ION CREANG Basmul cult POVESTEA LUI HARAPALB TEMA

ION CREANGĂ Basmul cult

POVESTEA LUI HARAP-ALB TEMA ŞI MOTIVELE TEXTULUI TIMPUL ŞI SPAŢIUL MOMENTELE SUBIECTULUI FUNCŢIILE BASMULUI Personajele Originalitatea basmului

Teme şi motive Ø Ø Ø Tema basmului este triumful binelui asupra răului. Motivele narative specifice sunt: Superioritatea mezinului Călătoria Supunerea prin vicleŞug Muncile Demascarea şi pedepsirea răufăcătorului Căsătoria Timp şi spaţiu Coordonatele acţiunii sunt vagi, prin atemporalitatea şi aspaţialitatea convenţiei: ”Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. [ ] ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, crăiia istuilalt la altă margine”.

Expoziţiunea: Momentele subiectului q Locul şi timpul: “Odată”, “Într-o ţară” q. Personajele: Craiul, cei trei feciori, Verde Împărat, fetele sale Intriga: - două momente: v Înstrăinarea celor doi fraţi (craiul şi VerdeÎmpărat), încât niciunul nu-şi cunoştea nepoţii; vÎncălcarea sfatului părintesc. Desfăşurarea acţiunii ni-l prezintă pe crăişor în drumul maturizării sale, qÎntâlnirea cu Spânul; q. Schimbarea identităţii; q Probele depăşite; Punctul culminant: ØFata de împărat dezvăluie identitatea lui Arap Alb, motiv pentru care Spânul îi retează capul ØSpânul este omorât de calul fiului de crai, ; Harap Alb este înviat cu leacurile miraculoase Deznodământul: nunta fiului de crai cu fata de împărat

FUNCŢIILE BASMULUI vÎn basm acţiunile personajelor sunt aproximativ aceleaşi mereu şi derulate în aceeaşi ordine. Aceste acţiuni sunt numite de V. I. Propp funcţii. “Funcţiile personajelor constituie elementele fixe, stabile ale basmului, independent de cine şi în ce mod le îndeplineşte. Ele sunt părţi componente fundamentale basmului”(V, I. Propp) üInterdicţia: va trebui să se fereasca de omul spân şi omul roş üÎncălcarea: interdicţia este încălcată, üIscodirea: răufăcătorul încearcă să afle amănunte despre scopul călătoriei fiului de crai üVicleşugul: răufăcătorul îşi înşală victima punând stăpânire pe viaţa acesteia üPrejudicierea: răufăcătorul fură identitatea fiului de crai sub jurământul cu moartea üSosirea incognito: eroul ajunge în împărăţia unchiului său şi nu este recunoscut üÎncercarea grea: nesocotirea sfatului părintesc seamănă cu păcatul originar , de aceea mântuirea va fi obţinută după grele încercări la care va fi supus de spân üSoluţia: încercările sunt trecute cu succes , tânărul neiniţiat fiind ajutat la toate acestea de către Sfânta Duminică, cal, regina furnicilor, regina albinelor, cei cinci prieteni năzdrăvani üDemascarea: fata împăratului Roş îl demască pe spân üPedeapsa: râufăcătorul este pedepsit üCăsătoria: eroul se căsătoreşte şi este înscăunat împărat

PERSONAJELE Personajele sunt “fiinţe de hârtie”, trăiesc numai în lumea ficţiunii, nu au consistenţă, dar mimează realitatea. ØEroul- Harap- Alb ØRăufăcătorul Spânul ØTrimiţătorul ØAjutorul- calul, cei cinci nazdrăvani Povestea lui Harap Alb ØDonatorul- Sfânta Duminică ØFalşii eroi- fraţii ØÎmpăratul Roş , fata lui

A Harap-Alb o Personaj eponim; numele este un oximoron, combină contrariile ; harap=rob negru, alb=stăpân; o Personaj atipic deoarece reuneşte atât calităţi cât şi defecte; CALITĂŢI • Inteligenţă • Înţelepciune • Bunătate • Sociabilitate • Fire veselă • Rasă nobilă • Loialitate • Onestitate • Generozitate DEFECTE §Nesupunere §Naivitate §slăbiciune q Harap –Alb este un personaj real şi nu fabulos, nu săvârşeşte nimisc spectaculos, nu prezintă trăsăturile supranaturale specifice unui Făt-Frumos tipic q. Poartă mască , este personna: Spânul îi schimbă identitatea, el nu este ce pare a fi, deţine o adevărată artă a disimulaţiei aspect vizibil în conversaţiile cu cei care-l înconjoară

B. v. Craiul- părintele înţelept şi iubitor care l-a învăţat să aibă simţul onoarei, să fie corect şi tolerant; tot de la el a deprins descifrarea subînţelesurilor din vorbele altora v. Sfânta Duminică-este pedagogul bun care face totul în locul lui Harap-Alb, dându-i problema gata rezolvată v. Calul- supervizează totul, intervine doar atunci când este absolut necesar, este confidentul şi ajutorul neiniţiatului v. Spânul- “unii ca aceştia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac oamenii să prindă la minte” -Neiertător punându-l pe erou în primejdie -Va face din fiul de crai , “boboc în feliul său” , un erou vÎmpăratul Roş- străinul care tratează cu duritate şi indiferenţă - de la el se învaţă că omul nu trebuie să aştepte milă de la nimeni v. Gerilă, Flămâmzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăţi –Lungilă- prieteni devotaţi în clipe de cumpănă , hidoşi din punct de vedere fizic dar desăvârşiţi sub aspect moral

ORIGINALITATE 1. 2. 3. 4. Arta povestirii este dominată de observarea particularului, a detaliului de viaţă Există tendinţa de dramatizare a acţiunii prin dialog Personajele nu sunt caracterizate exterior , ci în evoluţie sub ochii cititorului Insistă mult pe stările sufleteşti ale eroilor, urmărind efectele pe care faptele le au asupra lor 5. Fantasticul este umanizat şi localizat 6. Comicul este o altă trăsătură care diferenţiază basmul lui Ion Creangă de basmul popular: - exprimare poznaşă, mucalită care stârneşte râsul păstrând un aer de seriozitate - poreclele şi apelativele caricaturale - expresiile şi vorbele de duh 7. Oralitatea 8. Naratorul are o înclinaţie ludică

“Creangă e altceva, nici narator ţăran, nici folclorist, culegător, prelucrător, basmele lui nu sunt rescrise, împodobite, alterate în structura lor. Fără a ieşi din schemele basmului popular, fără a inventa nimic esenţial, Creangă retrăieşte cu ingenuitate întâmplările povestite. Geniul humuleşteanului este această capacitate excepţională de a-şi lua în serios eroii, de a retrăi aventurile, de a pune cu voluptate în fiecare propriile lui aspiraţii nerostite, slăbiciuni, vicii, tulburări şi uimiri, adică de a crea viaţă. (N. Manolescu) Realizat prof. Ioniceanu Monica