Semiologia aparatului urinar Proiectia rinichilor pe peretele posterior

Semiologia aparatului urinar

Proiectia rinichilor pe peretele posterior

EXAMENUL OBIECTIV loji lombare, abdomen, perineu, OGE - INSPECŢIA -Inspecţia regiunii lombare se face cu pacientul în poziţie şezândă, examinatorul fiind plasat în spatele acestuia Se urmăreşte: aprecierea reliefului regiunii lombare (contuzii) prezenţă unui edem local (abces perirenal) tumefacţii (bombări): hidro- sau pionefroză, tumora Wilms, abces peri- sau pararenal asimetria în mişcările respiratorii ale ultimelor coaste (abces subfrenic)

Hidronefroza Tu. Wilms(nefroblastom)

Pionefroza

EXAMENUL OBIECTIV LOCAL Inspecţia abdomenului creşterea în volum (bombarea difuză) – meteorismul din colica R-U inspecţia abdomenului inferior – bombarea regiunii hipogastrice în globul vezical Inspecţia organelor genitale externe - femei – cistorectocel - bărbaţi – inflamaţia meatului urinar (eritem, tumefacţie) în uretrite anterioare acute, secretii

Cistocel

PALPAREA Palparea rinichiului În mod normal rinichiul nu este accesibil palpării, cu excepţia: persoanelor de constituţie astenică la care se poate simţi polul inferior al rinichiului drept în inspir profund. Rinichii devin accesibili palpării în caz de: ptoză renală, mărire în volum din diferite cauze.

Palparea rinichiilor-Guyon

Metode de palpare (Tehnici) Palparea în decubit dorsal ( Guyon) Bolnavul aşezat în decubit dorsal, cu talpile sprijinite pe planul patului, cu musculatura abdominală relaxată. Examinatorul este plasat pe partea rinichiului examinat. Aplică mâna aflată de aceeaşi parte cu rinichiul examinat în regiunea lombară cu degetele spre unghiul costovertebral, iar mâna cealaltă este aplicată cu suprafata palmara pe abdomen, paralel cu rebordul costal. Bolnavul este invitat sa execute o inspiratie profunda. Prin împingerea în jos a mâinii aflate pe peretele abdominal se realizează “balotarea rinichiului”, mâna plasată posterior simţind ”contactul lombar” al rinichiului, rinichiul se palpează astfel prin apropierea celor două mâini (anterior şi posterior).

Metode de palpare (Tehnici) Palparea în decubit lateral ( Israel) Se aşează pacientul în decubitul lateral opus rinichiului ce trebuie examinat. Examinatorul aplică o mână la nivelul regiunii lombare şi cealaltă mână la nivelul hipocordului şi flancului respectiv în aşa fel încât extremitatea degetelor atinge rebordul costal. Solicitând bolnavului să respire profund, se incearcă “prinderea” rinichiului între cele două mâini.

Metode de palpare (Tehnici) Palparea prin procedeul Glenard Monomanuala Pacientul este plasat în decubit dorsal. Examinatorul cu mâna de pe partea rinichiului examinat plaseaza policele anterior sub rebordul costal şi celelalte 4 degete posterior. Se urmareste pensarea rinichiului in timpul unei inspiratii profunde.

Metode de palpare Indiferent de metoda folosită, criteriile de diagnostic pentru palparea rinichiului sunt: poziţia posterioară, profundă contactul lombar Balotarea –comuna cu tu. ficatului si retroperitoneale Mobilitate redusa cu respiraţia - deosebire de ficat si splina Mobilitate pasiva in sens cranial Senzatia de greata sau de mictiune in timpul palparii Rinichiul are: o consistenţă elastic-remitentă, netedă, alunecând sub mâini ca şi “sâmburele de cireaşă”; formă de “bob de fasole” atunci când nu este distorsionat de un proces patologic.

Metode de palpare Palparea rinichiului devine posibilă în următoarele situaţii: 1. Ptoza renală (nu modifica forma şi dimensiunea) Rinichiul devine accesibil palpării deoarece descinde în loja renală. gradul I: palparea polului inferior al rinichiului doar în inspiraţie profundă (rotunjit, neted, elastic, insensibil), dispare în expiraţie (rinichiul revine în lojă)=mobilitate pasiva prezenta, mobilitate respiratorie redusa. gradul II: organul poate fi reţinut în mâinile palpatorii chiar şi în expiraţie gradul III: rinichi jos situat, care îşi pierde în totalitate mobilitatea respiratorie

Palpare rinichi 2. Rinichiul mărit de volum hidronefroză – creşterea în volum a rinichiului frecvent unilaterală datorită unui obstacol în scurgerea urinii; - rinichiul este neted, moale sau elastic, sensibil; - in pionefroza foarte sensibil; - dimensiunea scade/dispare dupa indepartarea obstacolului rinichi polichistic – creşterea în volum bilaterală; - mase tumorale cu suprafeţe boselate, uneori dimensiuni foarte mari rinichi tumoral – creşterea în volum unilaterală; - rinichi dur, sensibil, dimensiune mare (tu. Wilms) suprafaţă neregulată(tu Grawitz)

Carcinom renal

Carcinom renal-extins in vena renala

Carcinom renal-extins in pelvis

Sensibilitatea dureroasa manevra Giordano: - percutia trepidanta a regiunii lombare cu marginea cubitala a mainii ● algoprovocatoare: litiaza renala pielonefrita hidro-/pionefroza abces peri-pararenal

Puncte dureroase posterioare (renale) - Punctul costovertebral : localizat în unghiul format de rădăcina coasta XII şi coloana vertebrală Punctul costomuscular – unghiul format între coasta XII şi masa musculară paravertebrala Sensibilitatea dureroasă a acestor puncte apare în: litiază renală PN hidro-/ pionefroza TBC renal abces renal

