PREISTORIA Cum au trit oamenii n preistorie Planul

PREISTORIA Cum au trăit oamenii în preistorie?

Planul lecţiei • Viaţa oamenilor în paleolitic • Viaţa oamenilor în neolitic • Sfârşitul preistoriei, apariţia scrierii

1. Viaţa oamenilor în paleolitic • Obiective: la sfârşitul aceste teme tu trebuie să ştii: • -să defineşti termenii următori: paleolitic, nomad, pictură rupestră, magie, gintă, trib; • A cunoaşte tehnica de făurire a uneltelor şi rolul unor unelte utilizate de om; • Să indici ocupaţiile omului, tipurile de adăpost, credinţele omului paleolitic; • Să citeşti o axă cronologică, fixând pe ea începutul şi sfârşitul paleoliticului; • A situa pe harta lumii locul apariţiei primilor oameni şi direcţiile populării planetei.

Ce este preistoria? Prima perioadă a istoriei omenirii a fost numită PREISTORIE. Preistoria este o foarte lungă perioadă care a început acum aproximativ 3 milioane de ani în Africa şi care sa încheiat acum câteva mii de ani, atunci când oamenii au inventat şi utilizat scrierea, în Mesopotamia. În timpul acestei perioade, grupuri de oameni s-au succedat şi s-au răspândit pe întreg Pământul. Noi toţi le suntem descendenţi. Urmăriţi axa cronologică de mai jos şi precizaţi: 1. Când începe preistoria? 2. Când se încheie preistoria? Ce eveniment marchează sfârşitul preistoriei? 3. Câte perioade cuprinde preistoria?

Cum trăiau oamenii în paleolitic? • • OBIECTIV: a interpreta un document schematic Desenele de mai jos reprezintă aspecte din viaţa omului din paleolitic. Descrie pe scurt, cu propriile tale cuvinte, imaginile gândindu-te la: tip de adăpost, îmbrăcăminte, unelte, ocupaţii, organizare. 1………………………………………. 2……………………………………… 3……………………………………… 4……………………………………… 5……………………………………

“ La Pincevent, două sau trei familii de vânători se instalează, la sfârşitul lunii mai, aproape de un vad, folosit de turmele de reni care treversau Sena. Ei ridică cortul lor pe malul Senei( fluviu în Franţa) şi rămân acolo până la sfârşitul verii. Colibele sunt construite cu ajutorul unor ramuri lungi dispuse în cerc şi reunite în partea de sus, şi sunt acoperite cu piei de animale. În interiorul acestei colibe, focul întreţine căldura. Hrana se compune din carne de ren şi de cal, iepuri, păsări şi peşte. Oasele, din care au extras măduva, de altfel ca şi celelalte resturi, sunt aruncate pe sol în jurul cortului. Aşezaţi lângă foc, pe blocuri groase de piatră, oamenii taie din silex vârfuri de săgeată, fabrică suliţe şi harpoane, în timp ce femeile confecţionează îmbrăcăminte din piei de animale. Sezonul rece revine, renii, care au constituit baza hranei, se deplasează în turme spre alte ţinuturi. Grupul de vânători se pune, atunci, în mişcare pentru a găsi locuri mai favorabile, abandonând, pe locul unde au stat, resturile de la vânat şi uneltele din piatră şi lemn. Generaţii de vânători au migrat pe un parcurs similar urmând turmele de reni. ” 1. Indicaţi modul de viaţă al omului preistoric din textul de mai sus. 2. Precizaţi tipul de locuinţă folosit şi două ocupaţii ale omului preistoric. 3. În text apar două descoperiri ale omului. Stabiliţi-le. 4. În ce perioadă a preistoriei putem stabili aşezarea umană?

Apariţia primelor credinţe religioase • Bătrânul şef de trib a murit. El avea 40 de ani! Înarmaţi cu lopeţi făcute din omoplaţi de bizon, tovarăşii săi îl înmormântează împreună cu armele sale; astfel el va putea să vâneze, încă, şi în lumea de dincolo. Apoi ei acoperă mormântul cu pietre mari. Hienele nu vor avea parte de festin. Vânătorii neandertalieni întristaţi, depun un pat de flori pe cadavrul unuia din tovarăşii lor, în timp ce alţi membri ai tribului, adunaţi într-un colţ al grotei, povestesc faptele vitejeşti şi curajul celui mort.

Picturile rupestre –artă şi magie Vânătorii de bizoni se pregătesc să plece la vânătoare. Ei ţin sfat în faţa acestui bizon pictat pe perete. Şeful fixează pe perete, deasupra animalului, mâna sa dreaptă muiată în argilă, de trei ori. Aceste trei amprente puse pe perete sunt un semn de posesiune. Acest gest îi va servi la vânătoare şi poate va ucide. . . Trei bizoni? ? Vânătorii au desenat, pictat sau gravat mamuţi şi bizoni, cai şi capre, tauri şi cerbi pe pereţii peşterilor. Ce scop aveau aceste picturi realizate în Interiorul întunecos al grotelor? Sunt ele rezultatul unui act artistic sau aveau un scop sau scopuri bine determinate? Există mai multe ipoteze: 1. Picturile ar reprezenta metode de vânătoare. 2. Picturile se referă la ritualuri magice, ceremonii invocând succesul la vânătoare, ceremonii pe care le mai întâlnim şi azi la unele populaţii primitive. 3. Picturile ar dovedi credinţa în fiinţe supranaturale, jumătate oameni, jumătate animale, care n-ar fi decât strămoşii legendari cărora omul preistoric încearcă să le ia chipul.

Peştera Lascaux (Franţa) • • Picturile rupestre(picturi pe pereţii peşterilor) din peştera de la Lascaux au fost realizate acum circa 17 000 de ani. Pentru a picta animalele pe pereţii grotei oamenii preistorici începeau prin a desena contururile cu bucăţi de cărbune sau tampoane din frunze. Apoi proiectau culorile suflând cu ajutorul gurii sau prin tuburi din oase sau plante. Culorile erau obţinute din pigmenţi găsiţi în natură, pigmenţi minerali naturali: cărbune de lemn, hematită, argilă, dioxid de magneziu etc.

Neolitic: Naşterea agriculturii şi scrierii Planul lecţiei: -Viaţa oamenilor în neolitic -Naşterea scrierii Obiective: La sfârşitul lecţiei tu trebuie să fii capabil: -să citeşti o friză cronologică; -de a situa pe hartă: Marea Mediterană, Nil, Eufrat, Tigru, Semiluna Fertilă, Mesopotamia, Egipt, Fenicia; -să indici schimbările apărute în neolitic; -de a cunoaşte numele şi rolul unor unelte utilizate în agricultură; -de a cunoaşte numele primelor scrieri şi data apariţiei lor; -de a da definiţia cuvintelor următoare: neolitic, agricultură, sapă, aratru, sedentar, metalurgie, scriere cuneiformă, scriere hieroglifică, scriere alfabetică, megaliţi

A. Apariţia agriculturii • Urmăreşte imaginile de mai jos şi stabileşte pe caietul tău ce schimbări au apărut în viaţa oamenilor începând din jurul anului 8 000 Î. Chr? (caută căt mai multe schimbări produse)

Apariţia şi difuzarea agriculturii După J. Leclerc şi J. Tarrete, Dicţionar preistoric: “ Revoluţia neolitică desemnează cea mai importantă transformare pe care a cunoscut-o modul de viaţă al oamenilor de la apariţia lor pe pământ. Omul încetează de a mai fi un prădător nomad care trăieşte din vânătoare şi cules. El începe să-şi producă hrana sa, el devine agricultor şi crescător de animale. Această revoluţie începe în jurul anului 8 000 Î. Chr. , în Orientul mijlociu, în Semiluna fertilă. Acolo, populaţiile, au pus în favoarea lor, timp de câteva secole, condiţii foarte favorabile , pentru a domestici specii locale : grâu, orz, oi capre. » • 1. Ce nume se dă perioadei marcată de începutul agriculturii ? • 2. Din ce trăiau oamenii înainte ? • 3. Cum se hrăneau ei după aceea ? • 4. Cum se numeşte regiunea unde a apărut agricultura ? zona unde a apărut agricultura

