Metode de predarenvare activparticipative centrate pe copil Resurs

Metode de predareînvățare activparticipative centrate pe copil Resursă educaţională deschisă Gabriela Nicoleta BERBECEANU Mihaela MANOLEA „ Dacă îmi spui, o să uit, dacă îmi arăţi, o să ţin minte, dar Carmen BUZATU dacă mă implici, o să înţeleg!” autor necunoscut

GENERALITĂŢI: • Strategiile didactice care stimulează iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea copiilor sunt expresia unui învățământ modern, centrat pe elev. În acest context, rolul profesorului dobândește noi valenţe, depăşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii. • Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare activ şi integrarea programelor de învăţare în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului. Elevul trebuie să fie implicat şi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce priveşte propria lui educaţie. • Pentru a avea cu adevărat elevul în centrul activităţii instructiv-educative, profesorul îndeplineşte roluri cu mult mai nuanţate decât în şcoala tradiţională. În abordarea centrată pe elev, succesul la clasă depinde de competenţele cadrului didactic de a crea oportunităţile optime de învăţare pentru fiecare elev. Metodele de învăţare centrate pe elev fac lecţiile interesante, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care să fie capabili să le aplice în viaţa reală. • Printre metodele care activează predarea-învăţarea sunt şi cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor, caracterului ludic şi oferă alternative de învăţare cu , , priză” la elevi. • În vederea dezvoltării gândirii critice la elevi, trebuie să utilizăm, cu precădere unele strategii de predare-învățare activ-participative, creative. Acestea nu trebuie rupte de cele tradiţionale, ele marcând un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice.

METODE ŞI TEHNICI DE PREDARE-ÎNVĂŢARE INTERACTIVĂ DE GRUP: • • • • Metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching); Metoda Jigsaw (Mozaicul); Citirea cuprinzătoare; Cascada (Cascade); STAD (Student Teams Achievement Division)- Metoda învăţării pe grupuri mici; TGT (Teams/Games/Tournaments) – Metoda turnirurilor între echipe; Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles); Metoda piramidei; Învăţarea dramatizată; Conversaţia euristică; Dezbaterea şi discuţia de grup; Jocul didactic; Studiul de caz; Etc.

METODE ȘI TEHNICI DE FIXARE ȘI SISTEMATIZARE A CUNOȘTINȚELOR ȘI DE VERIFICARE/EVALUARE ALTERNATIVĂ INTERACTIVĂ • • • • Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map); Matricele; Lanțurile cognitive; Scheletul de pește (fishbone maps); Diagrama cauzelor și a efectului; Pânza de paianjen (Spider map – Webs); Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Tehnique); Metoda R. A. I. ; Cartonașele luminoase; Portofoliul individual sau/și de grup; Jurnalul reflexiv; Studiul de caz; Investigația; Benzile desenate; Etc.

METODE ȘI TEHNICI DE REZOLVARE DE PROBLEME PRIN STIMULAREA CREATIVITĂȚII • • • • Brainstorming; Explozia stelară (starbursting); Metoda pălăriilor gânditoare (Thinking hats); Caruselul; Multi-voting; Masa rotundă; Interviul de grup; Incidentul critic; Philips 6/6; Tehnica 6/3/5; Controversa creativă; Tehnica acvariului (fishbowl); Tehnica focus-grup; Patru colțuri (Four corners); Metoda Frisco; Etc.

STOP! JOC • „OM LA OM” - în perechi. Persoana fără pereche dă comanzi de genul „Umăr la umăr”, „Picior drept la picior stâng”. Când conducătorul jocului strigă „Om la om” se amestecă perechile şi cel fără pereche va fi conducător.

