REGNUL ANIMAL CARACTERE GENERALE Cuprinde organisme eucariote pluricelulare

REGNUL ANIMAL

CARACTERE GENERALE • Cuprinde organisme eucariote pluricelulare (metazoare), cu celule diferenţiate, asociate în ţesuturi şi organe • Prezintă forme libere, rar imobile • Sunt heterotrofe (unele parazite) • Reproducerea este sexuată, se formează celula-ou (zigotul) rezultat din unirea gameţilor ♂ şi ♀ (spermatozoidul şi ovulul). Celula-ou se segmentează trecând prin stadiile de morulă, blastulă, gastrulă

DEZVOLTAREA ONTOGENETICĂ • Începe de la celula-ou (zigot) • Zigotul prin diviziuni repetate formează morula, grup de celule care continuă să se dividă • Celulele se dispun la exterior formând blastodermul care delimitează o cavitate centrală numită blastocel BLASTODERM +BLASTOCEL= BLASTULA • Diviziunea continuă, o parte a blastodermului se adânceşte în blastocel, rezultând un strat dublu de celule: • stratul extern = ectoderm • stratul intern= endoderm – mărgineşte cavitatea internă, arhenteronul, care comunică cu exteriorul prin blastopor. Acesta este stadiul de gastrulă. • Animalele inferioare (porifere şi cnidari) rămân în stadiul de gastrulă şi când sunt adulţi. Ele se numesc diploblaste pentru că au peretele corpului format din două straturi: ectoderm şi endoderm. • Animalele superioare au o foiţă embrionară, localizată între endoderm şi ectoderm, numită mezoderm. Animalele superioare se numesc triploblaste. Mezodermul formează: • un ţesut compact= parenchimul (triploblaste acelomate) • o cavitate cu lichid = celomul în care se află organele interne (triploblaste celomate) Triploblaste - protostomiene - au orificiul bucal format din blastopor - deuterostomiene - orificiul bucal se formează la polul opus blastoporului. Din blastopor se dezvoltă orificiul anal.

Din cele 3 foiţe embrionare se formează ţesuturile şi organele embrionare: • Ectodermul - formează tegumentul, organele de simţ, sistemul nervos • Mezodermul - formează sistemul locomotor, sângele, sistemul circulator, sistemul excretor, sistemul reproducător • Endodermul - formează sistemul digestiv, respirator şi notocordul la cordate

ANIMALE NEVERTEBRATE SPONGIERI • Spongierii= porifere= cele mai vechi şi mai simple animale • Corpul este didermic, alcătuit din endoderm şi ectoderm • Prezintă 3 tipuri morfologice: • ascon - cavitatea atrială cu strat intern neted • sicon - peretele corpului e îngroşat prin plierea celor două straturi celulare • leucon - au mezenchim gros = pătură gelatinoasă între stratul extern protector şi cel intern cu guleraş şi flagel = coanocite (prezente la nivelul endodermului) Pătura gelatinoasă conţine spongina (substanţă organică) şi spiculi de calcar şi siliciu

• Reproducerea • asexuată - prin înmugurire • sexuată - majoritatae sunt hermafrodiţi • din ou se dezvoltă larva ciliată, liberă, care apoi se fixează • Prezintă fenomenul de regenerare • Cavitatea internă comunica cu exteriorul prin: • pori - inhalanţi • oscul - por exhalant • Digestia- intracelulară cu ajutorul vacuolei digestive • Clasificare: după natura scheletului şi spiculilor • calcaroşi - ex. Sycon raphanus • silicioşi - ex. coşuleţul -Venerei (Euplectella aspergillum) • cărnoşi - ex. buretele de baie (Euspongia officinalis) Sycon raphanus coşuleţul -Venerei buretele de baie

