REGNUL PLANTAE Sunt organisme autotrofe fotosintetizatoare Sunt adaptate

  • Slides: 66
Download presentation
REGNUL PLANTAE

REGNUL PLANTAE

§ -Sunt organisme autotrofe fotosintetizatoare § Sunt adaptate mediului terestru § Ocupa toate continentele

§ -Sunt organisme autotrofe fotosintetizatoare § Sunt adaptate mediului terestru § Ocupa toate continentele § Sunt mai mult de 270 000 de specii § Se clasifica in doua grupe: plante avasculare si plante vasculare § PLANTE AVASCULARE-SUBREGNUL ‘’BRIOBYONTA)Filum Bryophyta § PLANTE VASCULARE-SUBREGNUL CORMOBYONTA)-Filum PTERIDOPHYTA, Filum PINOPHYTA SI

PLANTELE AVASCULARE § Filum BRYOPHYTA § -plante inferioare talofite(nu au tesuturi vasculare, nici organe

PLANTELE AVASCULARE § Filum BRYOPHYTA § -plante inferioare talofite(nu au tesuturi vasculare, nici organe vegetative) § Sunt dependente de apa atat pentru nutritie cat si pentru reproducere § Traiesc mai ales in locuri umede, umbroase § Au tal cormoid(imita cormul plantelor superioare) § Au structuri similare organelor vegetative: rizoizi, tulpinita, frunzulite § Absorbtia apei se face pe toata suprafata corpului, iar conducerea din celula § Cele evoluate prezinta tesuturi adevarate: epidermal si parenchimatic

§ BRIOFITELE=plante avasculare de dimensiuni mici ce traiesc in apropierea apei sau in medii

§ BRIOFITELE=plante avasculare de dimensiuni mici ce traiesc in apropierea apei sau in medii umede. Absorb apa pe toata suprafata corpului lor. § INMULTIRE; § 1)VEGETATIVA-rara; are loc prin grupe de celule=PROPAGULE care au si rol in raspandirea plantei. La MARCHANTIA POLYMORPHA propagulele pluricelulare se diferentiaza dintr-o celula vegetativa de la baza unui cosulet care se dezvolta pe fata dorsala a talului; ele au forma lenticulara si sunt usor gatuite la mijloc. Dupa detasarea de gametofit, propagulele genereaza o noua planta. § 2)ASEXUATA-prin spori=BRIOSPORI , haploizi, formati in SPOROGON. AU forma sferica sau tetraedica, sunt intodeauna unicelulari. Prezinta un invelis format din doua zone: EXOSPOR(cu ornamentatii) si ENDOSPOR(subitre, celulozic). BRIOSPORII sunt izomorfi chiar si la speciile dioice, dar la BRYATAE exista heterosporie(microspori care genereaza

§ SPOROGON= nu este capabil de fotosinteza, de aceea este dependent de gametofit. Unele

§ SPOROGON= nu este capabil de fotosinteza, de aceea este dependent de gametofit. Unele celule ale sporogonului se divid meiotic formand numerosi spori haploizi. La maturitate sporangiul se usuca, se deschide si elibereaza sporii ce reincep ciclul. § SPOROFIT-este format din 3 parti distincte; § -picior(patrunde in gametofit de la care absoarbe substantele nutritive) § -seta(absenta uneori)conduce substantele nutritive de la picior la capsula § -capsula=partea terminala a sporogonului in care se formeaza meiosporii(=briosporii).

Ciclul de viata la Marchantia sp.

Ciclul de viata la Marchantia sp.

HEPATICAE; (Marchantia polymorpha)-este o planta dioica. § MEIOSPORII(BRIOSPORII) germineaza formand PROTONEMA(cateva celule puse cap

HEPATICAE; (Marchantia polymorpha)-este o planta dioica. § MEIOSPORII(BRIOSPORII) germineaza formand PROTONEMA(cateva celule puse cap la cap), la extremitatea careia se formeaza un tal foliaceu pe care se diferentiaza organele sexuale; ANTERIDII si ARHEGOANE. Ele formeaza pe niste ramificatii ortotrope, dilatate la varf, cu aspectul unei mici palarii sau umbrelute(ANTERIDIOFOR si ARHEGONIOFOR). ARHEGOANELE au forma de butelie se formeaza pe partea inferioara a ARHEGONIOFORULUI, pe taluri ♀, au un peducul scurt si sunt asezate in serie, intre lobii arhegonioforului, cu gatul in jos fiind mai multi inconjurati de un invelis cu marginile franjurate=PERICHETIU. ARHEGOANELE , ca si ANTERIDIILE, au perete prorpiu(CARACTER DE SUPERIORITATE), ANTERIDIILE se formeaza pe partea superioara a ANTERIDIOFORULUI. , au forma ovala, un perete unistratificat avand celule cu cromatofori. Sunt formate din celule spermatogene din care iau nastere 2 anterozoizi. La maturitate peretii celulelor mama lae naterozoizilor se gelifica acestia ramanand inglobati intr-o masa gelatinoasa. Sub influenta umiditatii apar tensiuni in peretii celulelor din invelis si ANTERIDIA se deschide. ANTEROZOIZII biflagelati inoata in apa de ploaie sau roua de pe anteridiofor(FECUNDATEI DEPENDENTA DE APA) §