1. Găseşte trei elemente care să arate că această scenă se desfăşoară după revoluţia neolitică. 2. Arată, cu ajutorul a 2 exemple, că omul a păstrat unele din ocupaţiile sale anterioare. 3. Arată cu ajutorul a două exemple că Meşeteşugurile se dezvoltă. 4. Acest document este un document « istoric”? Justifică răspunsul tău.

Noi ocupaţii ale oamenilor • • În neolitic omul inventează noi ocupaţii, alături de agricultură şi creşterea animalelor. Priviţi imaginile alăturate şi apoi precizaţi: Care sunt ocupaţiile noi ce apar? Ce importanţa prezintă ele pentru om?

• • • Alături de noile ocupaţii ce au apărut, oamenii continuă să practice ocupaţiile vechi. Priviţi imaginile şi precizaţi: Care sunt vechile ocupaţii ce se practică şi în neolitic? Ce schimbări apar în legătură cu aceste ocupaţii faţă de perioada paleoliticului?

• • Să recapitulăm Cum am subliniat până acum timp de sute de mii de ani: • vânătoarea era principala ocupaţie a oamenilor • culesul era în general o ocupaţie a femeilor • Aceste două ocupaţii, ce între asigurau existenţa, Observarea relaţiei însămânţarea au permis fiecare de observa 2 fenomene ce grânelor şi germinaţia lor, a va permite dezvoltarea vor avea urmări asupra modului de viaţă. unei activităţi ce va asigura o aprovizionare permanentă şi constituirea de rezerve. • Oamenii, în timpul deplasării lor după vânat, AGRICULTURA au putut să observe comportamentul În neolitic (8000 – 4000 Î. Chr. ), cultura animalelor, şi creşterea animalelor înlocuiesc treptat • plantelor Mai ales: vânătoarea şi culesul. Este de acum înainte ciclul reproducţiei speciilor. posibilă asigurarea aprovizionări Pe termen lung, unei aceasta deschidepermanente poarta cu hrană. domesticirii animalelor, constituirii de turme, Obligaţia de a căuta continuu noisigură teritoriişi reuşind să asigure o sursă de hrană de vânătoare şi cules, va dispărea treptat. permanentă. . Omul se fixează într-un loc.

Omul devine sedentar

Să ne consolidăm cunoştinţele Priveşte cu atenţie cele două imagini şi găseşte cât mai multe deosebiri. Pe baza răspunsurilor, realizează un scurt text despre preistorie în care: -în prima parte să prezinţi informaţii despre paleolitic folosind termenii următori: vănătoare, cules, nomad, cort, unelte din piatră cioplită, focul, credinţe, picturi rupestre, peşteri: -în a doua parte să prezinţi informaţii despre perioada neolitică folosind termenii: cultivarea cerealelor, sedentar, domesticirea şi creşterea animalelor, sat, revoluţie neolitică, meşteşuguri, unelte din piatră şlefuită, megaliţi, Stonehenge.

MEGALIŢII În perioada neolitică în regiuni din vestul Europei, situate mai ales pe coasta Oceanului Atlantic, oamenii au ridicat monumente măreţe din piatră, pe care istoricii le-au numit megaliţi (termenul vine de cuvintele greceşti: megas=mare şi lithos=piatră). După forma lor întâlnim mai multe tipuri de megaliţi, a căror nume a fost preluat din limba celtică : a. Menhiri (piatră lungă). Ei apar ca nişti blocuri lungi de piatră aşezaţi vertical, fie izolaţi fie asociaţi în număr mare în aliniamente (cum este aliniamentul de la Carnac-Franţa; imaginea din centru), fie grupaţi în cercuri, în acest caz fiind numiţi Kromleh (cel mai celebru cromleh este cel de la Stonehenge – Anglia). b. Dolmenii ( masă de piatră: din cuvintele celtice : dol-masă; men-piatră) sunt formaţi din una sau mai multe dale de piatră aşezate pe alte dale de piatră puse vertical. (imaginea din dreapta) Realizate cu mult înainte de marile piramide din Egipt, aceste monumente au servit fie ca morminte, fie ca monumente religioase.