PREDAREA/ÎNVĂŢAREA RECIPROCĂ tehnică prin intermediul căreia elevii sunt puşi în situaţia de a juca rolul profesorului, fiind puşi în situaţia de a preda colegilor de grup; Metoda este centrată pe 4 tehnici de studiere a unui text: rezumarea, punerea de întrebări, clarificarea datelor şi prezicerea (prognosticarea). Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit; se face rezumatul. O echipă sunt REZUMATORII (R). Punerea de întrebări se referă la listarea unei serii de întrebări despre informaţiile citite; cel ce pune întrebările trebuie să cunoască şi răspunsul. Această echipă sunt ÎNTREBĂTORII (Î). Clarificarea presupune discutarea termenilor necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la diverse surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor. Aceştia sunt CLARIFICATORII (C). Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare, bazându-se pe ceea ce au citit. Această echipă sunt PREZICĂTORII (P). Avantaje: dezvoltă gândirea cu operațiile ei (analiză, sinteză, concretizare, generalizare); stimulează atenția, capacitatea de exprimare, dar și de ascultare activă; ajută elevii în învățarea metodelor și a tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le pot apoi folosi și în mod independent. Dezavantaje: obișnuirea elevilor cu un anumit rol și, implicit, dificultatea lor de a se acomoda cu un altul; după lucrul în grup, elevul tinde să obosească și să nu se mai concentreze suficient atunci când un coleg îi predă.

PREDAREA/ÎNVĂŢAREA RECIPROCĂ - APLICAŢIE PRACTICĂ: • Clasa a IV-a, opţional „Cartea, prietena mea!” – CĂPRIOARA, de Emil Gârleanu Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi-a întins capul cu botul mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui şi, cu ochii închişi, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar azi, căci vremea înţărcatului venise demult încă. Şi cum se uita aşa, cu ochi îndureraţi, din pieptul căprioarei scăpă ca un muget înăbuşit de durere; iedul deschise ochii. Căprioara se îmbărbătează, sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă, din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit şi de duşmănia lupului, şi de iscusinţa vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau a se încumeta. Acolo, l-ar fi ştiut ca lângă dânsa. Dar până la ele erau de străbătut locuri pline de primejdii. Căprioara îşi aruncă picioarele în fugă fulgerătoare, în salturi îndrăzneţe – să încerce puterile iedului. Şi iedul se ţine voiniceşte din urmă; doar la săriturile ameţitoare se opreşte, câte o clipă, ca şi cum ar mirosi genuna, apoi se avântă ca o săgeată şi, behăind vesel, zburdă de bucurie, pe picioarele subţiri ca nişte lugere. Dar trebuie să scoboare, să străbată o pădure, ca să urce din nou spre ţancuri. Căprioara conteneşte fuga: păşeşte încet, prevăzătoare. Trece din poiană în poiană, intră apoi sub bolţi de frunze, pe urmă prin hrube adânci de verdeaţă până ce pătrunde în inima intunecată, ca un iad, a pădurii. Şi-au mers mult aşa până ce au dat, în sfârşit, de luminiş. Iedul, bucuros, o ia înainte sărind. Dar în aceiaşi clipă căprioara se opreşte, ca de-o presimţire, adulmecând. În faţa ei, de sub o cetină, ochii lupului străluceau lacomi. Un salt, şi iedul ar fi fost sfâşiat. (. . . )

METODA ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂȚAT Metoda Ştiu/Vreau să ştiu/Am învățat - este o metodă ce urmăreşte conştientizarea elevilor în legătură cu propria lor activitate de cunoaştere, respectiv stimularea abilităţilor metacognitive şi a gândirii critice. Gândirea critică nu este o materie de studiu, ci un produs, este un nivel la care ajunge gândirea noastră în momentul în care gândim critic din obişnuinţă ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţiile pe care le descoperim. În acelaşi timp este un proces care loc atunci când cel ce învaţă îşi pune întrebări de genul:

- „Ce semnificaţie au aceste informaţii pentru mine? ” - „Cum pot să folosesc aceste informaţii? ” - „Cum pot lega aceste cunoștințe de ceea ce ştiam dinainte? ” - „Care ar fi consecinţele aplicării acestor idei, pentru mine şi pentru ceilalţi (dacă se lucrează în grup)? ” - „Ce cred eu despre asta? ” - „Ce anume pot face în alt fel acum, când deţin aceste informaţii? ” - „Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei? ” ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

APLICAȚIE PRACTICĂ: Care este suma a trei numere, dacă primul este 7, al doilea este de 4 ori mare decât primul, iar al treilea de 5 ori mai mic decât suma primelor două? ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂȚAT Termen 1=7 Termen 2=de 4 ori mare decât primul Termen 3=de 5 ori mai mic decât suma primelor două Al doilea termen=? Suma primelor 2 numere=? Al treilea termen=? Suma celor 3 numere=? 7 x 4=28 (al doilea termen) 7+28=35 (T 1+T 2) 35: 5= 7 (al 3 -lea termen) 7+28+7=42(suma)

METODA CADRANELOR I II III IV • Este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea acestuia. • Se trasează pe tablă/caiet două axe perpendiculare, în aşa fel încât să apară patru cadrane.

