REDRESOR MONOFAZAT MONOALTERNANTA Studiu de caz Material elaborat

REDRESOR MONOFAZAT MONOALTERNANTA Studiu de caz Material elaborat în cadrul proiectului CERCUL MESERIAȘILOR ELECTRICIENI Prof. Antoaneta Butoarcă Prof. Olivia Nicoleta Cocioabă

Cunoștințe/Abilități/Atitudini Cunoștințe/Abilități Atitudini q Respectarea disciplinei tehnologice v Să explice principiul de functionare al redresorului monoalternanta q Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme v Să identifice parametrii circuitului redresorului monoalternanta q Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită v Să selecteze diodele redresoare din cataloage de componente în conditii specificate v Să verifice starea de functionare componentelor selectate q Cooperarea cu colegii de echipă în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă q Respectarea normelor de SSM şi PSI specifice lucrărilor executate

REDRESOARE DE TENSIUNE Redresorul este un circuit electronic capabil să transforme energia electrică de curent alternativ în energie electrică de curent continuu.

SCHEMA BLOC A UNUI REDRESOR MONOFAZAT TRANSFORMATOR Alimentare cu tensiune de la reteaua de curent alternativ 220 V REDRESOR FILTRU DE NETEZIRE Redreseaza tensiunea alternativa adica o transforma în tensiune continua Modifica tensiunea alternativa la valoarea ceruta de consumator. Poate lipsi daca tensiunea de alimentare este la valoarea ceruta de consumator CONSUMATOR Rs- rezistenta de sarcina Atenueaza pulsatiile tensiunii continue

FORMELE DE UNDA ALE TENSIUNII REDRESATE

ELEMENTE COMPONENTE REDRESOR MONOFAZAT MONOALTERNANTA CU FILTRU CAPACITIV Transformator D- dioda redresoare Rs –rezistenta de sarcina este egala cu rezistenta consumatorului C- condensator de filtraj

Redresor monofazat monoalternanta Principiul de functionare - Pe durata alternanţei pozitive a tensiunii din secundarul transformatorului, dioda conduce curentul, iar prin sarcină apare un curent de aceeaşi formă cu tensiunea. - Pe durata alternanţei negative, dioda este blocată, iar curentul prin sarcină este nul, tensiunea la bornele Rs este zero. Dioda se comporta ca un întrerupator deschis

Redresor monofazat monoalternanta cu filtru capacitiv Principiul de functionare - Pe durata alternanţei pozitive, dioda conduce, iar prin sarcină apare un curent de aceeaşi formă cu tensiunea. Condensatorul se încarcă pâna la valoarea maxima a tensiunii de alimentare - Pe durata alternanţei negative, dioda este blocată, prin dioda circula un curent invers foarte mic, (neglijabil) condensatorul se descarca asigurand tensiunea la bornele Rs.

Alegerea componentelor Ne propunem proiectam un redresor monoalternanta care sa furnizeze la iesire o tensiune continua cu o valoare de 5, 5 V pentru un consumator a carui rezistenta electrica este de 1000 Ω Vom analiza parametrii circuitului în functie de care se alege tipul diodei redresoare, rezistenta de sarcina si filtrul de netezire din cataloagele de componente

Estimarea curentilor si a tensiunilor U 1 max= 1, 41 U 1 ef IDmax= (U 1 max-UD)/ RS U 1 max inversă va fi tensiunea inversa pe dioda blocata Rs=1000 Ω Pentru acest tip de redresor Ø Is=Imax /π Ø Us=Umax/π

Rezistenta de sarcina Rs • Alegem un rezistor a carui rezistenta este egala cu cea a consumatorului R=1000Ω • De la bornele rezistentei de sarcina se va culege tensiunea continua furnizata de redresor

Dioda redresoare Cei mai importanti parametrii ai diodei sunt: Ø tensiunea inversă maximă suportata de dioda Ø curentul maxim direct suportat de dioda Diodele redresoare din familia 1 N 4001 - 1 N 4007 sunt diode redresoare pentru curenti mici (sub 1 A) Sunt construite din siliciu si au o tensiune de deschidere de aproximativ 0, 5 -0, 7 V în functie de valoarea curentului prin dioda Familia 1 N 4000 1 N 4001 50 V 1 A 1 N 4002 100 V 1 A 1 N 4003 200 V 1 A 1 N 4004 400 V 1 A 1 N 4005 600 V 1 A 1 N 4006 800 V 1 A 1 N 4007 1000 V 1 A

Condensatorul de filtraj Parametrii -Capacitatea nominală -Tensiunea maxima care se poate aplica la bornele condensatorului Exemplu: 100 µF 25 V La redresoarele de tensiune se folosesc condensatori electrolitici deoarece au capacitati mari (sute de microfarazi). - C suficient mare pentru a netezi ondulatiile, - Umax

Sculele pe care le veți folosi sunt următoarele: LETCON, MULTIMETRU, PASTA DECAPANTĂ (SAC Z) ȘI FLUDOR, CLEȘTE DE TĂIAT S RMA Placuta de cablaj perforata Materiale necesare: Pisele se monteaza pe partea izolata iar lipiturile se realizeaza pe partea opusa, cu cupru Componente electronice

Letconul este elementul activ în procesul de lipire. El furnizează căldura necesara topirii cositorului (fludorului). Acesta trebuie sa fie de putere mica (20 -30 W), pentru a nu încălzi excesiv piesele și pentru a nu fi de dimensiuni prea mari. Fludorul seamănă cu o sârma dar în realitate este un tub de cositor (staniu + plumb) umplut cu pasta decapantă. Atunci când este expus la aer, cuprul se oxidează (își schimba culoarea din arămiu lucios în maro mat). Acest oxid împiedică lipirea cositorului de cupru. Pentru a îndeparta oxidul se folosește colofoniu (sacâz).

MOD DE LUCRU 1. Se alimentează letconul și se așteaptă încălzirea sa. 2. Se ia piesa și se verifica dacă încape în locul unde trebuie lipita. Eventual se mai îndoaie/îndreaptă terminalele 3. Se pune capul încălzit al ciocanului de lipit astfel încât sa atingă și terminalul piesei și plăcuta de cupru, și se așteaptă 1 -2 secunde ca sa se încălzească terminalul și plăcuta. Secretul unei lipiri reușite este ca amândouă sa fie suficient de calde, altfel nu “prinde” cositorul. Nu încălziți prea mult timp, puteți deteriora piesele mai sensibile.

4. Se aduce fludorul în zona în care se întâlnesc cele 3 elemente (capul letconului, terminalul și plăcuta). Fludorul ar trebui sa se topească și sa se întindă frumos în jurul terminalului. 5. Se îndepărtează sârma de fludor și apoi capul letconului (dacă se procedează invers, sârma de fludor rămâne lipita pe placa și trebuie rupta manual). 6. Se așteaptă 3 -4 secunde sa se întărească fludorul topit și se trece la următorul terminal 7. După lipirea pieselor puteți lipi sârmele de conexiune. Dacă conexiunile sunt foarte apropiate realizați conexiunea direct cu fludor.

NORME DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII