de depozitare cu presiune ajustabilă. • R: Ambele sisteme sunt neobişnuite şi ar trebui încorporate în PSA cu o analiză de risc completă făcută de echipa tehnică operativă de specialişti PSA, deoarece funcţionarea defectuoasă a acestor două sisteme constituie posibile ameninţări la adresa calităţii apei. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 37

Analiza lacunelor & Recomandări O serie de foraje din frontul de captare Crângul lui Bot indică contaminarea cu concentraţii ridicate de nitraţi. Cu toate acestea, datele sunt insuficiente pentru procesare şi analiza tendinţei. • R: obţinerea datelor de la SGA şi prelevare mai frecventă a probelor, cel puţin lunar. Dacă există o tendinţă de creştere a concentraţiilor de nitrat, s-ar putea estima când acesta vor depăşi CMA de 50 mg/l NO 3 -. Tratare Staţiile de tratare a apelor de suprafaţă nu au o monitorizare în timp real a clorului rezidual liber. Deşi robinetele pentru probe sunt în laboratoare şi clorul este analizat de analişti la fiecare oră, acesta nu este încă sistemul optim pentru astfel de staţii mari de tratare. Ar putea avea loc o pierdere instantanee de clor în intervalul de analiză orară, generând o ameninţare microbiană pentru furnizarea apei. • R: rezolvarea cu prioritate a acestei probleme pentru a se îmbunătăţi securitatea şi siguranţa furnizării apei. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 38

Analiza lacunelor & Recomandări Sistemul de Distribuţie • Există dovezi că se produc Trihalometani (THM), deşi numărul rezultatelor este limitat. R: sunt necesare investigaţii suplimentare prin prelevarea mai frecventă a mai multor probe, în special din ZAP aprovizionate din sursele de suprafaţă. • Sistemul de distribuţie are multe puncte moarte în care: (i) Se pot acumula sedimente, modificând astfel culoarea apei; (ii) Se pot produce fenomene anaerobe, care pot modifica gustul şi mirosul apei; (iii) Clorul rezidual liber (markerul de dezinfecţie) poate scădea sub CMA, apărând vulnerabilitatea la contaminarea microbiană. R: Deşi multe din punctele fixe de prelevare sunt localizate în puncte moarte (care sunt importante pentru monitorizarea acestor probleme), în programul de prelevare trebuie introduse şi puncte de prelevare aleatorii. Iniţierea unor programe de spălare cu jet sub presiune a punctelor moarte, în special în timpul verilor toride când problemele se pot acutiza. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 39

Analiza lacunelor & Recomandări Analizele de laborator • Apa Nova nu are un laborator bacteriologic, ci trimite probele la laboratorul DSP Bucureşti pt analiza E. coli şi Coliformilor totali, ceea ce poate genera rezultate eronate (probele trebuie analizate în max. 24 h de la recoltare). • R: trimiterea probelor la DSP Prahova. Avantaje: • Facilitarea unei legături mai strânse între Apa Nova şi DSP PH • Rezultatele bacteriologice ale Apa Nova ar fi disponibile imediat la DSP, crescând astfel transparenţa în schimbul de informaţii • Dacă ar exista o problemă, DSP ar şti imediat şi ar putea avea o reacţie rapidă, pentru a proteja consumatorii • Ar creşte capacitatea DSP PH şi prin urmare s-ar îmbunătăţi protecţia sănătăţii publice. DSP PH are expertiza necesară pentru efectuarea analizelor microbiologice, dar la momentul studiului nu avea capacitatea tehnică, fiind nevoie de finanţare. Ø Ø Unele din rezultatele analitice obţinute de laboratoarele independente pe probe de apă din foraje nu par realiste, ex. cadmiu şi benzen, iar aceste laboratoare nu pot prezenta dovezi ale asigurării controlului de calitate. R: este necesar ca laboratoarele să folosească cel puţin Diagramele Shewhart de Control Analitic de Calitate; această cerinţă trebuie specificată în mod special dacă analiza se comandă unor laboratoare externe. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 40

Recapitulare & Concluzii • • Studiul Pilot a aplicat principiile din Ghidul OMS şi metodologia PSA elaborată în cadrul proiectului PHARE. Sistemul de aprovizionare cu apă a municipiului Ploieşti are o serie trăsături unice: ü Sistem complex de management format din patru instituţii principale: Apa Nova, Apele Române SGA, ESZ Prahova, DSP PH ü Sistem complex de alimentare cu apă din două fronturi de captare din ape de suprafaţă şi trei fronturi de captare din ape de adâncime. ü Sursa de apă a suferit de pe urma poluării cu petrol, datorită rafinăriilor localizate în zona de reîncărcare a acviferului/ captare. ü Distribuţia apei este asigurată de o companie privată - Apa Nova. Aspectele pozitive sunt: • Există Plan Integrat de Management pentru bazinul Buzău - Ialomiţa • Apa Nova este acreditată ISO 9001 şi 14001 • Apa Nova este o companie franceză (Veolia), care experienţă în aplicarea conceptului PSA. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 41