Elevii citesc/ascultă un text/problemă. Sunt solicitaţi apoi să noteze: -în cadranul I imaginile auditive sau vizuale din text/datele problemei; -în cadranul II - cuvintele cheie, sentimentele pe care le-au simţit/întrebarea problemei; -în cadranul III - să stabilească o legătură între conţinutul textului şi experienţa lor de viaţă/ rezolvarea problemei; -în cadranul IV - învăţătura ce se desprinde din text/punerea problemei într-un exerciţiu. Activitatea se poate desfăşura atât frontal cât şi pe grupe sau individual. Conţinutul cadranelor poate fi modificat în funcţie de obiectivele lecţiei (expresii, eseu, ortografie, rezolvări de probleme, caracterizare, etc. ).

Avantaje: vstimulează atenţia și gândirea; vscoate în evidenţă modul propriu de înţelegere; vconduce la sintetizare/esenţializare; vuşurează asimilarea de noi cunoştinţe; vse poate folosi la cu succes la orele de recapitulare şi consolidare; vse poate folosi în diferite momente ele lecţiei; vstimulează interesul elevilor pentru activitatea didactică.

APLICAȚIE PRACTICĂ: CĂPRIOARA- Emil Gârleanu Imagini decupate cu „luminiş”, „căprioară”, „ied”. . . dezmierdat, înţărcat, îmbărbătează, h rube. . . Şi mama mă dezmiardă pe mine în fiecare zi. Paza bună trece primejdia rea.

STOP! JOC • „IMAGINEA DIN OGLINDĂ” – în perechi. 1 închide ochii, celălalt se aşează într-o anumită poziţie. Cel cu ochii închişi, pe pipăite, încearcă să „citească” poziţia şi să o imite.

CIORCHINELE Este un organizator grafic prin care se evidenţiază într-o reţea conexiunile dintre ideile despre un subiect. Tehnica încurajează elevii să gândească liber şi deschis, să-şi organizeze cunoştinţele, putând fi folosită atât ca metodă de predare-învăţare cât şi ca metodă de fixare. Ciorchinele este o activitate de scriere eficientă, determinându-i pe elevii mai puţin motivaţi să lucreze. Poate fi nedirijat, când elevii notează toate ideile posibile într-o reţea realizată de ei şi semidirijat, când învăţătorul stabileşte nişte criterii pe baza cărora elevii vor completa ciorchinele.

Avantaje: nu se critică ideile propuse; poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu indicare prealabilă a categoriilor de informaţii aşteptate de la elevi; se poate aplica individual, în perechi sau în grup; se poate aplica în orice moment al lecţiei; solicită gândirea şi capacitatea de a realiza analize, sinteze şi comparaţii.

72 81 63 Completaţi ciorchinele: 9 x 2569 87 199 5723+ 1078 1009 3099 36 45 Clasa a III-a: Matematica

CUBUL: Metoda cubului este folosită pentru explorarea unui subiect din mai multe perspective. Ea oferă posibilitatea dezvolta competenţele necesare abordării complexe şi integratoare. Avantaje: • determină participarea conştientă a elevilor prin implicarea maximă a acestora în rezolvarea sarcinilor; • permite diferenţierea sarcinilor de învăţare; • formează deprinderi de muncă intelectuală; • stimulează gândirea logică a elevilor; • creşte responsabilitatea faţă de învăţare şi faţă de grup; • sporeşte eficienţa învăţării (elevii învaţă unii de la alţii); • familiarizează elevii cu cercetarea ştiinţifică; • formează abilităţi de comunicare şi cooperare. Limite: • rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp; • se creează un zgomot oarecare; • facilitează erori în învăţare; • nu există un control precis asupra cantităţii/calităţii cunoştinţelor dobândite de fiecare elev.

