MALNUTRIIA DISTROFIA MALNUTRIIA DISTROFIA Definiie Malnutriia sau distrofia

MALNUTRIŢIA (DISTROFIA)

MALNUTRIŢIA (DISTROFIA) Definiţie. Malnutriţia sau distrofia tulburare cronică a stării de nutriţie la sugar şi copilul mic cauzată de un aport alimentar insuficient caloric şi/sau proteic. · Peste 47% din stările de malnutriţie se instalează în primul trimestru de viaţă (interferând cu dezvoltarea SNC) · Instalată la vârste mici, malnutriţia poate determina sechele permanente în funcţiile psihice şi mentale.

MALNUTRITIA (Distrofia) este în primul rând apanajul sugarului, din următoarele motive: • -creşterea staturo-ponderală este cea mai rapidă • -rezervele energetice sunt mai reduse • -există imaturitate funcţională metabolică şi imunitară neuro-endocrină,

Cauzele malnutriţiei I. Carenţa alimentară - “Ex. Alimentatione” · Raţii hipoclorice pe perioade lungi · Hipogalactia maternă · Diluţii mari de lapte de vacă · Concentraţii mici de lapte praf · Carenţa de proteine (distrofia edematoasă prin utilizarea unor diete fără proteine cu aport crescut de făinoase)

II. Infecţii repetate sau cronice – “Ex. Infectione” ·Acţionează izolat sau în asociere cu greşeli alimentare reprezentând cea mai frecventă cauză de distrofie ·Infecţiile pot fi: enterale sau parenterale Mecanismele prin care infecţia favorizează deficitul caloric: - scăderea apetitului -antrenează direct sau indirect tulburările gastro-intestinale (inf. intestinale deficite enzimatice secundare) -scade toleranţa digestivă impune scăderea raţiei alimentare (diete restrictive)

III. Carenţa de îngrijire a sugarului – “Ex. Curatione” Reprezintă un factor favorizant, potenţial al distrofiei, prin: · Neasigurarea ritmului fiziologic de alimentaţie · Alimentaţie nesupravegheată şi necorespunzătoare · Privaţiune afectivă • Factori de mediu necorespunzător: temperatură, poluare etc.

IV. Cauze endogene – boli organice “E. Morbo” · Malformaţii de tub digestiv – exemple: - stenoza hipertrofică de pilor - alte malformaţii digestive cu vărsături cronice · Malformaţii faciale (despicături labio-maxilo-palatine) ·Cardiopatii congenitale prin catabolism crescut de cauză hipoxică

·Carenţe calitative de aport nutritiv - Tulburări de digestie – fibroza chistică de pancreas - Tulburări de absorbţie – în sindromul de malabsorbţie: boala celiacă, sindroame celiace etc. - Tulburare mixtă de digestie şi absorbţie în enteropatia cronică de diverse cauze - Tulburări de metabolism (enzinopatii) - intoleranţe: la lactoză, galactoză şi fructoză - Sinteză deficitară de proteine în boli hepatice cronice - Pierderi crescute de proteine - enteropatiile exudative - sindroame nefrotice

V. Afecţiuni psiho-somatice “E. Constituitione” · Diateza exudativă ce conferă hidro şi trofolabilitate crescută · neuropsihopatii anorexie cronică (anorexia mentală) · Encefalopatia infantilă cu tulburări de deglutiţie sau masticaţie

Consecinţele malnutriţiei 1. Tulburări digestive cauzate de: · modificările atrofice ale mucoasei intestinale deficitul secundar de enzime pancreatice şi intestinale -diaree recidivantă sau cronică -pierderea suplimentară de calorii când nu se utilizează alimentaţie adecvată

2. Scăderea rezistenţei la infecţii – cauzată de: · diminuarea tesutului limfatic (timus, ganglioni) · scăderea fracţiunilor complementului · scăderea Limfocitelor sub 1500 mmc · scăderea sintezei de imunglobuline - infecţii frecvente, trenante cu complicaţii sistemice

3. Tulburări hidroelectrolitice şi acido-bazice, cauzate sau agravate de diaree. 4. Anomalii hematologice · anemie cu patogenie multifactorială · sindrom hemoragipar prin deficit de vit. K cu scăderea factorilor de coagulare sintetizaţi în ficat 5. Metabolismul bazal scăzut cu hipotermie şi bradicardie.

