Inductia v Tipuri de argumentare inductiva v Metode

Inductia v Tipuri de argumentare inductiva. v Metode de cercetare inductiva.

• Definitie: Logica inductiva se ocupa cu studiul rationamentelor de la particular la general, adica se ocupa cu studiul argumentelor bazate pe generalizare. Exemplu: Porcul mistret este omnivor. Ursul este omnivor. Omul este omnivor. Porcul mistret, ursul si omul sunt (unele) mamifere. Toate mamiferele sunt omnivore.

Tipuri de argumentare Principalele tipuri de argumentare inductive sunt: • inductia completa; • inductia incompleta(amplificatoare); • inductia prin simpla enumerare; • inductia stiintifica.

Inductia completa : Rechinul albastru are scheletul cartilaginos. a 1 este P Cainele de mare scheletul cartilaginos. a 2 este P Vulpea de mare scheletul cartilaginos. a 3 este P Torpila are scheletul cartilaginos. a 4 este P Rechinul albastru, cainele de mare, vulpea de mare si torpila sunt toate vertebrate acvatice dic clasa chondrichthyes (pesti cartilaginosi). a 1, a 2, a 3 si a 4 sunt toti S. • Toate vertebratele din clasa chondrichthyes au scheletul cartilaginos. Toti S sunt P. • • •

Inductia prin simpla enumerare de inferenta: are urmatoarea schema Toate cazurile cercetate satisfac proprietatea P si nu se cunoaste nici un caz caresa contrazica aceasta proprietate. Deci toate cazurile din clasa data satisfac propretatea P. Exemple: 1. Toate lebedele sunt albe, pentru ca toate lebedele observate ( pana la descoperirea lebedelor din Australia) sunt albe. 2. Toate metalele sunt solide, pentru ca toate metalele cunoscute (pana la descoperirea mercurului) sunt solide.

Metode de cercetare inductiva • reprezinta tehnici de argumentare care incearca sa puna in evidenta cauza unui fenomen (concluzia spre care tind este genul: “ X este probabil cauza lui a) Metodele de cercetare inductiva sunt clasificate astfel: ü Metoda concordantei; ü Metoda diferentei; ü Metoda reziduurilor; ü Metoda variatiilor concomitente.

Metoda concordantei -consta in compararea situatiilor in care este prezent un anumit fenomen a, din compararea cazurilor V, X, Y, Z etc. ce preced sau insotesc fenomenul dovedindu-se ca o singura imprejurare, spre exemplu x, apare in mod constant. De aici se conchide ca X este probabil cauza lui a. VX…………. a XZ…………. a YX…………. a X este probabil cauza lui a. Exemplul dat de Jonh Stuart Mill priveste procesul de cristalizare, dovedindu-se ca situatiile diferite in care corpurile dobandesc o structura cristalina au in comun un singur antecedent, anume trecerea din stare lichida in stare solida.

Metoda reziduurilor -este utila atunci cand fenomenul studiat face parte dintr-o retea cauzala, din care majoritatea corelatiilor cauzale sunt cunoscute, exceptand una singura asa incat se trage cocluzia ca acea corelatie cauzala este probabil sa se realizeze. V, X, Y, Z………………. a, b, c, d V este cauza lui c Z este cauza lui b. Y este cauza lui d. X este probabil cauza lui a.

Metoda diferentei -consta in compararea a doua situatii, astfel incat daca se constata ca in prima situatie fenomenul a presupune imprejurarile V, X, Y, Z, iar in a doua situatie, in imprejurarile V, Y, Z, fenomenul a nu mai apare, se conchide ca probabil X este cauza lui a. VXYZ………………. . a VYZ…………………. X este probabil cauza lui a. Daca un coleg vorbeste cu tine si te saluta doar atunci cand are nevoie de ajutor in realizarea unei teme, iar atunci cand nu este cazul nici macar nu iti observa prezenta , inseamna ca aparitia “colegialitatii” se realizeaza doar atunci cand exista un interes concret al colegului(tema).

Metoda variatiilor concomitente -consta in compararea mai multor situatii(V, X, Y, Z) in care apare fenomenul a, in fiecare dintre aceste situatii avand o alta intensitate. Din compararea acestor situatii rezulta ca o singura imprejurare variaza in acelasi mod cu a, iar ca toate celelalte desi variaza, variatia lor nu se realizeaza in acelasi mod cu a. VX 1 YZ 4 ……………. . a 1 V 1 X 2 YZ……………. a 2 VX 3 YZ……………. a 3 VX 4 Y 3 Z……………. a 4 X este cauza lui a.