TEMA ORGANIZAREA I DESFURAREA ACTIVITILOR INTEGRATE N GRDINI

TEMA: ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR INTEGRATE ÎN GRĂDINIŢĂ 15 NOIEMBRIE 2008

ACTIVITATEA INTEGRATA Ø Termenul curriculum integrat sugereaza corelarea continuturilor in care punctul de pornire este cel mai adesea finalitatea, in functie de care sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv-formativ

TIPURI DE ACTIVITATE INTEGRATA Ø Interdisciplinara: 1. perspectiva epistemologica 2. perspectiva pragmatica Ø Multidisciplinara Ø Trandisciplinara

MODELE DE INTEGRARE CURRICULARA Ø Modelul integrarii ramificate Ø Modelul integrarii liniare Ø Modelul integrarii secventiale Ø Modelul curriculum-ului infuzionat Ø Modelul integrarii in retea Ø Modelul polarizarii

ABORDARE INTEGRATA INTRADISCIPLINARITATE Ø Respecta ierarhia cunostintelor anterior dobandite Ø Ofera copilului siguranta ca realizeaza progres in studiul disciplinei DEZAVANTAJE: Ø Transferuri minime(disciplina) Ø Centrata pe dogmatismul disciplinei

INTERDISCIPLINARITATE Ø Din pespectiva temtica restituie fenomenul/conceptul in globalitatea sa Ø Favorizeaza transferul dand posibilitatea Ø Rezolvarii de noi probleme Ø Motiveaza copilul prin racordarea puternica la realitati intalnite DEZAVANTAJE: Ø Poate duce la dezorganizarea cunostintelor

TRANSDISCIPLINARITATE Ø Centrata pe elev, pe interese directe Ø Perspectiva transdisciplinara tematica permite o libertate totala fata de disciplina DEZAVANTAJE: Ø Risc de revenire la predarea intradisciplinara

CONCLUZII: Abordarea integrata a activitatilor promoveaza invatarea centrata pe copil, acesta beneficiind de: Mai multa libertate de actiune; Posibilitati de a se manifeta natural Oportunitati de a se implica in pregatirea activitatilor cautand si aducand diferite materiale de acasa Ø Sporirea increderii in propriile posibilitati, devenind capabili sa indeplineasca sarcinile ce si le-au ales sau li sau incredintat; Ø Educarea capacitaii de a lucra in grup, dea ajuta la indeplinirea sarcinilor echipei Ø Ø Ø

OPORTUNITATI : Ø Educatoarea cunoaste mai bine copiii; Ø Incurajeaza diferite tipuri de comportament, depisteaza altele nedorite Ø Poate aplica metode noi, activ-participative Ø Stabileste relatii de tip colaborativ cu celelate educatoare si grupe din unitate, cu parintii copiilor

Proiectul de activitate integrata curriculum la decizia educatoarei

Ce este un proiect? n. Un demers didactic în grup, într-o interacţiune continuă, prin care se urmăreşte integrarea noilor informaţii în structuri cognitive proprii şi transferarea lor în conţinuturi noi, aplicabile în practic, n. O comunitate de învăţare în care fiecare contribue atât la propria învăţare cât şi la procesul de învăţare colectiv, n O acţiune de cercetare şi acţiune practică în acelaşi timp.

De ce curriculum la decizia educatoarei? Explozia de informaţii din diferitele domenii determină confruntarea copilului cu o varietate de aspecte problematice şi dificultăţi care derivă dintr-o cunoaştere limitată, iar realitatea trebuie abordată cu precizie, la momentul potrivit, atât din perspectiva teoretică cât şi practică. Din perspectiva acestor circumstanţe, noi educatoarele, tocmai această realitate o putem înfăptui prin metoda proiectului. n Reforma educaţională, prin implementarea metodei proiectului, permite dobândirea de către copil a unor deprinderi şi abilităţi prin care, ulterior, se poate realiza înţelegerea şi producerea unor raţionamente autentice, devenind astfel participanţi activi în viaţa comunităţii. n Caracteristica esenţială a proiectului este că plasează copilul în centrul proiectării didactice si asigură o mai bună corelare gândire – învăţare. n

Cum predăm ? {intrebari care framanta educatorul} n n n Cum îi vom face pe copii să-şi amintească şi să-şi activeze experienţele, informaţiile pe care le deţin despre subiectul propus? Cum îi vom motiva să se informeze, să caute, să investigheze? Cum îi facem să interacţioneze în mod activ cu noile informaţii şi cu ceilalţi membrii ai grupei ? Ce contexte de exersare a noilor conţinuturi voi crea? Cum îi vom face să dea un sens şi o interpretare personală celor învăţate, reprezentative pentru fiecare copil?