APLICAȚIE PRACTICĂ: Cunoaşterea mediului (DŞ) – evaluare animale marine, „Călătorie în lumea marină” Descrie 1 Compară 2 Asociază 3 Analizează 4 Aplică 5 Argumentează 6 1. „Cubul din ocean” este prezentat copiilor. El are aplicate, pe cele 6 feţe ale sale, imagini cu: un căluţ de mare, rechin-ciocan, peştele-balon, peştele-curcubeu, pisica de mare, steaua de mare.

• Copiii se vor împărţi în 2 echipe (echipa stelelor de mare şi echipa căluţilor de mare) care se vor întrece în răspunsuri. • Educatoarea explică şi demonstrează copiilor cum se va derula următoarea secvenţă de învăţare. • „- Cubul va fi rostogolit de către un membru al echipei steluţelor de mare. Cealaltă echipa va trebui să denumească vietatea marină ilustrată pe faţa de sus a cubului, dar şi să răspundă întrebărilor educatoarei (întrebări deschise care stimulează copiii să descrie, să compare, să asocieze, să analizeze, să argumenteze idei)”. Pentru fiecare sarcină finalizată, echipa primeşte o scoică.

COPACUL IDEILOR Tehnica numită „copacul ideilor” presupune munca în grup. Este o metodă grafică în care cuvântul-cheie/tema este reprezentat printr-o imagine, pe trunchiul copacului. De la acest trunchi se ramifică asemenea crengilor unui copac toate cunoştinţele evocate. Foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului şi fiecare elev are posibilitatea să „citească” imaginile lipite de colegii săi. Această formă de activitate în grup este avantajoasă deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare şi sistematizare a cunoştinţelor.

APLICAȚIE PRACTICĂ: DŞ- cunoaşterea mediului, Toamna Fructe şi legume Fenomene ale naturii Flori

STOP! JOC „OBIECTUL VORBEŞTE DESPRE MINE” Copilul alege o jucărie sau o fotografie, pernă etc şi vorbeşte despre el.

CVINTETUL Metoda cvintetului contribuie la formarea capacităţii de a rezuma şi sintetiza informaţiile, de a surprinde complexitatea unor idei, sentimente şi convingeri în câteva cuvinte. Cvintetul este o poezie care impune sintetizarea informaţiilor/conţinuturilor dintr-un text în exprimări clare, care descriu sau prezintă reflecţii asupra temei date sau subiectului dat. Este o poezie de 5 versuri a cărei construcţie are la bază anumite reguli pe care preşcolarii trebuie să le respecte, iar timpul de întocmire este de 5 -7 minute. Activitatea porneşte de la un cuvânt-cheie din activitatea/tema zilei respective sau din activitatea/tema din ziua anterioară, iar preşcolarii, în timpul dat, trebuie să dovedească receptivitatea la cele discutate în clasă, bazându-se pe capacităţile lor de creaţie.

Regulile de întocmire a unui cvintet: § primul vers este format din cuvântul tematic (un substantiv); § al doilea vers este format din două cuvinte (adjective care să arate însuşirile cuvântului tematic); § al treilea vers este format din trei cuvinte (verbe la gerunziu care să exprime acţiuni ale cuvântului tematic); § al patrulea vers este format din patru cuvinte ce formează o propoziţie prin care se afirmă ceva esenţial despre cuvântul tematic); § al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt, care sintetizează tema/ideea.

Bunica iubitoare iubitor bătrână aşteptând jucându-se Este iubită de nepoți. Este îndrăgit de copii. Înţelegere Înţelegându-i alintând

DIAMANTUL • DESCRIERE: este o strategie modernă de instruire ce are la bază implementarea activității individuale cu cea desfășurată în mod cooperativ; • Are ca SCOP antrenarea în activitate a fiecărui elev/copil astfel încât întregul colectiv să participe la soluționarea sarcinilor date; • SARCINA ELEVILOR: ierarhizarea informațiilor obținute în funcție de relevanța lor pentru temă, în acest mod făcându-se diferența între informația de bază și detaliu; • ETAPE: 1. Anunțarea temei; 2. Împărțirea elevilor în 2 grupe; 3. Expunerea datelor problemei în cauză;