6. Carenţa de oligoelemente şi vitamine · Fe anemie + scade rezistenţa la infecţii · Ca + Mg spasmofilie · vit. A keratoză foliculară, distrofia firului de păr · vitam. B fisuri angulare, dermatită seboreică · vitam. C gingivită, purpură, scorbut · vitam. D rahitism

Criterii de aprecire a stării de nutriţie I. Antropometrice 1). Greutatea (Gr. ) Deficitul ponderal Gr. I – Gr. A x 100 I = ideală Gr. I A = actuală deficitul de 11 – 20% = malnutriţie de gr. I 21 – 30% = malnutriţie de gr. II > 30% = malnutriţie de gr. III

Indicele ponderal = Gr. A / Gr. I 0. 89 – 0, 76 = malnutriţie de gr. I 0, 75 – 0, 61 = malnutriţie de gr. II sub 0, 61 = malnutriţie de gr. III Între 1 -3 ani – sub 0, 8

2. Înălţimea (Talia) – se reduce în formele severe sub T medie – 2 DS sau sub percentila 3. Indicele nutriţional sau indicele de greutate pentru înălţime Gr. A Gr. I pt. T. copilului - I. N. = 0, 89 -0, 81 = malnutriţie de gr. I - I. N. = 0, 80 -0, 71 = malnutriţie de gr. II - I. N. sub 0, 71 = malnutriţie de gr. III Între 1 -3 ani I. N. sub 0, 8

Examenul clinic · dispariţia treptată a ţesutului subcutanat torace şi abdomen – MPC gr. I + membre – MPC gr. II + faţă – MPC gr. III · grosimea pliului cutanat latero-abdominal · prezenţa edemelor · starea tegumentelor · troficitatea şi tonusul muscular · hipotermie, bradicardie

Tratamentul malnutriţiei Măsuri profilactice - alimentare naturală în primele 4 -6 luni de viaţă - diversificarea alimentaţiei la 3 ½ luni – 4 luni - educaţia mamei cu probleme de nutriţie - respectarea imunizărilor - condiţii optime de viaţă - depistarea, dispensarizarea şi ocrotirea în unităţi de profil a copiilor cu risc crescut

Tratament recuperator - începe cu efectuarea unui bilanţ utriţional pe baza criteriilor antropometrice - prezenţa diareei (mai ales trenante) = element de dificultate – deoarece în realizarea toleranţei digestive se impune o dietă specială - fiecare caz de malnutriţie trebuie tratat individual – în funcţie de tipul de malnutriţie şi de cauza care a generat-o “tatonarea” toleranţei digestive – este de multe ori singura cale de recuperare

Obiectivele recuperării 1. Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice şi acidobazice + tratamentul cauzei + tratamentul stărilor patologice asociate (infecţii). 2. Recuperarea nutriţională prin dietă, conform toleranţei digestive. 3. vitaminoterapie. 4. MPC gr. II şi III – în unităţi specializate.

Tratamentul dietetic Principii – se va realiza un echilibru între necesităţile calorice crescute şi toleranţa alimentară scăzută. - Optimum de calorii = minimum de calorii cu care sugarul creşte. - se porneşte de la un minim se calorii, care-i asigură o curbă ponderală staţionară 70 cal/kg/zi - Apoi creştem progresiv raţia calorică – tatonând toleranţa digestivă – până se ajunge la raţia corespunzătoare care-i asigură creşterea - relaţia optimă între aportul proteic şi necesarul caloric este = pentru fiecare 1 g de proteine din raţia alimentară va corespunde 35 – 40 calorii - Necesarul de proteine = in medie 4 g/kg/zi ( 3 -5 g )

Calculul raţiei calorice – exemplu: Sugar cu Gr. 4 kg – cu MPC – gr. III · nevoi proteice ~ 4 g/kg/zi · total gr. de proteine – 4 g x 4 kg = 16 g/zi · nevoi calorice = 16 g x 35 (40) = 560 -640 cal/zi - nivelul maxim de calorii – la care trebuie să se ajungă progresiv – se asigură prin adaosuri de: glucoză, amidon, ulei vegetal (la preparatele dietetice de bază) - marasm – 175 -200 cal/kg/zi - malnutriţia proteică – 135 -140 cal/kg/zi

Principii de realimentare 1. Introducerea lent progresivă a unui preparat de lapte dietetic delactozat (sau cu proteine din soia) asigurându-se prin aceasta raţia calorică de întreţinere – în prima săptămână 2. Se creşte preparatul de lapte dietetic până la atingerea raţiei calorice optime corespunzătoare la cele 4 -5 g/kg/zi de proteine (respectiv pentru fiecare 1 g proteine cate 40 cal. ). Se adaugă 5 -10% glucoză. Acest optim de proteine şi calorii este atins în 2 -3 săptămâni. 3. utilizarea căii parenterale pentru completarea necesarului de calorii.