CELENTERATE (Cnidari) • Au simetrie radiară • Formă de sac sau umbrelă • Sunt didermice, prezentând ectoderm şi endoderm între care se află mezoglee • ectodermul - conţine celule senzoriale, cnidoblaste= urzicătoare • mezogleea - conţine celule nervoase dispuse în reţea • endodermul - conţine celule digestive şi glandulare • Au un singur orificiu buco-anal • Sunt forme - fixe =polipi - libere = meduze • Reproducerea - sexuată - prin gameţi - sexe separate - din ou →larva ciliată= planula - asexuată prin înmugurire • Clasificare - 3 clase - Hydrozoare - Scifozoare - Antozoare

CLASIFICAREA CELENTERATELOR - - - Hidrozoare Se află toată viaţa în stadiul de polip Capul are formă de sac, orificiul buco-anal la un capăt, disc adeziv la polul opus (fixat) Tentacule cu numeroase celule urzicătoare Mezogleea este lipsită de celule nervoase Înmulţirea se face asexuat, vara ( prin înmugurire) şi sexuat, toamna Reprezentanţi: Hidra (Hydra viridis) - - Scifozoare Formă de clopot, umbrelă, margine cu celule urzicătoare Mezogleea groasă, gelatinoasă Cavitate gastrică cu 4 buzunare Mişcare sacadată Sistem nervos cu inel nervos, la marginea umbrelei se observă ganglioni nervoşi Sexele sunt separate Fecundaţia este dependentă de mediul acvatic Reprezentanţi: meduza fără văl (Aurelia aurita) Antozoare Formă exclusiv de polip Pot fi - izolate (actiniile) - coloniale (coralii) Scheletul calcaros • se formează în mezoglee la unele specii • formează recifele de corali Cavitatea digestivă e împărţită de septuri radiare (sclerosepturi) în loje. Fiecărei loje îi corespunde un tentacul Reprezentanţi: • actniile - dediţelul de mare – 6 tentacule • madreporarul 6 tentacule, au aspect de tufă şi schelet calcaros • mărgeanul – 8 tentacule

Meduza fără văl Hidra Mărgeanul Madreporarul

VIERMI Caractere generale • Sunt metazoare tridermice (apare mezodermul) cu simetrie bilaterală • Locomoţie - prin târâre • Sunt forme libere şi forme parazite Clasificare 1. Viermi laţi (Plateminţi) Caractere generale • Populează mediul acvatic (ape dulci şi sărate) şi biotopurile umede • Hrănirea - heterotrof parazită (endoparaziţi şi ectoparaziţi) • Corpul - puternic aplatizat, nesegmentat, cu aspect de panglică • Tegumentul este acoperit de o cuticulă • Musculatura este dezvoltată şi formează împreună cu cuticula teaca musculocutanee • Cavitatea corpului este plină cu ţesut conjuctiv (parenchim) • Sistemul nervos este alcătuit din • ganglioni cerebroizi situaţi în partea anterioară • cordoane nervoase longitudinale

• Sistemul digestiv - alcătuit din tub digestiv care comunică cu exteriorul prin orificiul buco -anal • Nu au sistem respirator, respiraţia este cutanee • Sunt hermafrodiţi, în general fără stadii larvare • Reprezentanţi • trematode -ex. planaria - formă liberă viermele de gălbează - parazit la oi • cestode - ex. tenia - parazită la om, câine, porc ( lipseşte sistemul digestiv) - corp alcătuit din : - cap (scolex) prevăzut cu cârlige şi ventuze - proglote pline de ouă Tenia Viermele de gălbează

2. Viermi cilindrici (Nematelminţi) Caractere generale • Formele libere populează aproape toate spaţiile de viaţă, majoritatea sunt însă parazite la om, animale şi plante • Corpul este cilindric, ascuţit la capete, nesegmentat, acoperit de cuticulă groasă; teaca musculo-cutanee bine dezvoltată • Prezintă tub digestiv cu orificiul bucal separat de cel anal • Lipsesc sistemul respirator şi circulator • La unele apare un sistem excretor simplu • Sexele sunt separate, majoritatea prezentând dimorfism sexual • Reprezentanţi: limbricul (Ascaris lumbricoides), oxiurul, trichina (Trichinella spiralis) Oxiurul Limbricul Trichina