• Care este personajul principal? • Caracterul personajelor POZITIV MAMA Animale care îl sperie IEDUL NEGATIV MĂTUŞA VULPE Animalul cel mai rău din poveste BUNICA URS LUP Ajutoarele iedului

BULA DUBLĂ • este o metodă de predare-învăţare, uşor de aplicat, care grupează asemănările şi deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc. . Ea este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se aşează câte o imagine care denumeşte subiectul abordat. De cele două cercuri mari se află relaţionate prin linii, alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se specifică asemănările, iar în cercurile exterioare se specifică caracteristicile fiecărui termen, particularităţile sau deosebirile.

Asemă -nări Caracteristici TEMA 2 TEMA 1 Deosebiri Asemă -nări Deosebiri

APLICAȚII PRACTICE: • • DLC – convorbire *Ce știm despre anotimpuri? *, TEMA 1 – Toamna, TEMA 2 – Iarna; Alte teme: PĂRINȚI – COPII; OBIECTE – JUCĂRII;

STOP! JOC • „MAGAZINUL FĂRĂ PREŢ” Se desenează pe covor (lipeşte bandă) o jumătate de diamant (metodă). Se trage câte un bilet, se răspunde la cele două întrebări: 1. Când ai trăit aceste sentimente? 2. De ce? Se aşează biletul în vitrina potrivită însemnătăţii.

PĂLĂRIILE G NDITOARE • Propusă de Edward de Bono, metoda pălăriilor gânditoare este o altă metodă interactivă, de gândire critică, ce *presupune interpretarea de roluri de către elevi care îți aleg una dintre cele șase pălării, simple simboluri, de culori diferite, cărora le corespund semnificații și modalități diferite de interpretare*. • elevii se împart în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat.

• pălăria albă este neutră, participanţii sunt învăţaţi să gândească obiectiv • pălăria roşie oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor • pălăria neagră este perspectiva gândirii negativiste, pesimiste • pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. • pălăria verde trebuie să fie creativă. • pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării, defineşte problema şi conduce întrebările, reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.

Pălăria albă • • Pălăria roşie Ce informaţii • Punându- avem? Ce informaţii Pălăria verde Putem să • Şansa mi pălăria bazeză erorile? rezumăm? succesului roşie, uite aceste Care este dacă… cum idei? împiedică? următorul • Cum poate fi Ce informaţii privesc eu • Care sunt • La pas? altfel atacată am vrea să lucrurile… avantajele riscuri ne • Care sunt • problema? Sentiment ? expunem? ideile ul meu e • Pe Ne permite principale? asta şi în alt că… drum regulament • Să mod? Nu-mi luăm? ul? pierdem place felul • Dacă timpul şi cum s-a începem să procedat. aşa… concentră sigur vom m • avem? • Pălăria albastră Care sunt • Cum • putem obţine informaţiile? • • • Pălăria neagră Pe ce se • lipsesc? • Pălăria galbenă • ce • o ajunge la rezultatul bun! Ce ne • ce e • nu ne • Putem face Găsim şi o altă explicaţie?

• Avantaje: stimulează capacitatea de interrelaționare și respectul mutual; încurajează capacitatea de comunicare și puterea de a lua decizii a fiecărui elev; dezvoltă mai ales inteligența interpersonală, dar și cea lingvistică sau logico-matematică; dezvoltă gândirea; dezvoltă și exersează capacitățile empatice. • Limite: există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută ca o simplă activitate recreativă; apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul ulterior de a mai purta altă pălărie; pot apărea conflicte între elevi.

APLICAȚIE PRACTICĂ : Analizați povestea *SCUFIȚA ROȘIE* cu ajutorul pălăriilor gânditoare. • PĂLĂRIA ALBĂ : povestește pe scurt textul poveștii. • PĂLĂRIA ALBASTRĂ : o caracterizează pe Scufița Roșie în contradicție cu lupul; arată ce se întâmplă când un copil nu ascultă sfaturile părinților; • PĂLĂRIA ROȘIE: arată cum Scufița Roșie își iubea mama și bunica pe care le asculta întotdeauna, iubea florile, animalele, îi plăcea să se joace în natură, arată compasiunea pentru bunică, bucuria pentru vânător și supărarea față de lup. • PĂLĂRIA NEAGRĂ: critică atitudinea Scufiței Roșii, care trebuia să asculte sfaturile mamei, trebuia să ajungă mai repede la bunica. Consideră că nu trebuie să aibă încredere în animale etc. • PĂLĂRIA VERDE: acordă variante Scufiței Roșii: dacă dorea să îi ducă flori bunicii, trebuia să ceară mamei să îi cumpere, etc. • PĂLĂRIA GALBENĂ: găsește un alt final poveștii.

FISHBOWL – TEHNICA ACVARIULUI: • Fishbowl (tehnica acvariului sau metoda interacțiunii observate) *urmărește ca elevii implicați să fie puși, alternativ, în dublă ipostază: pe de o parte, participanții activi la o dezbatere, pe altă parte, observatori ai interacțiunilor care se produc*. • Utilizarea acestei metode presupune respectarea următoarelor etape: • Dispunerea mobilierului: înainte de intrarea elevilor în clasă, scăunele sunt așezate în două cercuri concentrice.

• Constituirea grupurilor de pareticipanți: • Elevii sunt invitați să aleagă scaunul unde doresc să se așeze; • Este necesară prezența unui alt cadru didactic, plasat în exteriorul cercurilor, care va avea rol de observator. El va înregistra preferințele elevilor pentru anumite cercuri, care va avea rol de observator. El va înregistra preferințele elevilor pentru anumite locuri, va corela aceste opțiuni cu datele pe care le deține deja despre participanți, va observa modul cde soluționare a eventualelor conflicte etc. • Participanții aflați în cercul din interior vor constitui grupul de discuție, iar cei plasați în cercul din exterior – grupul de observatori.

• Prezentarea sarcinilor de lucru și stabilirea regulilor: • Elevii din cercul interior vor dezbate , timp de 8 -10 minute, o problemă controversată; • Se comunică elevilor din grupul de discuție câteva reguli de bază: susținerea unor idei pe bază de argumente; exprimarea acordului cu alt vorbitor impune precizarea unor argumente concrete și suficiente; exprimarea dezacordului presupune respectarea aceleiași condiții; • Elevii din grupul de observatori vor primi fișe/protocoale de observare în care vor înregistra date privind relațiile rezvoltate în cadrul grupului de discuție, contribuția fiecărui elev din cercul interior la dezbatere, consensul sau conflictele generate de subiectul analizat, modalitățile de surmontare a acestora, reacțiile participanților la discuție etc.

• • • Realizarea sarcinilor de lucru (dezbaterea și observarea): Elevii din cele două grupuri realizează sarcinile distribuite: dezbaterea temei propuse, respectiv completarea fișei/protocolului de observare. • Prezentarea observațiilor: Elevii din cercul exterior prezintă datele înregistrate în fișa de observare. • Inversarea rolurilor (și reluarea etapelor 3 -5): Elevii schimbă rolurile; Se lansează o altă idee controversată pe care elevii din cercul interior trebuie să o dezbată; Elevii din cercul exterior primesc fișe de observare.

Avantajele tehnicii Fishbowl: formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă; formarea și dezvoltarea capacității reflective; dezvoltarea gândirii critice și creative; dezvoltarea competențelor de relaționare; dezvoltarea competențelor de comunicare; dezvoltarea capacităților de negociere, de mediere a conflictelor; dezvoltarea inteligenței interpersonale; promovarea interînvățării; participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea sarcinilor de învățare, dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățare, consolidarea încrederii în propriile forțe; formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă etc. Limitele acestei tehnici, mai ales în comdițiile absenței unei monitorizări atente, pot privi: abordarea superficială a materialului de studiu; înțelegerea și însușirea greșită a unor idei, concepte etc, apariția unor conflicte între membrii grupurilor; crearea unui climat educațional caracterizat printr-o aparentă dezordine etc.

APLICAȚIE PRACTICĂ • FRUCTE și LEGUME – evaluare • FORME GEOMETRICE - evaluare

TURUL GALERIEI • Este o tehnică care încurajează copiii să-și exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse de colegi. • DESCRIEREA METODEI: 1. Se formează grupuri de câte 4 elevi/elevi; 2. Copiii rezolvă sarcina de lucru care permite mai multe soluții; 3. Produsele activității grupelor (desene, colaje. . . ) se expun pe pereții clasei formând o galerie expozițională; 4. La semnalul dat de profesor, copiii/elevii trec pe la fiecare exponat și analizează, apoi le scriu/desenează/completează comentarii critice, întrebări, observații; 5. Depă ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul inițial și *citesc* comentariile, reexaminându-și produsul;

APLICAȚIE PRACTICĂ – ALA 1 *TOAMNA* 1 TOAMNA (desen / ARTĂ) 2 3 4 • CONSTRUCȚII: *Cămara* • NISIP ȘI APĂ: *Plutește, se scufundă produsele toamnei* - cu fișa experimentului.

BENZILE DESENATE • Este un procedeu de stimulare a creativității printr-o succesiune de desene, schițe ilustrate prezentate cronologic. • OBIECTIV: dezvoltarea capacității de a realiza desene succesive. • CERINȚE: orice bandă desenată are 2 părți: 1 scrisă și alta desenată. • TEXTUL va conține cuvinte-cheie. • Se împart în echipe de 2. • Se dă o coală lungă, pliată în 4 părți. Se desenează o imagine pentru fiecare cuvânt și se scrie câte o propoziție în josul fiecărei pagini.

APLICAȚIE PRACTICĂ • Se dau cuvintele-cheie: 1. PRIETENI 2. ROM NIA 3. EUROPA 4. PACE Aplicați tehnica benzilor desenate pentru aceste cuvinte!

GHICITORILE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. De DESCRIERE: a venit rândunica și a adus o scrisoare unei fetițe îmbrăcată cu. . . , încălțată cu. . . , cuminte, mănâncă frumos, dar este egoistă și nu/și împarte jucăriile cu alți copii. De ANALIZĂ: are cap rotund, urechi rotunde, mare, de culoare maro. . . (ursul); De COMPARAȚIE: are urechi lungi, dar nu este iepure (măgar); De GENERALIZARE: frunzele ingălbenesc, plouă, bate vântul. Cine a venit? (toamna) LITERARE: cu expresii literare, epitete. . . MUZICALE: timbrul vocii se modelează, se folosesc onomatopee. . . ELIPTICE: le lipsește cuvântul care trebuie completat de către copil: EX. Strigă. . când face oul. Cu RIMĂ: se dau câteva cuvinte sau un cuvânt-cheie cu care se fac versuri.

Avantajele metodelor moderne q transformă elevul din obiect în subiect al învăţării ; q este coparticipant la propria formare; q angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere; q asigură elevului condiţiile optime de a se afirma individual şi în echipă; q dezvoltă gândirea critică ; q dezvoltă motivaţia pentru învăţare; q permite evaluarea propriei activităţi.

Metodele moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării ştiinţifice, antrenând elevii în activităţi de investigare şi cercetare directă a fenomenelor. Utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică are ca rezultat creşterea motivaţiei pentru învăţare şi a încrederii în sine, contribuie la formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de studiu în şcoală şi asigură condiţiile formării capacităţii copiilor de a interacţiona şi de a comuni ca, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială. Prin măiestria şi priceperea de care dăm dovadă putem dezvolta creativitatea la elevi, dar şi putem ajunge la o autostimulare a creativităţii.

Bibliografie: • *** (2003) - Ghidul programului de informare / formare a institutorilor / învăţătorilor-curriculum pentru clasele I şi a II-a, Bucureşti • • Dulamă, M. E. - Predarea interactivă centrată pe elev, https: //www. scribd. com/document/32316127/ DULAMA-Modul-Predarea. Interactiva-Centrata-Pe-Elev • Dumitru, I. A. (2000) – Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara • Cucoş, C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi Solonca, D. (2015) – Metode interactive, repere ale învățământului actual, Editura Casei Corpului Didactic Hunedoara, Deva • Metode şi strategii moderne de predare-Învăţare-Evaluare – S. I. P. Hunedoara, suport de curs