Cartea Oltului fragment de Geo Bogza Viaa i

Cartea Oltului (fragment) de Geo Bogza

Viaţa şi opera • se naşte la 6 februarie la Blejoi, lângă Ploieşti; • urmează şcoala primară în orăşelul natal, apoi se înscrie la Şcoala de marină din Galaţi, apoi la Constanţa; • debutul editorial stă sub semnul avangardismului – Jurnal de sex, 1929; • după ce abandonează stilul poeziei avangardiste, se dedică reportajului, specie literară în care va excela; • deşi membru al P. C. R. , spre sfârşitul vieţii critică, în surdină, regimul dictatorial; • volumele care l-au consacrat, impunându-l ca pe o figură singulară în literatura română sunt Ţări de piatră, de foc, de pământ(1939), Veneam la vale (1942), Cartea Oltului (1945), Ţara de piatră (1946) şi Oameni şi cărbuni în Valea Jiului (1947); • moare pe 14 septembrie, la Bucureşti. - 1908 - 1993 -

Planul simplu de idei 1. Cursul liniştit al Oltului în zona de câmpie se poate asemăna cu un somn adânc.

2. Înconjurat de văi şi dealuri, Oltul îşi pierde avântul.

3. Râul e nemişcat ca un lac, cu peşti somnoroşi.

4. Teritoriul străbătut de Olt pare un regat al nuferilor.

5. Oltul visează printre nuferi.

6. Mulţimea de flori care îl acoperă îl transformă într-un paradis terestru.

7. În timpul nopţii, împărăţia nuferilor nu se mai poate admira, dar cântecul broaştelor devine sonor, dându-i individualitate.

Fişă didactică • oferă două argumente pentru a demonstra că textul aparţine unei opere literare; • precizează modurile de expunere folosite în fragment; • identifică figura de stil utilizată cel mai mult în relatare; • selectează diverse imagini artistice, semnalând care dintre ele apare mai des; • menţionează ce sentimente îţi trezeşte lectura; • transformă acest text literar în unul ştiinţific, înlăturând toate procedeele şi imaginile artistice utilizate de autor.

Reportajul jurnalistic este o compoziţie cu caracter publicistic în care se relatează aspecte autentice şi actuale din realitate pe baza unei documentări, surprinzându-se semnificaţii social-umane. Reportajul literar epicizează şi personalizează faptele relatate, dar nu admite alunecarea în ficţiune. Elementele stilistice îi conferă valori literare şi funcţii simbolice. Reportajul jurnalistic urmăreşte numai informarea cititorului, pe când cel de tip literar urmăreşte trezirea unor sentimente prin comentarea unor aspecte, mutând accentul pe valoarea artistică a textului.

Profesor Loreta Mahalu Şcoala Ion Creangă, Iaşi Materialul ilustrativ a fost preluat de pe internet