APLICAII i METODE DE EVALUARE UTILIZATE N PSIHANALIZA

APLICAȚII Și METODE DE EVALUARE UTILIZATE ÎN PSIHANALIZA CLASICĂ Luchian Rodica

1. TESTUL ARBORELUI n n Prima utilizare a desenului arborelui ca test psihologic i-o datoram unui consilier de orientare profesionala din cantonul Ziirich, Emile Jucker. Mai departe, autorul primei carti în întregime consacrate acestei teme va fi psihologul elvetian Charles Koch. Lucrarea, publicata initial în 1949, a fost tradusa în franceza zece ani mai tîrziu, în 1959.

1. 1. DE CE AVEM NEVOIE PENTRU A FACE TESTUL ARBORELUI? n Luati o foaie de hîrtie alba, neliniata, format A 5. n 1. Desenati un arbore pe foaia de hîrtie asezata vertical. Pentru a desena folositi, de preferinta, un stilou sau un pix (liner). Alegerea speciei arborelui care urmeaza a fi desenat va apartine în totalitate. n Nu executati desenul în graba, pentru ca proiectia risca sa devina falsa. n Si totusi, nu trebuie sa fiti nici nelinistiti: nu e vorba despre un examen! Numerotati pagina cu 1, semnati pe verso si datati desenul. n 2 Luati o alta foaie de hîrtie si desenati, tot pe verticala, înca un arbore: acelasi sau un altul, dupa cum doriti. Numerotati pagina cu 2, semnati pe verso si datati. n 3. Luati o a treia foaie de hîrtie si desenati, tot pe verticala, un arbore asa cum îl visati, "arborele de vis", adica acel arbore pe care îl considerati cel mai frumos, cel pe care ati dori sa -I plantati în gradina dumneavoastra, sau arborele care va trezeste cele mai multe amintiri ori pur si simplu unul imaginat în întregime dupa bunul dumneavoastra plac. Numerotati pagina cu 3, semnati pe verso si datati.

1. 2. INTERPRETAREA TESTULUI n Koch recomanda ca, înainte de examinarea detaliilor, sa fie notata n impresia globala (aprecierea imaginii de ansamblu a desenului). Apoi n ar trebui urmate etapele de mai JOS: n 1. Compararea celor trei arbori desenati: n - în mod obisnuit, primul arbore desenat este interpretat ca reprezentare a atitudinii sociale si profesionale a subiectului; n - al doilea arbore este considerat o reprezentare a sinelui intim; n - cel de-al treilea arbore desenat va reprezenta, în principiu, aspiratiile subiectului, dorintele si nevoile acestuia.

n n n n n 1. 2. 1 Lista diferitelor parti din arbore importante în analiza desenului 1. Asezarea arborelui în pagina; arborele si cadrul lui; dimensiunile arborelui; aranjarea, punerea în pagina 2. Diferite tipuri de arbori întîlniti 3. Radacini 4. Linia solului 5. Trunchiul; articulatia trunchi/radacina 6. Coroana 7. Ramuri 8. Muguri 9. Flori 10. Frunze 11. Fructe 12. Peisaj - Accesorii 13. Antropomorfisme - Schimbari tematice 14. Expresia liniilor trasate - Umbra si colorit închis 15. Indicele lui Wittgenstein 16. Proiectie a preocuparilor inconstiente 17. Importanta respectiva si valorizarea trunchiului, radacinilor si frunzisului 18. Studiu comparat al arborilor l, 2 si 3

1. 2. 2. Se trece apoi la analiza amanuntita a tuturor elementelor constitutive Pasul nr. 1: - se analizeaza asezarea in pagina: - asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini) - privim axele + - se indoaie foaia - partea stg. a paginii: - proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie, dependenta de afectivitatea materna (depresie) - partea dreapta a paginii: - proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea patenala (optimism) - partea superioara: - suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul, proiectia spirituala. - partea de jos: - inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in pamant. (conceptul lui Young - inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant) - semnificatia fiecarui cadran; - partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii) - partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata - partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale existentei - partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului -fiecare colt este dominat de un semn: - coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara - coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma - coltul din stanga jos: apa - simbolul inconstientului - coltul din dreapta jos: pamantul - reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.