Exercițiul 1 – Acvariul (metodă de formare centrată pe grup) • Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cât mai multor membri ai grupului să participe și să discute opiniile lor față de un subiect dat. • Este o metodă deosebit de utilă pentru un număr relativ mic de participanți (maximum 20), necesitând un spațiu mai mare. Procedura: ü Scaunele se dispun în două cercuri concentrice, unul mai mic în interior (2 -3 scaune) și restul în exterior ü Pe scaunele din cercul interior se așează 2 -3 participanți care încep o discuție referitoare la subiectul dat. Odată începută discuția, orice membru din cercul exterior poate veni să participe la discuție înlocuind unul din cei 2 -3 protagoniști inițiali. üAceastă înlocuire se poate face numai atingând ușor cu mâna umărul unei persoane din cercul central, atunci când aceasta tace. Se pot petrece oricât de multe mișcări între participanții din cercul exterior și cel interior, înlocuirea făcându-se numai când unul dintre participanții din cercul interior tace. 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 42

Exercițiul 1 – Acvariul (metodă de formare centrată pe grup) üFormatorul poate participa și el la discuții în același mod. Această intervenție poate avea loc fie la început, pentru a încuraja participarea, fie mai târziu, pentru a redirecționa discuția. ü Este bine să se pună o limită de timp discuției , pentru a da prilejul grupului să discute apoi experiența avută. • Vă rugăm să aplicați tehnica de formare ACVARIUL pentru analiza metodei de formare reprezentată de “studiul de caz”. • Vă rugăm să comentați comparativ tehnicile de formare exemplificate până acum: prelegerea vs. Studiul de caz. 30/11/2020 XXX Page 43

Exercițiul 2 - Knowledge Cafe Activity Pregătirea cadrului de lucru Facilitator provides the instructions listed below to the participants. The participants will be seated in a cafe type setting, with four persons to each small bistro type table, or just seated in a small/tight circle of 4 chairs. The table will be covered with white newsprint type paper or paper napkins. this is for the participants to write ideas on. Markers will be provided at each table for each participant. Guidelines ♦ Each room will have a thematic topic area; ♦ One facilitator per room; ♦ All participants in each room will be addressing the same theme, but may be discussing different questions; ♦ Facilitators will provide the instructions to the participants; ♦ Participants will work in groups of 4 (or 1 or 2 more participants, if there is an odd number in the room); ♦ All group members can record what is discussed. Each small group will answer assigned questions (possibly more than one group per questions); 30/11/2020 XXX Page 44

After 15 minutes 3 participants ate each Cafe table go to join another group. One participant remains to brief the new participants; ♦ No participant stays in one group more than twice; ♦ Only the host/hostess will remain behind at the same table for 2 rounds. The participant who stays has to brief the next group on what the last group has discussed; ♦ Participants are told that they have to go to a table with people that they haven’t sat with before; ♦ The final recorder summarizes the work of all participants at that table. Facilitator Directions for Knowledge Cafe Round 1 Seek the Questions That Matter ♦ Have participants at each table briefly introduce themselves to other table mates and tell why they came to this cafe; ♦ Everyone at the table records - One of the participants will be chosen as the host/hostess of the table; ♦ Participants will talk about the 30/11/2020 XXXquestions that are assigned to this Page 45

After 15 minutes the participants will conclude the discussion and choose a host/hostess to remain at the table; ♦ Everyone else (the other 3) travels to another table. Round 2 Cross Pollinate and Link Round 3 Probe for Deeper Context and Tangible Examples Round 4 Weave and Surface ♦ Everyone records ideas; ♦ Discuss everything that has been learned about the table theme from your tablemates as well as in your travels and from the visitors to your table. Gather the collective intelligence of the entire cafe around this question; ♦ Bring to the surface and describe the deepest shared meanings you have coroboratively developed around theme/questions; what is most important to you and those with whom you interacted about it; ♦ Identify top three messages about this theme 30/11/2020 XXX Page 46

Identify top three messages about this theme; ♦ Choose a spokesperson for your table; ♦ Cafe leaders facilitate sharing of table findings and weaving together the individual table threads into a tapestry of collective intelligence and shared meaning around theme of the cafe; ensure that each table has a chance to report on its thoughts and ideas. Recorders will list all ideas for each question on flip charts. 30/11/2020 XXX Page 47

Bibliografie 1. Guidelines for Drinking Water Quality, 4 th ed. , World Health Organization, Geneva, 2011 2. STANDARD EN 15975 -2: 2013 security of Drinking Water Supply – Guidelines for Risk and crisis management – Part 2: Risk Management 30/11/2020 Mihaela Vasilescu Page 48

Implementat de În calitate de entitate federală, GIZ sprijină atingerea obiectivelor Guvernului Germaniei de cooperare internațională și dezvoltare durabilă. Autori Publicat de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) Gmb. H Oficii înregistrate, Bonn și Eschborn, Germania Proiectul ”Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” Chișinău, str. Bernardazzi 66 T + 373 22 22 -83 -19 F + 373 22 00 -02 -38 I www. giz. de, www. serviciilocale. md Proiect cofinanțat de 30/11/2020 În cooperare cu XXX Page 49

Implementat de Din numele 30/11/2020 XXX Page 50