3. Viermi inelaţi (Anelide) Caractere generale • Sunt animale terestre sau acvatice • Corpul este alcătuit din inele corespunzătoare unei segmentaţii interne (metamerie), este cilindric sau turtit dorso-ventral • Musculatura este dispusă în pături circulare şi longitudinale • Cavitatea generală este un celom • Au sistem circulator închis • Sistemul nervos este de tip scalariform ganglionar, aşezat ventral • Majoritatea sunt hermafrodite • Unele prezintă capacitatea de a se regenera • Reprezentanţi: • oligochete - ex. râma - prezintă peri chitinoşi, numiţi, cheţi, folosiţi în locomoţie • hirudinee- ex. lipitoarea - lipsită de peri chitinoşi, ectoparazită Râma Lipitoarea

MOLUŞTE Caractere generale • Trăiesc în apa mărilor, puţine în ape dulci sau sunt terestre • Corpul - este nesegmentat şi moale, bogat în glande - este alăctuit din: • cap • masă viscerală • picior • Au simetrie bilaterală, cu excepţia gasteropodelor • Mantaua - rezultă din răsfrângerea tegumentului - secretă cochilii sau valve calcaroase - între manta şi corp există cavitatea paleală ce conţine aparatul respirator • Celomul se păstrează doar în jurul inimii şi al gonadei • Sistemul digestiv - la unele specii prezintă piese de masticaţie cornoase - se dieferenţiază stomacul şi hepatopancreasul • Sistemul respirator este branhial sau pulmonar • Sistemul circulator este - deschis (excepţie cefalopode) - alcătuit din inimă situată dorsal, vase de sânge şi lacune • Sistemul nervos are 3 perechi de ganglion legaţi prin cordoane nervoase şi se află în legătură cu organele de simţ (tentacule, ochi) • Sexele sun separate, rar sunt hermafrodite • Au larvă numită trocoforă, asemănătoare cu anelidele • Clasificare: • Gasteropode • Lamelibranhiate • Cefalopodole

1. Gasteropodele • Includ cele mai multe specii, adaptate mediului terestru • Corpul este alcătuit din: • cap - cu două perechi de tentacule inegele (în vârful celor mari se află ochii) • picior musculos • masă viscerală • Au cochilie spiralată, dar există şi specii fără cochilie ex. Limaxul • Sistemul digestiv conţine: piese de masticaţie cornoase (radula şi maxila), glande salivare, hepatopancreas, stomac, intestin • Sistemul respirator este reprezentat de: • mantaua vascularizată cu rol de plămân -la gasteropodele terestre ex. melcul de livadă • branhii - la cele acvatice ex. ghiocul • Inima este bicamerală formată din atriu şi ventricul • Au un singur organ excretor • Înmultire prin ouă fără metamorfoză la melcii tereştri şi cu metamorfoză la melcii acvatici, sunt hermafrodiţi • Reprezentanţi: melcul de livadă (Helix pomatia), limaxul (Limax maximus), ghiocul, Planorbis, Limnaea (gazdă intermediară pentru viermele de gălbează) Melcul de livadă Limaxul Ghiocul

2. Lamelibranhiatele • Sunt acvatice, marine sau dulcicole • Corpul este acoperit cu 2 valve, unite prin ligament şi muşchi puternici • Lipseşte capul (acefale) • Piciorul musculos în formă de lamă de topor serveşte la locomoţie • Respiraţia este branhială • Inima este tricamerală (cu două atrii şi un ventricul) • Reprezentanţi: scoica de râu (Unio pictorum) , scoica de lac (Anodonta cygnea), midia, scoica perliferă scoica de lac scoica de râu scoica perliferă