n Pasul nr. 2: - se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului. - un copac mic - o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de depresie - un copac mare - un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit) Pasul nr. 3: - se analizeaza perspectiva. -copac schitat - pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el -copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de support Pasul nr. 4: - se analizeaza calitatea liniilor: 1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge - Iinii putemice : - agresivitate (indivizi agresivi) - linii subtiri: - fragilitate insecuritate 2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: - tendinta de exteriorizare si impulsivism 3. Liniile mgrijite : - autocontrol ridicat 4. Linii prea ingrijite : - rigiditate Pasul nr. 5: - se urmareste simetria: - simetric: predomma logicul, rationalul, controlul - perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1 au facut - ex. : controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act. - nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala - subiectul refuza sa se gandeasca la problema respectiva. Ex. : - nu deseneaza coroana: - conflict in relatiile sociale - nu deseneaza trunchiul: - nu deseneaza eul

INTERPRETARE n I. Dimensiunea desenului în raport cu pagina- imaginea de sine a subiectului în raport cu lumea. a) arbore ce ocupă întreagă pagină – vivacitate , vitalitate , expansiune , orgoliu , dorinţa de a ieşi in evidenţă b) dimensiuni foarte mici a arborelui in raport cu pagina – timiditate , inhibiţie , dorinţa de a trece neobservat. II. Presiunea creionului pe foaie – energia subiectului în activitate. a) trăsături uşoare – lipsă de vivacitate , teama de afirmare , interiorizare. b) Trăsături energice – vivacitate , energie , exteriorizare. III. Forma arborelui. a) arbore realizat in linii ascuţite- iritabilitate si agresivitate b) arbore cu linii curbe – blândeţe , bunătate , bunăvoinţă c) arbore realizat cu linii întretăiate – lupta cu tendinţele contrare, inconstanţă. IV. Direcţia arborelui. a) arbore orientat pe verticală – raţionalitate, obiectivitate, stăpânire de sine. b) Arbore inclinat spre dreapta – impulsivitate agresivitate. c) Arbore inclinat spre stânga – reţinere , teamă.

n V. Ritm de execuţie. a) Linii realizate lent cu retuşări – scrupulozitate , minuţiozitate. b) Linii rapide si mişcări energice – temperament coleric. VI. Simbolismul spaţial. Pentru o evaluare cât mai corecta se încadrează arborele într-un dreptunghi si apoi se caută centrul arborelui( acolo unde se uneşte coroana cu trunchiul). Se trasează o linie orizontală si una verticală ce traversează centrul arborelui. Obs. Numai la coroană putem vorbi de accentuare de dreapta sau de stânga. a) Accentuare de stânga – introversiune , inhibiţie , depresie , dorinţa de îndepărtare de societete , viaţă internă ancorată în trecut , rezervă , prudenţă. b) Accentuare de dreapta – conştiinţă de sine exagerată , aroganţă , nevoia de a fi important , vanitate , concentrare slabă , superficialitate , nevoia de viaţă intensă. VII. Neregularitate , protuberanţe , umbre , excese , tendinţa de a ieşi din plan a) Când acestea sunt situate la dreapta – raport turburat cu ambianţa, discordanţă cu lumea exterioară. b) Când sunt la stânga – conflict intern si apartenenţă la trecut. c) Arbore echilibrat fără accentuări laterale – cristalizare ideo-afectivă, armonie intre diferitele valori exterioare. d) Când o ramura tinde sa iasă din pagină – curaj , indiscreţie , îndrăzneală Obs. Orice dizarmonie in desenul arborelui semnifica o dizarmonie in personalitate.

n VIII. Dislocarea arborelui în unghi. a) desen făcut pe partea de jos a foii sau intr-un unghi – dificultate de adaptare la mediu , frică existenţială , rezervă timiditate. b) desen ce se extinde pe marginile de sus a foii – exuberanţă necontrolată , hiperautoevaluări, nevoia de a compensa unele lagune intime. IX. Raporturile dintre diferitele elemente ale desenului. a) Accentuarea părţii superioare – vivacitate intelectuală , interese spirituale si ideale. b) Accentuarea părţii inferioare – afectivitate dezvoltată , eficienţă instinctivă , imaturitate , întârziere intelectuală. X. Impresia globală a desenului. In general armonia echilibrul, denotă o persoană relativ echilibrată fără mari tulburări nevrotice sau caracteriale. Armonia este dată de proporţia rădăcinii, trunchiului, coroanei. Dacă subiectul desenează încă un arbore lânga cel pe care l-am rugat să îl deseneze , este un semn clar a unui conflict nevrotic acut. Arbore desenat într-un peisaj vorbim de fugă de realitate , egocentrism, nesiguranţă. Arbore uscat care moare- pesimism , nevoia de a se simţi protejat.