Corpul vegetativ cormoidic caracterizează muşchii frunzoşi (Cls. Bryatae/Musci). § Gametofitul cormoid are simetrie radiară

Corpul vegetativ cormoidic caracterizează muşchii frunzoşi (Cls. Bryatae/Musci). § Gametofitul cormoid are simetrie radiară şi este diferenţiat în rizoizi, tulpiniţă şi frunzuliţe. Tulpiniţa ortotropă sau plagiotropă, simplă sau ramificată, scurtă sau lungă (până la circa 30 cm) este fixată de substrat prin rizoizi. Frunzuliţele sunt simple, mici, sesile, ascuţite sau obtuze, cu marginea întreagă sau dinţată.

§ Organele de reproducere (arhegoane şi anteridii) sunt grupate în vârful tulpiniţelor. Majoritatea muşchilor

§ Organele de reproducere (arhegoane şi anteridii) sunt grupate în vârful tulpiniţelor. Majoritatea muşchilor frunzoşi sunt dioici, prezentând dimorfism sexual: indivizii masculi sunt mai mici decât cei femeli.

CLASIFICARE § CLASA HEPATICATAE: -1. muschi hepatici(hepaticate) 2. muschi frunzosi(briate)1. -inferiori, tal latit, tarator,

CLASIFICARE § CLASA HEPATICATAE: -1. muschi hepatici(hepaticate) 2. muschi frunzosi(briate)1. -inferiori, tal latit, tarator, ramificat dihotomic § Raspnadite pe locuri umede si umbrite(langa izovoare, mlastini) § Reprezentant: fierea pamantului(Marchantia polymorpha) § 2. mai evoluati, corp diferentiat in rizoizi, tulpinita si frunzisoare dispuse spiralat § Polytrichum commune(muschiul de pamant)

Fierea pamantului

Fierea pamantului

Muschiul de pamant

Muschiul de pamant

PLANTE VASCULARE -tesuturi vegetale adevarate vase conducatoare lemnoase si liberiene(traheofite) -organe vegetative propriuzise(radacina, tulpina,

PLANTE VASCULARE -tesuturi vegetale adevarate vase conducatoare lemnoase si liberiene(traheofite) -organe vegetative propriuzise(radacina, tulpina, frunze) -aparatul vegetativ=corm(cormofite)

FILUM PTERIDOPHYTA (FERIGI)

FILUM PTERIDOPHYTA (FERIGI)

-plante vasculare inferioare prezinta tesut conducator lemnos(xilem)- format din traheide(vase lemnoase imperfecte) -adaptare la

-plante vasculare inferioare prezinta tesut conducator lemnos(xilem)- format din traheide(vase lemnoase imperfecte) -adaptare la viata de uscat -fecundatia=oogamie -inmultire asexuata , prin spori(formati in sporangi) -nu formeaza flori si seminte -mare raspandire si dezvoltare in Carbonifer

Ciclul de viata § Predomina sporofitul(planta insasi), gametofitul e redus la protal, ce poarta

Ciclul de viata § Predomina sporofitul(planta insasi), gametofitul e redus la protal, ce poarta anteridii si arhegoane

Ciclul de viata la ferigi

Ciclul de viata la ferigi

CLASIFICARE § 1 CLASA LYCOPODIATAE -plante erbacee, (microfile), permanent verzi -tulpini ramificate dihotomic, cu

CLASIFICARE § 1 CLASA LYCOPODIATAE -plante erbacee, (microfile), permanent verzi -tulpini ramificate dihotomic, cu frunzulite mici, asezate spiralat -tulpini adesea taratoare -sporangi formati in spiculete ce poarta sporofile Ex. : pedicuta(Lycopodium clavatum)=bradisorizospora Strutisor(Selaginella)-heterospora

PEDICUTA STRUTISOR

PEDICUTA STRUTISOR

§ 2. CLASA EQUISETATAE § -plante erbacee, perenecu tulpina subterana=rizom si tulpina aeriana, articulata