3. Cefalopodele • Sunt animale de pradă, bine adaptate, cu mobilitate rapidă • Piciorul este transformat în tentacule prevăzute cu ventuze, situate în jurul gurii (10 la sepie, 8 la caracatiţă) • Prezintă sifon (ajută la eliminarea apei) în apropierea orificiului bucal • Sepia prezintă un rest de cochilie la interior, numit osul sepion • Caracatiţa este lipsită de cochilie • Sistemul nervos este bine dezvoltat, prezentând “creier” protejat de o capsulă cartilagionasă (craniu cartilaginos) • Ochii sunt bine dezvoltaţi, vederea este cromatică • Au un organ de protecţie - glanda cu cerneală • Sexele sunt separate şi au doar o glandă genitală • Se înmulţesc prin oua din care ies indiviz mici • Reprezentanţi: sepia (Sepia officinalis), caracatiţa (Octopus vulgaris), nautilul (Nautilus pompilus) - fosilă vie Vizioneaza videoclipurile de la următoarele adrese https: //www. youtube. com/watch? v=hcyzr 3 z. Jol 4 https: //www. youtube. com/watch? v=D 3 Si. Sazu 8 Qk Sepia Caracatiţa Nautilul

ARTROPODE Caractere generale • Este cea mai numeroasă încrengătură a regnului animal • Cuprinde specii adaptate mediului terestru, unele adaptate mediului acvatic, altele sunt parazite • Corpul este segmentat, are simtrie bilaterală. Unele au segmentaţie externă egală (miriapode), altele au corpul segmentat inegal. La insecte este alcătuit din cap, torace şi abdomen iar la arahnide şi crustacee din cefalotorace şi abdomen • Picoarele sunt articulate şi servesc la locomoţie • Tegumentul este format dintr-un singur strat de celule, secretă chitina impregnată cu unele săruri minerale care formează scheletul extern (exoscheletul) • Năpârlesc şi astfel pot creşte • Sistemul nervos este de tip scalariform • Majoritatea se înmulţesc prin metamorfoză • Clasificare: • arhanide • crustacee • miriapode • insecte

Artropode Arahnide Crustacee - nu au antene - - au cefalotorace şi - abdomen - au o pereche de - chelicere - au 4 perechi de - picioare - respiraţia prin două perechi Miriapode de - Insecte au o pereche de - - o pereche de antene au cefalotorace şi - corpul abdomen segmentat în inele segementat au 5 perechi de - la fiecare segment - 3 picioare este o pereche de picioare respiraţia prin este picioare articulate cap, torace, şi abdomen - perechi două perechi de de branhii - respiraţia prin trahei - reprezentanţi: - respiraţia prin trahei - dezvolare plămâni şi trahei - unele năpârlesc reprezentanţi: - reprezentanţi: urechelniţa, păianjenul cu cruce, crustacee inferioare scolopendra, şarpele scorpionul, căpuşă – daphnia orb crustacee superioare – racul de râu, crabul, homarul aripi prin metamorfoză - reprezentanţi: albina, ţânţarul, cărăbuşul de mai

ECHINODERME • este o încrengătură care cuprinde cca 6. 300 de specii de animale marine • au simetrie pentaradiară • corpul poate fi cilindric, sferic, aplatizat • scheletul este alcătuit din plăci calcaroase, libere sau sudate, care formează endoscheletul • particularitatea echinodermelor constă în diferențierea complicată a celomului și formarea sistemului ambulacrar, care este alcătuit dintr-un inel tubular de la care pornesc 5 canale radiare • locomoţia se face prin târâre sau înot • sunt animale prădătoare • respiraţia, circulaţia şi excreţia se fac prin sistemul ambulacrar • sistemul nervos este lipsit de ganglioni nervoşi iar organele de simţ sunt slab dezvolate Înmulţirea este sexuată, sexele sunt separate. Pe parcursul dezvoltării individuale apare larva, care trece prin mai multe stadii. Reprezentanţi: steaua de mare, crini de mare, arici de mare

ANIMALE VERTEBRATE Urmăreşte materialul de la următoarea adresă: https: //www. youtube. com/watch? v=e. Mli. Ik. LLfr 4