Dolmenii Este uşor a ne imaginea această ceremonie funerară în lugul galeriei acoperite din dolmenul situat în localitatea Locmariaquer în Bretagne. Aceste monumente megalitice sunt morminte destinate atât şefilor de trib şi familiile lor sau anturajului: sunt deci morminte colective. Dala de piatră grea este ridicată cu ajutorul unor lemne. Unul dintre ei, mai curajos, plasează sub dală un bloc de piatră pentru a-l menţine la o anumită înălţime şi a uşura astfel deplasarea sa. El a ales un bloc de bazalt, căci unul din calcar s-ar fi zdrobit. Dolmenii nu arătau în vremea lor aşa cum îi vedem astăzi. Ei erau acoperiţi cu pământ, având aspectul unei movile.

Stonehenge situat în Withshire (Angleterre), este, fără îndoială, unul din cele mai celebre monumente preistorice. Monumentul a început să fie construit în jur de 3300 Î. Chr. Construit din blocuri mari de piatră aşezate circular şi legate între ele prin alte blocuri, monumentul a dat naştere la numeroase interpretări referitoare la scopul pentru care a fost construit. • Unii susţin că a fost un templu închinat soarelui, unde aveau loc ceremonii religioase; • Alţii susţin că a fost un observator astronomic, monument funerar sau chiar, după unii, punct de reper pentru navele extraterestre.

B. Apariţia scrierii, sfârşitul preistoriei • • • 1. MESOPOTAMIA – leagănul scrierii Cele mai vechi semne de scriere au fost găsite în Uruk, veche capitală a ţării SUMER, situată în sudul regiunii Mesopotamia (regiune aflată între fluviile Tigru şi Eufrat), datând din jurul anilor 3400 Î. Chr. Apariţia scrierii coincide cu avântul oraşelor, într-o societate în plină schimbare, unde pătrunde invenţia roţii şi tehnica prelucrării aramei şi care poseda un repertoriu de semne şi simboluri în arta ei. Scrierea s-a născut, mai ales, din necesitatea resimţită de oameni de a consemna schimburile lor de mărfuri şi produsele lor. Sumerienii( primul popor cunoscut în istorie şi aşezat în mileniul IV Î. Chr. în S. Mesopotamiei) sunt cei care au finalizat un sistem de scriere. Pentru a înregistra operaţii contabile, comerciale utilizau jetoane modelate din lut (calculi) de mărimi şi forme diferite, în funcţie de valoarea convenită, purtând uneori indicaţii de numere sub formă de semne incizate. O veritabilă scriere apare atunci. Simple desene reprezentau schematic mărfurile sau obiectele tranzacţionate. Primele pictograme aveau o funcţie : semn – imagine. Ex. Desenul unei capre. Aceste pictograme sunt asociate unele de altele pentru a exprima o acţiune sau o idee, de exemplu: pasăre + ou = fecunditate. Aceasta este o ideogramă: semn = idee. Către 3000 Î. Chr. picturile sau ideogramele sunt utilizate în mod egal pentru valoarea lor fonetică, un semn corespunde la o silabă sau : semn=sunet. Cu timpul semnele(desenele) se vor schimba, liniile curbe dificil de trasat pe argila moale sunt descompuse în linii drepte, pe care scribul nu le mai gravează ci le imprimă cu ajutorul unei tije de trestie cu capătul triunghiular, lăsând urme în formă de cuie. Astfel apare scrierea cuneiforma, care derivă din cea pictografică (din latinescul cuneus = cui) născută în Sumer. Această scriere cuprindea un număr de semne cuprins între 300 şi 900. om

Scrierea hieroglifică • • S-a născut după scrierea mesopotamiană, în jurul anului 3000 Î. Chr. şi a dăinuit aproape 3 milenii fără a suferi modificări. După tradiţia egipteană zeul Thot a adus scrierea egiptenilor. Această scriere cuprindea 3 tipuri de semne: logograme – un semn = un cuvânt • • ex: semnul semnifica soare iar prin extensie claritate, ziuă, moment. -fonograme – un semn = un sunet • • • ex: semnifică gură şi se pronunţă er şi serveşte la notarea consoanei “r”. -determinative – precizau în ce categorie de obiecte sau idei trebuie să fie pus. • Ex: • Printre fonograme, 24 de semne-sunete constituie ceea ce ar putea deveni un “alfabet” dar pentru egipteni scrierea nu era o simplă tehnică ce permitea notarea cuvintelor, ea era înainte de toate o imagine a lumii, o artă a vizibilului care asigură celui ce pictează(scrie) nemurirea. • indica ideea de mişcare.

Scrierea hieroglifică - fonograme

Alfabetul • Apărut din aceste prime încercări, alfabetul fenician, în jur de 1000 Î. Chr. (sarcofagul regelui Ahiram din Byblos), conţinea 22 de litere. Sistem fonetic, el nu conţinea decât consoane; el este bazat pe acrofonie, care se serveşte pentru a nota sunetele consonantice de reprezentarea simplificată a unui obiect al cărui nume începea cu acest sunet. Astfel, pentru a nota /b/, se utiliza semnul simbolizând casă, care în feniciană se spune beit, şi s -a decis prin convenţie ca, de fiecare dată când se va întâlni acest semn, nu va fi vorba de “casă”, ci doar de primul sunet al acestui cuvânt.

Verificare Pornind de la imaginile de mai sus completeaza tabelul de mai jos cu ajutorul informaţiilor următoare: Alfabet, 3000 Î. Chr, Hieroglife, semne cuneiforme, Egipt, Mesopotamia, 1200 Î. Chr. , piatră, Fenicia, papirus, 3000 Î. Chr. , tăbliţe din lut ars.

Vocabular -arheologie – ştiinţă ajutătoare a istoriei care studiază civilizaţiile vechi pornind de la urmele lăsate de oameni; -meşteşugar – cel care fabrică obiecte manual; -altar – loc destinat primirii ofrandelor şi celebrării sacrifiiilor pentru zei; -ceramică – arta de a fabrica vase din lut; -Semiluna fertlă – valea Tigrului şi Eufratului, Palestina şi valea Nilului, desenând o zonă în formă de semilună unde pământurile sunt mai fertile decât în alte regiuni; -cult – omagiu adus unui zeu prin rugăciuni şi sacrificii; -gintă – termen ce desemnează un grup de oameni ce descind dintr-un strămoş comun -hieroglife – sriere sub formă de desene utilizată de egipteni; -megalit – piatră monumentală realizată în epoca preistorică; -neolitic – desemnează epoca pietrei şlefuite în care omul inventează agricultura (între 8 000 – 3000 Î. Chr); -nomad – persoană are nu are locuinţă fixă şi care se deplasează din loc în loc; -paleolitic – prima perioadă a preistoriei, numită şi epoca pietrei cioplite; omul descoperă focul şi fabrică primele unelte; -politeist – cel ce crede în mai mulţi zei; -sedentar – persoană care locuinţă stabilă; omul care trăieşte şi munceşte tot timpul în acelaşi loc; -societate – grup de oameni care trăiesc într-o formă organizată; -templu – construcţie destinată cultului unui zeu; -trib – formă de organizare rezultată din unirea mai multor ginţi; -religie – credinţa în zei; -monoteism – credinţa într-un singur zeu; -magie – ceremonie prin care oamenii căutau să atragă de partea lor bunăvoinţa zeilor.