§ 2. CLASA EQUISETATAE § -plante erbacee, perenecu tulpina subterana=rizom si tulpina aeriana, articulata § Ex. Equisetum sp. (coada calului)paduri, culturi agricole si locuri mlastinoase

COADA-CALULUI

COADA-CALULUI

§ § 3 Clasa Filicatae -cele mai evoluate ferigi -plante ierboase, perene, cu rizom

§ § 3 Clasa Filicatae -cele mai evoluate ferigi -plante ierboase, perene, cu rizom subteran Frunze mari, petiolate, cu numerosi lobi divizati § Sporangi pe dosul frunzelor(in sori) § Ex> feriguta dulce(Polypodium vulgare). navalnic(Phylitis scolopendrium), feriga comuna(Dryopteris filix-max)-frunze imparipenat compuse

feriguta § FERIGA COMUNA

feriguta § FERIGA COMUNA

IMPORTANTA § Plante medicinale(rizom vermifug, diuretice) § Sporii de pedicuta-utilizati in metalurgie § Cenusa

IMPORTANTA § Plante medicinale(rizom vermifug, diuretice) § Sporii de pedicuta-utilizati in metalurgie § Cenusa de coada calului, bogata in siliciulustruirea metalelor § Ferigi fosile-zacaminte de carbuni superiori(huila , antracit) § Plante decorative § Marcheaza evolutia spre plantele

SPERMATOFITE § Inmultire prin seminte § Se diferentiaza floarea(antofite=plante cu flori) § GIMNOSPERME(FILUM PINOPHYTA)

SPERMATOFITE § Inmultire prin seminte § Se diferentiaza floarea(antofite=plante cu flori) § GIMNOSPERME(FILUM PINOPHYTA) SI ANGIOSPERME(FILUM MAGNOLIOPHYTA)

GIMNOSPERME § § § § Plante vasculare superioare Spermatofite inferioare Gr. Gymnos=nud, gol. sperma=samanta)

GIMNOSPERME § § § § Plante vasculare superioare Spermatofite inferioare Gr. Gymnos=nud, gol. sperma=samanta) Samanta neinchisa in fruct Flori lipsite de invelisuri florale(sepale, petale), prezinta stamine si carpele) Fecundatie –simpla Vase lemnoase=traheide(mai perfectionate decat la ferigi) Sunt plante lemnoase(arbori, arbusti), rar ierboase

CICADALE § -cele mai primitive plante cu flori -tulpini simple, neramificate, asemanatoare cu palmierii

CICADALE § -cele mai primitive plante cu flori -tulpini simple, neramificate, asemanatoare cu palmierii -frunze mari, penat divizate, grupate in buchet terminal -in flora actuala sunt raspandite in regiunile tropicale si subtropicale, cu putine specii

Cycas revoluta

Cycas revoluta

GINKGOALE § -raspandite in sud-estul Asiei, intalnite numai in parcuri -plante lemnoase, dioice, inalte

GINKGOALE § -raspandite in sud-estul Asiei, intalnite numai in parcuri -plante lemnoase, dioice, inalte pana la 30 metri, cu frunze latite , bilobate, in forma de evantai - Florile sunt unisexuate, cele barbatesti sub forma de ciorchine, cele femeiesti prezinta doua ovule nude - Samanta cu strat carnos pe dinafara si dur in interior - Ex. Ginkgo biloba=arborele pagodelor

GINKGO BILOBA

GINKGO BILOBA

CONIFERE § § § Cele mai evoluate Lemnoase Frunze aciculare, uninerve, au canale rezinifere(rasinoase)

CONIFERE § § § Cele mai evoluate Lemnoase Frunze aciculare, uninerve, au canale rezinifere(rasinoase) § Floare si inflorescente in forma de conuri § Flori unisexuate, masculine si feminine, plante monoice , rar dioice(tisa)

§ REPRODUCEREA LA GIMNOSPERME § Este numai sexuata § Gimnospermele din care fac parte

§ REPRODUCEREA LA GIMNOSPERME § Este numai sexuata § Gimnospermele din care fac parte coniferele(bradul, molidul) prezinta flori grupate in inflorescente sub forma de conuri.