Alegerea acestei metode poate fi argumentată prin : n n n proiectul poate fi încorporat în curriculumul pentru vârstele timpurii proiectul are o structură temporală care ajută educatoarea să – şi organizeze progresiv activitatea cu copiii în funcţie de dezvoltarea şi de interesul acestora şi de gradul de cunoaştere al subiectului luat în discuţie. proiectul oferă contexte în care copiii pot aplica o foarte mare variatete de cunoştinţe şi deprinderi sociale şi intelectuale , pe lângă cele de bază date de curriculum proiectul atrage în permanenţă părinţii în activitatea desfăşurată în cadrul acesteia , educatoarea având avantajul de a beneficia zilnic de contactul cu membrii familiei dezbaterile se fac din perspectiva diferitelor arii curriculare : educarea limbajului , activitate matematică , cunoaşterea mediului , educaţie plastică , educaţie fizică , educaţie pentru societeta etc. şi se regăsesc în activităţi comune, în jocuri şi activităţi alese , în programul distractiv

Educatoarea trebuie să stabilească: obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice scenariu care să motiveze şi să canalizeze atenţia copiilor spre ceea ce vor investiga n un demers didactic adecvat care sa cuprindă trei etape aflate în interdependenţă : 1. Evocarea face apel la cunoştinţele însuşite de copii despre o temă sau un anumit subiect 2. Realizarea sensului asigură înţelegerea noilor informaţii şi a semnificaţiei acestora, fiind în acelaşi timp etapa întrebărilor : educatoare – copil, copil – educatoare, copil – copil. 3. Reflcţia integrează noile cunoştinţe în sistemul celor vechi, asigurând legătura dintre ele , dând posibilitatea expunerii libere a « noului » aflat n n

Beneficiile abordării proiectului întegrat sunt : n n n n copiii sunt implicaţi activ în procesul de învăţare copiii îşi construiesc învăţarea prin operarea cu ideile, cunoştinţele şi concepţiile pe care le posedă deja învăţă prin cooperare îi expune pe copii unei mari diversităţi de opinii, dezbatere de idei încurajează exprimarea liberă în contextul respectului pentru opinia celuilalt colectează şi analizează datele, îi face pe copii să adune un material bogat pentru discuţie participă la procurarea materialelor devenind mai responsabili au mai multă încredere în forţele proprii au şansa să-şi planifice propriile activităţi îşi pot alege aria de stimulare/sectorul care prezintă interes deosebit pentru ei sunt parteneri cu drepturi egale într-un act educaţional învaţă prin interacţiune cu ceilalţi, nu unii alături de ceilalţi îşi dezvoltă competenţe : creativitatea ; capacitatea de comunicare ; munca în echipă au posibilitatea să se bucure de finalitatea activităţii lor

Implicarea părinţilor în derularea proiectului presupune: n n expunerea temei ce va fi abordată în grădiniţă peste o săptămână şi invitarea lor la participarea activă prezenţa efectivă la pregătirile organizatorice şi la acţiunile propriu-zise sprijin cu materiale , idei sau cunoştiinţe împărtăşite copiilor urmărirea progreselor copiilor şi sprijinirea evoluţiei lor Beneficiile gradinitei sunt: îşi îmbogăţeşte baza materială prin implicarea motivată a unor factori educaţionali n se facilitează inserţia grădiniţei în comunitatea locală n

Concluzii. Proiectul integrat are un conţinut transdisciplinar deoarece prin realizarea lui se ating obiectivele de referinţă ale mai multor arii curriculare. Se bazează pe învăţarea prin cooperare, deoarece lucrând în grupuri, fiecare copil participă la realizarea unei părţi din proiect, având responsabilităţi şi sarcini specifice. Activităţile din grădiniţă sunt extinse spre alte zone din afara grădiniţei, apropiindu-ne astfel de realitatea cotidiană. Resursele materiale sunt procurate prin contribuţia a cât mai multor persoane care pot sprijini desfăşurarea proiectului. Are produse finale afişate în grădiniţă.

, , CU TOAMNA LA PICIOARE’’ EDUCATOARE: institutor JIANU LILIANA

PROIECT TEMATIC , , CU TOAMNA LA PICIOARE’’ GRUP TINTA: prescolarii grupei mijlocii ALEGEREA SUBIECTULUI : S-a făcut la propunerea educatoarei având în vedere faptul că activitatea se desfăşoară la grupa mijlocie. OBIECTIVELE PROIECTULUI: - dezvoltarea capacităţii copiilor de a percepe natura în diferite momente ale anului; - stimularea comunicării şi socializarea copiilor prin diferite forme de joc; RESURSE UMANE : educatoare , copiii grupei mijlocii, părinţi , bunici ; RESURSE MATERIALE : frunze divers colorate, fructe, legume, flori de toamna, planşe , jetoane , , album cu imagini , fise de colorat , casetofon, CD, suport pentru lucrările copiilor , creioane colorate , acuarele , plastilină , coli glasse, cuburi, etc. . . RESURSE DE TIMP : o saptamana

n n n n METODE : observaţia , explicaţia , jocul , exerciţiul , experimentul, invatarea prin descoperire. OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENTIALE: Domeniul Limbã şi comunicare: Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã, de înţelegere si utilizare corectã a semnificaţiei structurilor verbale orale. Domeniul Ştiinţelor * Dezvoltarea operatiilor intelectuale prematamatice; Dezvoltarea capacitãţi de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurãtor, precum şi stimularea curiozitãtii pentru investigarea acestuia. Domeniul Om şi societate: Formarea unei atitudini pozitive faţã de mediul înconjurãtor; Formarea deprinderilor practic-gospodãreşti. Domeniul Estetic şi creativ: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea de desene, picturi, modelaje; Formarea capacitãţii de a recepta muzica. Domeniul Psihomotric: Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bazã.

OBIECTIVE DE REFERINŢÃ PE DOMENII EXPERENŢIALE Domeniul Limbã şi comunicare: Sã participe la activitatea de grup, inclusiv la activitãţile de joc, atât în calitate de vorbitor cât şi de auditor; Domeniul Ştiinţelor Sã cunoascã unele elemente ale lumii înconjurãtoare precum şi interdependenţa dintre ele; Domeniul Om şi societate: Sã se ratorteze la mediul apropiat, contribiund la îmbogãţirea acestuia prin lucrãri personale; Sã cunoascã şi sã respecte normele igienã alimentarã. Domeniul Estetic şi creativ: Sã descopere lumea înconjurãtoare cu ajutorul auzului; Sã obţinã efecte plastice, forme spontane prin intermediul picturii ; Sã foloseascã tehnici de modelare adecvate. Domeniul Psihomotric: Sã-şi formeze o ţinutã corporalã corectã.

INVENTAR DE PROBLEME CE STIM? Toamna cad frunzele. Toamna ploua. Toamna se coc fructele si legumele. Toamna oamenii culeg roadele din gradini, livezi si vii. Toamna infloresc crizantemele. CE NU STIM SI VREM SA AFLAM? De ce cad frunzele? De ce ploua? De unde vine ploaia? De ce este mai frig? Ce se intampla cu fructele si legumele? Cum sunt pastrate? CENTRUL TEMATIC A fost amenajat cu imagini şi alte materiale care să fie la îndemâna copiilor pe parcursul derulării proiectului şi a fost expus într-un loc uşor accesibil copiilor.

SCRISOARE CATRE PĂRINŢI DRAGI PĂRINŢI , “ S-a ivit pe culme toamna “, o zână cu părul auriu şi cu braţele încărcate de bunătăţi, cu frunze frumos colorate pe rochia-i sclipind în soarele călduţ şi molcom şi însoţită de corul păsărelelor care-şi iau “ la revedere “ de la noi. În următoarea săptămâna vom sărbători frumuseţea şi bogăţia acestei zâne prin jocuri şi activităţi pe care le vom desfăşura atât în sala noastră, cât şi în afara ei. M-aş bucura şi mi-ar fi de un real folos dacă în discuţiile dumneavoastră cu copilul , în plimbările şi observaţiile făcute aţi aduce în prim plan frumuseţea acestui anotimp. De folos ne-ar fi dacă aţi putea să aduceţi la grădiniţă cărţi cu imagini de toamna şi alte materiale care ar putea să vină în sprijinul derulării acestui proiect. Cu mulţumiri , Educatoarea grupei mijlocii: JIANU LILIANA

INVENTARUL DE ACTIVITĂŢI LUNI CUNOAŞTEREA MEDIULUI , , Fenomene specifice toamnei’’- observare in are liber BIBLIOTECĂ : - Ce ştiţi despre toamna ? ’’ , , De ce cad frunzele? ’’– discuţii - Repetarea poeziei „ Toamna ” CONSTRUCŢII – , , Aleile parcului, toamna’’ ARTĂ – „ Colorăm imaginea preferata’’(fructe, legume, flori) , , Cosuletul cu fructe’’- modelaj

MARTI EDUCAREA LIMBAJULUI , , Povestea vantului’’- lectura dupa imagini , , Supa de zarzavat’’, O. Cazimir - memorizare EDUCAŢIE MUZICALĂ , , A, a, a, acum e toamna da!’’- cantec BIBLIOTECA - , , Citim imagini despre bogatiile toamnei’’ STIINTA- , , Stiati ca. . . ? ’’- curiozitati din lumea fructelor si legumelor JOC DE MASA-, , Reconstituie imaginile’’(din jumatati intreg) Activitati in aer liber: , , Adunam frunze pentru ierbar’’

n n n n n MIERCURI EDUCAŢIE PLASTICĂ , , Frunze multicolore’’ – tehnica amprentei EDUCAŢIE FIZICĂ , , Alergam printre pomi’’- alergare cu ocolire de obstacole ŞTIINŢĂ – „ Alege şi grupează ”- ( gruparea fructelor, legumelor, florilor dupa culoare) BIBLIOTECĂ -” Ghici, ghicitoarea mea’’- ghicitori despre anotimpul toamna, fructe, legume, flori. ARTA - , , Copacul cu frunze de toamna’’- rupere, aplicare, lipire. , , Frunza’’- decupare, rupere, aplicare, lipire.

JOI n n n n ACTIVITATE MATEMATICĂ , , Ne jucam cu frunze’’- joc didactic BIBLIOTECĂ - „ Alegeti imaginile cu activitatile de toamna’’ Poezia , , Septembrie’’- consolidare CONSTRUCŢII -, , Ladite pentru camara’’ STIINTA - , , Etichete pentru borcane’’ Concurs: , , Ce stim despre toamna ? ’’ , , Adevarat/Fals’’

VINERI ACTIVITATE PRACTICA , , Strugurele’’- mototolire, lipire CONSTRUCŢII : „ Scara din livada’’ JOC DE ROL : „ De-a clientii’’, , De-a gospodinele’’ ARTĂ : „ Vaza cu flori’’ – pictura Auditie - , , Cantece de toamna’’

FINALITATEA PROIECTULUI Organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor ; Realizarea portofoliului;

n n n „ NE JUCĂM CU FRUNZE ” - PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ – ACTIVITĂŢI DE GRUP ACTIVITATE MATEMATICĂ JOC DIDACTIC – „ Ne jucăm cu frunze ” Obiective de referinţă : - să înţeleagă şi să transmită mesaje simple şi să reacţioneze la acestea; - să stabilească relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte; - să participe la activităţi atât în calitate de vorbitor cât şi de auditor; Obiective operaţionale : - să aleagă frunza cea mare şi s-o aşeze la locul potrivit; - să grupeze frunze dupa culoare; n BIBLIOTECĂ : n - să urmareasca cu atentie imaginile; n - sa selecteze corect imaginile cu activitatile de toamna; n - să reproducă corect versurile poeziei;

CONSTRUCŢII : - sa imbine piesele de construcţii pentru a reda imaginea unor lădiţe, respectând cerinţa: mari şi mici; n - să sesizeze culorile şi să le denumească ; n n n n STIINTA : - sa utilizeze deprinderile practice in realizarea etichetelor; SCENARIUL ZILEI Copiii intră în sala de grupă şi vor avea surpriza să găsească frunze divers colorate. n Se poartă un mic dialog referitor la anotimpul toamna şi la ce bogatii ne aduce acest anotimp. Copiii vor fi dirijaţi apoi spre ariile de stimulare şi va fi motivată activitatea fiecărui sector. Se starneste curiozitatea copiilor pentru zonele , , Biblioteca’’, , , Constructii’’ si , , Stiinta’’. n După ce se desfăşoară activitatea pe sectoare , copiii sunt invitaţi să se joace cu frunzele pe care le-au gasit in sala de grupa prin jocul didactic „ Ne jucăm cu frunze’’.

n n n MOMENTELE PROIECTĂRII DIDACTICE CAPTAREA ATENŢIEI – prin surpriza apariţiei frunzelor in sala de grupa. ENUNŢAREA OBIECTIVELOR – pe înţelesul copiilor va fi făcută în timpul scurtei conversaţii motivând utilitatea frunzelor şi a celorlalte elemente componente ale toamnei. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR DOB NDITE ANTERIOR : - se va efectua prin reamintirea informaţiilor însuşite anterior , referitoare la anotimpul toamna şi caracteristicile acestui anotimp. PREZENTAREA NOULUI CONŢINUT : - se va realiza în momentul prezentării sarcinilor de lucru de la fiecare sector de activitate. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII : - se va face în manieră integrată. OBŢINEREA PERFORMANŢELOR : - se va realiza în timpul desfăşurării activităţilor pe sectoare de activitate la finalul proiectului. FEEDBAK-UL : - fiecare copil îşi va manifesta bucuria realizării sarcinii primite. 8. EVALUAREA : - se realizează în încheierea activităţii prin aprecierile care se vor face asupra participării copiilor la întreaga activitate. Copiii vor primi stimulente. FINALITATEA ZILEI Copiii vor fi antrenati in derularea unui concurs: , , Ce stim despre toamna? ’’, , , Adevarat/Fals’’

n n n 1. Globalizarea-educatie permanenta Holismul-paradigma a vietii moderne se reflecta si politicile educationale “Pentu fiecare om, viata sa este o scoala, de la leagan pana la moarte” J. A. Comenius 2. Semnificatiile conceptului de invatare (Conventia privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru Toti) A INVATA SA STII/ SA CUNOSTI A INVATA SA FACI A INVATA SA MUNCESTI IMPREUNA CU CEILALTI A INVATA SA FII A INVATA SA TE TRANSFORMI PE TINE SI SA SCHIMBI SOCIETATEA

n n n Difuzia mondiala a TIC( tehnologii informationale si de comunicare ) Generarea si distributia rapida a cunoasterii Proportie mare a cunoasterii care devine neactuala dinamica flexibilitate n n n Accesul larg la cunoasterea disponibila blobal Cresterea numarului de sarcini de lucru bazate pe cunoastere viziune incertitudine n n n Diferentierea societatii Specializare, individualizare, pluralism cultural n 3. Societate bazata pe cunoastere si invatare

n n n Difuzia mondiala a TIC( tehnologii informationale si de comunicare ) Generarea si distributia rapida a cunoasterii Proportie mare a cunoasterii care devine neactuala dinamica flexibilitate n n n Accesul larg la cunoasterea disponibila blobal Cresterea numarului de sarcini de lucru bazate pe cunoastere viziune incertitudine n n n Diferentierea societatii Specializare, individualizare, pluralism cultural n 3. Societate bazata pe cunoastere si invatare

4. Integrarea curriculara Definitii: “Educatia organizata astfel incat sa traverseze barierele obiectelor de studiu, aducand impreuna diferite aspecte ale curriculumului in asociatii semnificative care sa se centreze pe ariile mai largi de studiu. Predarea si invatarea sunt vazute dintr-o perspectiva holistica, reflectand lumea reala, care este interactiva. ” SHOEMAKER (1989) n “Intr-un curriculum integrat, experientele de invatare planificate nu le ofera celor care invata doar o viziune unificata asupra cunoasterii existente (prin invatare de modele, sisteme si structuri ale culturii), ci motiveaza si dezvolta puterea elevilor de a percepe noi relatii si de a crea noi modele, sisteme si structuri. ” DRESSEL (1958) n “Sintetic, curriculumul integrat presupune crearea de conexiuni semnificative intre teme sau competente care sunt de regula formate disparat, in interiorul diferitelor discipline. n Aceste teme sau competente au o puternica legatura cu viata cotidiana a copiilor si isi propun, direct sau indirect, sa contribuie la formarea unor valori si atitudini. ” LUCIAN CIOLAN (2003) n n n

n n n n Explicit, CURRICULUM INTEGRAT, presupune: Combinarea obiectivelor de studiu; Centrarea pe activitati integrate de tipul proiectelor; Relatii intre concepte, fenomene si procese dintre domenii diferite; Corelarea rezultatelor invatarii pe situatiile pe viata cotidiana; Unitatile tematice, conceptele sau problemele ca principii organizatoare ale curriculumului; Flexibilitatea in gestionarea timpului scolar si gruparea elevilor;

n n n n 5. Niveluri ale integrarii curriculare “Cel mai puternic argument pentru integrarea curriculumului este chiar faptul ca viata nu este impartita pe discipline. ” SCOPUL: “De ce este nevoie de un curriculum integrat? ” Acoperirea rupturilor dintre discipline Sinergia campurilor disciplinare Construirea, prin educatie, a unor structuri mentale dinamice, flexibile si responsive Rezolvare de probleme

Monodisciplinaritatea (intradisciplinaritatea) moduri de realizare a integrarii insertie armonizare dimensiuni integrare orizontala integrare vertica

Multidisciplinaritatea Moduri de realizare a integrarii integrare complementara integrare paralela

Interdisciplinaritate grade de interdisciplinaritate aplicativ epistemiologic grad generativ de (integrare noi discipline aplicativa) epistemiologica) (integrare hibrida)

Moduri de integrare interdisciplinara Integrare centripeta (interactiune a diferitelor discipline) integrare centrifuga (accentul pe cel ce invata Scopul de tip interdisciplinaritate stiintifica interdisciplinaritate pedagogica interdisciplinaritate structurala interdisciplinaritate instrumentala interdisciplinaritate functionala sau operationala

Transdisciplinaritatea (Gradul cel mai elevat de integrare a curriculumului, mergand pana la fuziune) trandisciplinaritate instrumentala Insertie Armonizare trandisciplinaritatea comportamentala Corelare Juxtapunere Stadialitatea integrarii curriculare (centrarea pe timpul de proces) Insertie Interactiune Fuziune

6. Complementaritatea nivelurilor de integrare curriculara Centrarea pe obiect de studiu Cunoasterea stiintifica Curriculum Centrarea pe subiectul care invata Problemele/ Activitatile cotidiene

gandirea complexa pe criterii invatarea pe tot parcursul vietii Comunicare a efectiva COMPETENTE CHEIE colaborare/ lucru in echipa ocupabilitat e Cetatenia responsabila

7. Abordarea cross-curriculara (ipoteza a abordarii integratea curriculumului fundamentata pe viziunea procesuala) n CROSS-CURRICULARUL presupune o abordare holistica si constructive a procesului curricular, care urmareste, prin stabilirea unor grade diferite de integrare la nivelul obiectivelor, continuturilor, metodologiei, conceptelor, atingerea unor rezultate pentru care este nevoie de o organizare tematica/ integrate a curriculumului. n Faze/ etape ale procesului curricular – Proiectare – Dezvoltare – Implementare Temele cross-curriculare: § Teme integrate(interdisciplinare) de studiu care se centreaza pe dezvoltarea personala si sociala a copiilor; § Unitati integrate de studiu care isi propun formarea unor competente, dar mai ales a unor valori si atitudini esentiale pentru viata cotidiana in societatea actuala; § Proiecte care isi propun sa valorifice potentialul copiilor si al comunitatii locale in vederea construirii unor experiente de invatare curriculare intre copii; n n

Modele structurale de integrare a temelor cross-curriculare in curriculumul de baza I. MODELUL INFUZIEI

II. MODELUL HIBRIDARII D 2 D 1 TCC D 4 D 3

III. MODELUL SATELIZARII n Curriculum n. T CC national

n n n n IV. MODELUL INSERTIEI Contextualizarea curriculumului: – Integrare orizontala; – Integrare verticala; – Intagrare transversala; Coordonatele integrarii: Proiectele; Predarea in echipa; Invatarea activa; Implicarea comunitatii;