Palparea punctelor dureroase – Puncte dureroase anterioare (ureterale) Punctul ureteral superior ( paraombilical) BAZIN Se află situat pe linia orizontala ce trece prin ombilic, la 4 -5 cm de acesta Punct ureteral mediu TOURNEAUX Este situat la intersectia liniei bispinoiliace cu verticala trasata prin punctul situat la unirea 1/3 medii cu 1/3 int a arcadei crurale. Punctul ureteral inferior corespunzător joncţiunii uretero-vezicale, nu este accesibil prin palpare abdominală Este abordabil prin palpare endorectală (bărbaţi) sau endovaginală (femei)

Palparea punctelor dureroase Sensibile bilateral in cistopielite unilateral in litiaza ureterala

Palparea vezicii urinare -Globul vezical rezultat în urma retenţiei acute sau cronice de urina se prezinta la palpare sub forma unei formaţiuni : hipogastrice, situate median, de formă emisferică, suprapubiană, superficială, net delimitată, elastică, sensibilă putin mobila in sens lateral. Palparea globului vezical produce pacienţilor senzaţia de micţiune imperioasă. Formele vechi de glob vezical sau vezica neurogenă nu prezintă sensibilitate palpatorie Diagnosticul diferenţial la femei (uter gravid, tumori uterine) -Formaţiunile tumorale vezicale uneori se pot palpa eventual în stadiile avansate (formaţiune dură, neregulată) -Pericistita –impastarea regiunii

EXAMENUL OBIECTIV TR – palparea endorectală pentru explorarea prostatei: Adenom de prostata Neoplasmul prostatei voluminoasa asimetrica, uneori nodulara Prostatita Abces prostatic bine delimitata elastica dura insensibila sant median disparut scadere a consistentei sensibila pastrarea santului median sensibilitate vie

Palparea uretrei- la barbat cat si la femei Ø Uretrite-indurarea sensibila, secretie lactescenta/ purulenta/ clara. Ø Calculi angajati Ø Strictura cicatriceala: induratie

PERCUŢIA lombară – matitate: hidro-/pionefroze mari. globului vezical – matitate hipogastrică, de formă rotund-ovalară cu convexitatea in sus - se poate intinde pana la ombilic - dispare dupa sondare / punctie suprapubiana

AUSCULTAŢIA anomalii ale arterei renale (stenoze, anevrisme) se poate percepe ascultatoric, în hipocondru, un suflu sistolic cu caracter de tril sincron cu pulsul

RINICHI ADULT

RINICHI ÎN POTCOAVĂ

URETER DUBLU

ECTAZIE CALICEALĂ

CALCUL RENAL în corn de cerb

HIDRONEFROZĂ

RINICHI ATROFIC UNILATERAL ISCHEMIC

TROMBOZĂ DE VENĂ RENALĂ

ISCHEMIE ACUTĂ-INFARCT RENAL

INFARCT RENAL-NECROZĂ DE COAGULARE

RINICHI POLICHISTIC(RA)

ABCES RENAL

NECROZĂ PAPILARĂ-NEFROPATIE PRIN ANALGEZICE

PIELONEFRITĂ XANTOGRANULOMATOASĂ

CISTITĂ ACUTĂ HEMORAGICĂ

ADENOM PROSTATĂ

Urina colurica

Caz clinic - urina tulbure, miros fetid, se clarifica prin incalzire; - PH=8, 8; - examen fizicochimic urina: proteinurie=0, 8 g/l : piurie+++ : densitate-1011 - examen microscopic urinar: 20 leucocite/cimp; : cilindrii leucocitari, germeni Gram negativi - urocultura> 100000 germeni; Esherichia Coli. - uree= 60 mg/dl; creatinina=1, 9 mg/dl; acid uric=6, 5 mg/dl;

Caz clinic - urina tulbure, miros de amoniac, se clarifica prin incalzire; - PH=8; - examen fizicochimic urina: proteinurie=0, 6 g/l; : piurie++; - examen microscopic urinar: 12 leucocite/cimp; : cilindrii leucocitari, germeni microbieni; : celule epiteliale in forma de “racheta” - urocultura> 50000 germeni; Proteus - uree= 30 mg/dl; creatinina=1, 1 mg/dl; acid uric=6, 5 mg/dl;

Caz clinic Baiat de 6 ani, cu infectie de tract respirator in antecedente, se interneaza pentru un episode convulsive- convulsii tonico-clonice; cu o zi inainte s-a plins de cefalee, tulburari de vedere ( scotoame), si auz ( acufene), ameteli, iar parintii recunosc ca a fost somnolent, chiar obnubilat; cu 3 -4 zile inainte a acuzat dureri abdominale;

- examen obiectiv general→ eruptie purpurica ( nu dispare la digitopresiune) palpabila la nivelul membrelor inferioare; → edeme palpebrale si maleolare discrete; → TA= 190/135 mm. Hg; puls periferic=40/min; - examen obiectiv renalfara modificari;

- laborator→ urina: cantitate-500 ml/24 ore; rosie, spuma alba dupa agitare; : A++; P, Z-; sediment- 20 hematii decolorate, deformate; : cilindrii hematici; : cilindrii hialini; : r. Esbach-3, 5 mg/24 ore; → ser: uree=35 mg%; : creatinina=0, 9 mg%; : lipide=650 mg%; colesterol=280 mg%; TG= 120 mg%; : cleareance creatinina-90 ml/min; : ASLO< 160 U; - secretie faringeana-negativa;