ORGANIZAREA FLORII LA GIMNOSPERME(CONIFERE) § Florile sunt organizate la conifere in CONURI : FEMININE

ORGANIZAREA FLORII LA GIMNOSPERME(CONIFERE) § Florile sunt organizate la conifere in CONURI : FEMININE si MASCULINE, dispuse pe acelasi individ. Fiecare floare poseda un singur fel de ORGANE SEXUALE(FLORI UNISEXUATE) § ORGANIZAREA CONURILOR FEMININE: § CONUL FEMEIESC=O INFLORESCENTA(mai multe flori dispuse in spirala pe o axa , fiecare la subsoara unei bractee. § FLOAREA =un solz fertil =CARPELA ce are pe fata superioara(orientata spre axa conului) doua OVULE descoperite(carpela nu concreste pentru a forma OVARUL) § OVULUL -integument(invelis)-simplu § -micropil(deschiderea integumentului la partea terminala) § -nucela(tesutul parenchimatic protejat de integument) § -sacul embrionar(se diferentiaza din nucela) § -endospermul primar=GAMETOFITUL FEMININ -se formeaza in urma meiozei) § -contine 2 arheogoane, fiecare alcatuit din cate 3 etaje de celule: primele doua alcatuiesc gatul arhegonului, iar al treilea =OOSFERA arhegonului

§ ORGANIZAREA CONURILOR BARBATESTI; § CONUL BARBATESC=numeroase STAMINE dispuse in spirala pe AXA conului

§ ORGANIZAREA CONURILOR BARBATESTI; § CONUL BARBATESC=numeroase STAMINE dispuse in spirala pe AXA conului § STAMINA=forma unui solz turtit; prezinta pe fata inferioara doi SACI CU POLEN in care in urma meiozei se diferentiaza GRAUNCIOARELE DE POLEN. La baza integului complex de stamine se afla doua BRACTEE. § STRUCTURA GRAUNCIORULUI DE POLEN; § -SPORODERMA(INVELIS)-EXINA(membrana externa, groasa, cutinizata) § -INTINA(membrana subtire, celulozica § -SACI CU AER(2)-rol in raspandirea polenului cu ajutorul vantului) § NUCLEU(1 initial, ulterior, in urma unei mitoze>> cateva CELULE PROTALIENE cu viata scurta, NUCLEU VEGETATIV si NUCLEU GENERATIV. § GAMETOFITUL MASCULIN= graunciorul de polen germinat cu celule protaliene, nucleul vegetativ si

§ Polenizarea: anemofila § FECUNDATIE: SIMPL A § SAMANTA: § ENDOPSERM PRIMAR § EMBRION

§ Polenizarea: anemofila § FECUNDATIE: SIMPL A § SAMANTA: § ENDOPSERM PRIMAR § EMBRION § 2 -15 COTILEDOANE

Conul femeiesc=o inflorescenta FLOAREA FEMEIEASCA=solz carpelar, 2 ovule(pe partea superioara a carpelei, o bractee(pe

Conul femeiesc=o inflorescenta FLOAREA FEMEIEASCA=solz carpelar, 2 ovule(pe partea superioara a carpelei, o bractee(pe fata inferioara)

Conuri femeiesti si ovul

Conuri femeiesti si ovul

ABIES ALBA(bradul)

ABIES ALBA(bradul)

PICEA EXCELSA(molid)

PICEA EXCELSA(molid)

LARIX DECIDUA(larita)

LARIX DECIDUA(larita)

PINUS MUGO(jneapan)

PINUS MUGO(jneapan)

TAXUS BACCATA(TISA)

TAXUS BACCATA(TISA)

Juniperus comunis(ienupar)

Juniperus comunis(ienupar)

TAXODIUM DISTIHUM(chiparos de balta)

TAXODIUM DISTIHUM(chiparos de balta)

SEQUIOA GIGANTEA(arborele mamut)

SEQUIOA GIGANTEA(arborele mamut)

ANGIOSPERME § § § § § Cele mai evoluate plante 250 000 specii -plante

ANGIOSPERME § § § § § Cele mai evoluate plante 250 000 specii -plante erbacee sau lemnoase Adaptate mediului aerian Lemn=trahee Floarea-prezinta pistil, ce inchide ovulele in OVAR Flori hermafrodite(majoritatea) Fecundatie dubla Apare fructul rezultatul transformarii ovarului

1: petală, 2: sepală, 3: stamină, 4: pistil, 5: fruct, 6: capsulă, 7: sămânță.

1: petală, 2: sepală, 3: stamină, 4: pistil, 5: fruct, 6: capsulă, 7: sămânță.

CLASIFICARE § CLASA 1. =DICOTILEDONATE(DICOTYL EDONATAE) § CLASA 2=MONOCOTILEDONATE(MON OCOTYLEDONATAE)

CLASIFICARE § CLASA 1. =DICOTILEDONATE(DICOTYL EDONATAE) § CLASA 2=MONOCOTILEDONATE(MON OCOTYLEDONATAE)

DICOTILEDONATE § Embrion cu 2 cotiledoane cu rol de hranire § Cilindru central din

DICOTILEDONATE § Embrion cu 2 cotiledoane cu rol de hranire § Cilindru central din tulpina cu fascicule liberolemnoase dispuse pe un singur cerc § Frunze cu nervatiune palmata sau penata § Radacini pivotante sau ramuroase § Flori pe tipul 4 -5 sau multiplu § Invelis floral dublu(caliciu, corola)

MONOCOTILEDONATE § Embrion cu un cotiledon § Cilindru central din tulpina cu fascicule liberolemnoase

MONOCOTILEDONATE § Embrion cu un cotiledon § Cilindru central din tulpina cu fascicule liberolemnoase dispuse neregulat § Frunze intregi, sesile, cu nervatiune paralela § Radacini adventive, fasciculate § Flori pe tipul 3 sau multiplu § Invelis floral simplu(sepale=petale=tepale)

1. FAMILIA ROZACEE § § § § Plante ierboase, lemnoase Frunze simple sau compuse,

1. FAMILIA ROZACEE § § § § Plante ierboase, lemnoase Frunze simple sau compuse, penate Numar mare de stamine si carpele libere (caracter de inferioritate) Elementele florale dispuse in cercuri concentrice Flori tipul 5 sau multiplu Fructe: poama, drupa, achena Ex: maces(Rosa canina), frag, zmeur, par, gutui, cires

FAMILIA PAPILIONACEE(FABACEE, LE GUMINOASE) § Plante erbacee sau lemnoase § Frunze simple sau compuse,

FAMILIA PAPILIONACEE(FABACEE, LE GUMINOASE) § Plante erbacee sau lemnoase § Frunze simple sau compuse, cu stipele, penate sau palmate § Radacini cu nodozitati cu bacterii fixatoare de azot § K=5 sepale concrescute, C=5 petale(stindard, aripioare, luntrita) § Fruct=pastaie(leguma) § Ex. mazare, fasole, trifoi, linte, alune de pamant, salcam, mazariche, mimoza, soia

FAMILIA CRUCIFERE § § § § Plante erbacee, anuale sau perene Frunze numeroase, intregi

FAMILIA CRUCIFERE § § § § Plante erbacee, anuale sau perene Frunze numeroase, intregi sau septate K si C=4 elemente dispue in cruce Doua stamine scurte si 4 lungi Gineceu bicarpelar Fruct=silicva Ex. varza, rapita, ridiche, mustar, traista ciobanului, micsuneaua

FAMILIA ASTERACEE(COMPOZITE) § Plante erbacee, anuale sau perene § Frunze variate dispuse altern §

FAMILIA ASTERACEE(COMPOZITE) § Plante erbacee, anuale sau perene § Frunze variate dispuse altern § Flori hermafrodite sau unisexuate dispuse in ifnlorescente § K absent sau redus la peri/tepi § C –tipul 5 tubulara sau palnie § G-inferior, A-5 stamine § Ex. floarea soarelui, papadie, salata, cicoarea, tataneasa, pelin, muset el, coada soricelului, ochiul boului, crizantema , dalie

asteracee

asteracee

Alte familii § RANUNCULACEE-piciorul cocosului, spanz, curpen, bujor § UMBELIFERE-morcov, patrunjel, marar, leustean §

Alte familii § RANUNCULACEE-piciorul cocosului, spanz, curpen, bujor § UMBELIFERE-morcov, patrunjel, marar, leustean § LABIATE-urzic, salvia, bucuiocul, cimbrul § SOLANACEE: cartof, patlagele rosii, ardei, tutun, petunie § CHENOPODIACEE-spanac, sfecla de zahar § FAGACEE. : fag, stejar, castan

solanacee

solanacee

MONOCOTILDONATE § FAMILIA POACEE-plante erbacee, anuale, perene Tulpina=pai cu noduri si internoduri Frunze fara

MONOCOTILDONATE § FAMILIA POACEE-plante erbacee, anuale, perene Tulpina=pai cu noduri si internoduri Frunze fara petiol Flori grupate in spice formate din spiculete Fruct=cariopsa Ex. grau, porumb, orez, orz, secara, stuf, bamb us

graminee

graminee

ALTE FAMILII LILIACEE: ceapa, usturoi, lalea, crin, zambila, viorea, la cramioare IRIDACEE: -stanjenel, gladiola

ALTE FAMILII LILIACEE: ceapa, usturoi, lalea, crin, zambila, viorea, la cramioare IRIDACEE: -stanjenel, gladiola AMARILIDACEE: ghiocel, narcisa CIPERACEE: pipirig, rogoz, papirus