n n XI. RĂDĂCINILE a) Rădăcinile cu trasături duble – baze solide , statornicism , ataşament la tradiţie , conformism. b) Cu trăsături simple – inteligenţă scăzută. XII. TRUNCHIUL 1. Baza trunchiului a) trăsături simple înfipte în baza coroanei – imaturitate, infantilism. b) Lărgire către stânga – inhibiţie, ataşament la trecut şi la mamă. c) Lărgire spre dreapta – prudenţă , timiditate. d) Bază largă – inhibiţie in gândire şi dezvoltare. e) Cuneiformă – persoana practică , concretă , expeditivă. 2. Conturul tulpinei. a) realizată în linii punctate – excitabilitate , nervozitate , nerabdare , caracter exploziv. b) Cu linii nerregulate - abstinentă , conflict cu sinele , traume psihice , caracter dificil. c) Cu pretuberanţă – indici de traumă. d) Trăsături ondulate – vivacitate , vitalitate , capacitate de adaptare. 3. Suprafaţa trunchiului. a) realizat cu trăsături punctate, unghiulare , dinţate sau în trepte – caracter critic , o bună capacitate de observaţie. b) cu trăsături curbe rotunjite – adaptabilitate , nevoia de contact social. c) Haşurată – sentiment de vinovăţie , traumă psihică d) Umbre pe stânga – depresie , tendinţă spre introversiune. e) Umbre la dreapta – uşurinţă în stabilirea contactelor sociale. f) Scorbura – minuţiozitate , narcisism.

n 4. Înclinaţia trunchiului a) către dreapta – infuienţabilitate , altruism , spirit de sacrificiu. b) către stânga – prudenţă , traumă existenţială, ataşament la trecut , comformism , ariditate afectivă. 5. Lărgiri, forme deschise. a) in trunchi – timiditate , blocaje afective. b) In ramuri – către extremităţi, impulsivitate , violenţă primitivă , aroganţă , randament calitativ în muncă. 6. Trunchi drept cu linii paralele –rigiditate , iritabilitate. 7. Trăsături întrerupte ale trunchiului şi ale ramurilor – nesiguranţă , superficialitate, inconştienţă , tulburări în gândire, nervozitate , eshibiţionism. 8. Forme deschise în trunchi şi ramurile trunchiului cu extremităţi deschise – indecizie , infuienţabilitate , fatalism , voinţă slabă , impulsuri spre încercări timide. n XIII. COROANA 1. Coroana sferică a) ondulată – sociabilitate , vivacitate. b) tremurată – nesiguranţă , teamă. c) in formă de fund de sac – voinţă slabă , incapacitate productivă , lipsa agresivităţii. d) arcuită – sociabilitate , gentileţe. e) concentrică – narcisism , indiferenţă. f) turtită – inhibiţie , nesiguranţă , inferioritate , agresivitate.

n 2. Coroană cu buchete. a) la extremitatea ramurilor – frică de realitate , autocontrol. b) răspândite – dinamism , entuziasm , nervozitate , bun gust , simţ slab al realităţi , nerăbdare , superficialitate. 3. Centrarea coroanei. a) desen centriped (ramuri dispuse în jurul unui centru ca foile de ceapă) – caracter deschis, tenace , independent , neinfluienţabil. b) Desen centrifug (ramuri ce merg din centru spre exterior) – agresivitate, extroversiune , initiativă , adaptabilitate , operativitate , zel. n 4. Coroană centrifugă in formă de evantai – agesivitate , aroganţă , capriciozitate, superficialitate, inconştienţă, slabă capacitate de control. 5. Coroană cu linii incâlcite – impulsivitate , exuberanţă , independenţă , neconformism , iresponsabilitate, confuzie.

