GIMNOSPERMELE CARACTERE GENERALE sunt plante bine dezvoltate adaptate

GIMNOSPERMELE

CARACTERE GENERALE • sunt plante bine dezvoltate, adaptate mediului terestru • sunt spermatofite (spermatofite=plante cu seminţe) cu seminţe neînchise în fruct • sunt plante lemnoase, arbori şi arbuşti • lemnul este alcătuit din traheide (vase lemnoase) mai perfecţionate decât la ferigi şi vase liberiene, ce formează fascilule libero-lemnoase dipuse concentric, în centrul cărora se află cambiul care produce lemn la interior şi liber la exterior • Frunzele - sunt aciculare sau solzoase (rar lăţite) - prezintă nervuri şi canale rezinifere - sunt persistente la majoritatea speciilor cu excepţia zadei (Larix decidua)

Larix decidua

Sunt primele plante cu flori Florile - sunt organizate în conuri - sunt lipsite de înveliş floral, ovar, stil, stigmat - sunt unisexuat monoice (pe acelaşi individ se află atât flori femeieşti cât şi barbăteşti) şi dioice (florile femeieşti şi bărbăteşti se află pe indivizi diferiţi)

Conul femel – formează o inflorescenţă, alcătuită dintr-un ax pe care sunt dispuşi solzi carpelari, ce poartă ovule descoperite, neînchise în ovar Conul mascul - formează o singură floare şi este alcătuit dintrun ax longitudinal pe care sunt localizaţi, în spirală, solzi purtători de saci cu polen pe faţa inferioară

Reproducerea - este exclusiv sexuată Fecundaţia este simplă Polenizarea – se face prin vânt. Polenul adus de vânt germinează pe ovul formând tubul polinic prin care gametul masculin ajunge la oosferă, o fecundează şi rezultă zigotul care se divide formând embrionul. Ovulul devine sămânţă neînvelită ce conţine embrionul şi membrana pergamentoasă, favorabilă polenizării prin vânt. La maturitate, conul se deschide iar seminţele sunt răspândite în jur Sămânţa • este o adaptare la viaţa terestră • este alcătuită din embrion şi cotiledoane cu substanţe hrănitoare şi înveliş protector • protejează şi hrăneşte embrionul Ciclul de dezvoltare la gimnosperme - include alternanţa celor două generaţii: sporofitică şi gametofitică • generaţia sporofitică - este generaţia dominantă - coincide cu planta propriu-zisă • generaţia gametofitică - este de scurtă durată - include gameţii ♂ şi ♀

CLASIFICARE • CLASA CYCADALE • Cycas revoluta include cele mai vechi gimnosperme • au aspect de palmier • trăiesc în regiunile tropicale şi subtropicale • tulpinile sunt simple, neramificate, cu urme ale frunzelor căzute • frunzele sunt mari, penat compuse, dispuse în veriticil, în vârful tulpinii Reprezentanţi: Cycas revoluta, Zamia lindeni

• CLASA GINKGOALE • include gimnosperme răspândite în Asia • principalul reprezentat este Ginko biloba, ornamental în parcuri şi pe străzi • include plante lemnoase, dioice, tulpina de 30 m • frunzele sunt lăţite, bilobate, cu nervaţiuni bifurcate, formă de evantai, îngălbenesc şi cad toamna • florile – sunt unisexuate - mascule sub formă de ciorchine - femele prezintă 2 ovule nude • sămânţa – partea externă cărnoasă cea internă dură

Welwitschia mirabilis CLASA GNETATE - are doar 3 genuri - specia Welwitschia mirabilis trăieşte în Africa şi este cel mai cunoscut reprezentant - trunchiul creşte în sol - frunzele sunt fâşii late ce acoperă în întregime partea vizibilă a trunchiului

CLASA PINATAE Jneapăn include gimnosperme rezistente la frig, vânt, secetă - frunzele sunt aciculare, persistente - cuprinde coniferele: brad, pin, molid, jneapăn, ienupăr - Brad Ienupăr

CLASA TAXACEAE Taxus bacata Sequoia gigantea - include arbori, arbuşti cu tulpini drepte - nu au canale rezinifere -principalul reprezentant este Taxus bacata (tisa) care prezintă o formaţiune ca o cupă roşie, numită aril, ce înconjoară parţial sămânţa - include şi specia Sequoia gigantea (arborele mamut) are 120 m înălţime, diametru 10 metri, vechime 4500 de ani

IMPORTANŢA GIMNOSPERMELOR • formează păduri pe suprafeţe întinse, de aceea au o mare importanţă ecologică (influenţează clima, umiditatea, calitatea aerului) • lemnul este folosit în construcţii, la fabricarea mobilei, a instrumentelor muzicale şi altor obiecte. El mai constituie materia primă folosită pentru fabricarea celulozei • din răşină se obţin tuşul, negrul de fum, terebentina, sacâzul, etc. • unele sunt plante decorative sau sunt folosite în medicină • gimnospermele fosile au stat la baza formării rezervelor de cărbuni superiori