n 6. Direcţia coroanei. a) către dreapta – altruism, adaptabilitate , bunătate , impuls de acţiune , spirit de aventură. b) Către stânga –introversiune , narcisism , nesiguranţă la experienţe negative , slabă acomodare în realitate. c) Arbore bătut de vânt – agitaţie , slăbiciune interioară. 7. Semicoroana. a) conţinând fragmente tubulare deschise la ambele capete- inconstienţă indecizie , absenţa unor obiective precise. b) cu forme biconvexe – tensiune emotivă, influienţabilitate, narcisism, ambiguitate, ambivalenţă. c) fructe – regresiune. 8. Coroană ramificată –(bogată in ramuri subţiri) a) Cu ramificaţie simetrică şi armonioasă- sensibilitate , tendinţa de reacţii exagerate. b) Ramificaţii subţiri – minuţiozitate , incapacitatea de a suferi mustrări, inconcludenţă. c) Extremităţi cu ramuri – agresivitate , suscebilitate, sarcasm.

n 9. Ramuri contorsionate – disciplină autocontrol , timiditate , adaptabilitate. - dacă sunt mai pronunţate, semnifică dezinvoltură, diplomaţie. 10. Arbore in scări – dotare tehnică creativă, sistematic, disciplină, manierism, superficialitate docilitate dusă până la pierderea propriei independenţe. 11. Accesorii decorative. a) Flori – narcisism, imaturitate afectivă, modificarea mai mult a aparenţei decât a realităţii. b) Frunze – spirit de observaţie, vanitate, euforie infantilă, narcisism, fantezie. c) Fructe – voinţa de a reuşi , capacitate mare de observaţie nevoia de a fi util, oportunism, perspicacitate, imaturitate. d) Cuiburi , păsărele sau alte obiecte – euforie, umor, temperament cântărit, artist, siguranţă în faţa unor situaţii de examen.

n 12. Fructe sau frunze căzute, sau care cad – depresie, inerţie, pesimism, senzaţia de nereuşită în viaţă. 13. Linia solului. a)Desenată deasupra bazei trunchiului - îndepărtare de realitate. b) Fezionată cu baza – rezervă prudenţă. c) Înclinată – incertitudine, inconştienţă. d) Formă de colina sau rigolă – nevoia de afecţiune, frică de viaţă, vanitate, agresivitate, supraestimare, tulburări ale raportului social. 14. Repetarea unor forme uzuale. - stereotipie mecanică, patrimoniu intelectual sărac, lipsă de simţ practic, lipsa capacităţii de adaptare, tendinţa de a acumula noţiuni fără rost. 15. regularitate exagerată – deficit intelectual si atudinal, automatism , nesiguranţă, infantilism, incapacitate de expresie. 16. Haşurări. a) la trunchi - depresie, teamă, pasivitate, indiferenţă b) la coroană - depresie teamă, pasivitate, indiferenţă, labilitate emoţională, influienţabilitate, lipsă de energie. c) la frunze sau fructe – eschibiţionism, nevoia de a fi ghidat si susţinut. 17. Ingrădirea arborelui – nesiguranţă, dependenţă. 18. Frorme improprii (arbori stilizaţi) – nesiguranţă, timiditate, dificultăţi de adaptare, agresivitate, nonconformism, refuz de a se supune la efort.

n STUDIU DE CAZ

Teste proiective de completare n n Una dintre diversele modalităţi utilizate de psihologii pentru a facilita mecanismul proiecţiei constă în a prezenta subiectului o situaţie dezvoltată doar parţial, acestuia revenindu-i sarcina de a completa cum crede că este mai bine, fără a se gândi prea mult timp. Un test de completare este cel creat de Louisa Duss. El constă în a-i pune pe copiii mari de 3 -4 ani să completeze o povestire deja începută.

n n Metoda povestirilor Louisei Duss, concepută încă din 1940, constă într-o serie de mici povestiri (zece în total) pe care subiectul trebuie să le completeze. Fiecare povestire se referă la o situaţie care corespunde unui stadiu de dezvoltare psihică în conformitate cu teoria psihanalitică şi trebuie să pună în evidenţă eventuala problematică (sau complexele) care ar corespunde fiecărui stadiu de dezvoltare. Iată cele zece povestiri ce sunt prezentate subiectului: