Fam Enterobacteriaceae LP 3 Genul Yersinia Caractere generale

Fam. Enterobacteriaceae LP 3

Genul Yersinia Caractere generale: q morfologie cocobacilara q imobile la 37°C, mobile la 22 - 30°C (numai Y. pestis – imobila) q cresc pe mediile uzuale in limite mari de temperatura (4 - 43°C) q fermenteaza glucoza fara producere de gaz q produc β – galactozidaza

Genul Yersinia Caractere generale: q nu acidifica lactoza q intensa activitate ureazica (exceptie, Y. pestis) q produc indol si ornitindecarboxilaza q nu produc H 2 S q nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza q nu cresc pe medii cu citrat (Simmons)

Genul Yersinia Taxonomie: 12 specii, din care 3 specii au fost izolate la om: q Y. pestis q Y. pseudotuberculosis q Y. enterocolitica

Genul Yersinia Habitat: q toate speciile sunt raspandite in mediul inconjurator (mai ales, pe sol, unde supravietuiesc perioade lungi de timp - > 3 luni)

Yersinia pestis rezervor: rozatoare: q sobolani q rozatoare mici salbatice (veverite, iepuri) q cale de transmitere: de la animale la om: q puricii sobolanului (unde supravietuiesc indelung in proventricol si stomac) q prin praf de dejecte sau produse animaliere q q cale de transmitere: interuman: q Pulex irritans q prin inhalare de picaturi Flügge de la pacient in faza prodromala ori acuta a pestei pulmonare

Yersinia pseudotuberculosis n rezervor natural: rozatoare n pasari salbatice n sol n ape (supravietuieste activ chiar si la temperaturi joase) n cale de transmitere: alimentara n determina: enterite subacute + adenopatie mezenterica marcata, ce poate mima apendicita n

Yersinia enterocolitica n rezervor natural: mamifere salbatice n mamifere domestice (porc) n produse alimentare (contaminate in perioada procesarii), in care rezista in stare biologic activa mult timp: carne refrigerata ori prelucrata sub forma a diferite produse netratate termic, lapte, branzeturi, ciocolata etc. n

Yersinia enterocolitica n determina o patologie polimorfa: la copii: imbolnaviri intestinale (enterite, sdr. dureros al fosei iliace drepte) n la adult: artrite reactive, eritem nodos (formele extraintestinale sunt, de obicei, precedate de sdr. enteral) n la subiectii imunodeprimati: forme abdominale complicate (adenite mezenterice, apendicite), forme extraintestinale, septicemii n

Dg. de laborator Y. pestis: q risc individual si colectiv! n trebuie izolata numai in laboratoare specializate cu regim restrictiv (nivel 3 si 4 de protectie)

Dg. de laborator Celelalte specii de Yersinia: - produs patologic: materii fecale - medii de cultura slab selective: agar Mac Conkey - incubare: 48 h. - mediu cu antibiotice: CIN (Cefsulodin – Irgasan – Novobiocina) – rezultate superioare (incubare 18 – 24 h la 37°C): colonii tipice: semitransparente, margini clare, centrul rosu - bulion de imbogatire cu: Irgasan si Ticarcilina

Dg. de laborator - identificarea preliminara: pe mediile multitest TSI, MIU, MILF, citrat fermenteaza glucoza fara gaz nu produc H S nu fermenteaza lactoza nu produc indol, lizindecarboxilaza, fenilalanindezaminaza imobile la 37°C, devin mobile dupa mentinerea 24 h la temperatura camerei 2

Dg. de laborator n n n nu cresc pe mediul cu citrat (Simmons) nu scindeaza malonatul produc ureaza produc β – galactozidaza ornitindecarboxilaza produce doar Y. enterocolitica identificarea antigenica prin aglutinare cu ser anti – Y. enterocolitica O 3 si ser anti – Y. pseudotuberculosis tip I (serovarurile dominante in tara noastra) confirma apartenenta la gen si specie

Genul Citrobacter Grupare de Enterobacteriaceae: q mobile n fermenteaza glucoza cu gaz n fermenteaza lactoza lent n produc constant β – galactozidaza n cresc pe medii cu citrat ca unica sursa de C. n nu produc lizindecarboxilaza si fenilalanindezaminaza n unele specii – ureazo – (+)

Genul Citrobacter Taxonomic: 12 specii, din care 8 specii au importanta medicala n q procese patologice umane la persoane cu imunodepresie

Citrobacter freundii determina: q septicemii accidentale (posttransfuzionale) sau diseminari ale unor localizari din cele mai variate q patogen intestinal – intensa activitate citotoxica q poate fi confundat cu Salmonella enterica, avand caractere comune biochimice si mai ales antigenice: poate aglutina cu serurile polivalente si Vi anti – Salmonella q implicat in etiologia unor izbucniri epidemice de TIA

Citrobacter diversus determina: q septicemii q meningite neonatale q infectii urinare q enterocolite Dg. diferential: E. coli – in infectii urinare

Genul Citrobacter Rezistotipie: Sensibil: q Aminoglicozide q Cefalosporine de gen. a – II – a q Cefalosporine de gen. a – III – a q Fluoroquinolone

Genul Klebsiella n n n bacterii imobile capsulate fermenteaza glucoza cu producere de mari cantitati de gaz colonii mucoide fermenteaza majoritatea zaharurilor produce acetoina din glucoza (reactia Voges – Proskauer) cresc pe medii cu citrat produce lizindecarboxilaza produce ureaza nu produce fenilalanindezaminaza nu produce H 2 S

Genul Klebsiella Taxonomic: n 10 specii Importanta in patologie: q infectii nosocomiale (K. pneumoniae, K. oxytoca): q bronhopneumonii q infectii urinare q enterite, mai ales la copii q postoperator, in complicatii septice generalizate ori localizate q septicemii – cu prognostic sever

Genul Klebsiella K. rhinoscleromatis n K. ozenae n intalnite in patologia specifica ORL

Genul Klebsiella Identificarea preliminara: - pe mediile de izolare gelozate simple: in 24 h. la 37°C, se dezvolta colonii mari de 2 – 3 mm. , rotunde, bombate, umede, cu aspect mucoid. Acest aspect se accentueaza la 48 h. cand diametrul coloniilor atinge 3 – 4 mm. si apare o evidenta tendinta la confluare. - pe mediile slab selective: colonii lactozo – (+), aspect mucoid - pe medii moderat – selective: caracterul mucoid mai putin pregnant

Genul Klebsiella Rezistotipie: q Rezistenta inalta si multipla q Sensilitate: q Cefalosporine de gen. a – III – a q Fluoroquinolone q Colimicina q Gentamicina

Genul Enterobacter enterobacterii mobile n fermenteaza glucoza cu mari cantitati de gaz n fermenteaza lactoza n reactia Voges – Proskauer (+) n nu produce indol n nu produce H 2 S n nu produce fenilalanindezaminaza n

Genul Enterobacter Taxonomic: 16 specii Importanta medicala: infectii spitalicesti

Genul Enterobacter Identificarea preliminara: q pe medii simple: se dezvolta repede, formand in 24 h. la 37°C colonii mari, 2 – 3 mm. , rotunde, tipice, “S” q pe medii slab selective: colonii mari, lactozo – (+)

Genul Enterobacter Rezistotipie: q Sensibilitati variate la: q Fluoroquinolone q Cefalosporine din gen. a – III – a q Aminoglicozide

Genul Hafnia enterobacterii mobile n produc gaz din glucoza n produc lizindecarboxilaza n produc β – galactozidaza n nu produc H 2 S n nu produc indol, ureaza, fenilalanindezaminaza n

Genul Hafnia Taxonomie: 1 specie: H. alvei Importanta medicala: q enteropatogenitatea – discutabila q traheobronsite post – intubatie q infectiile tractusului urinar

Genul Serratia n n n n n enterobacterii mobile cresc luxuriant pe medii simple si slab sau moderat selective metabolic, produc cantitati mici de gaz din glucoza produce decarboxilaze fermenteaza lactoza tardiv nu produce indol nu produce H 2 S nu produce fenilalanindezaminaza test Voges – Proskauer – (+)

Genul Serratia Taxonomic: 12 specii, S. marcescens – principalul exponent al genului, este un conditionat – patogen relativ frecvent in infectiile de spital. Importanta medicala: q patogen urinar q patogen respirator q bacteriemii q septicemii grave

Genul Serratia Rezistotipie: - S. marcescens achizitioneaza cu usurinta factori de rezistenta multipla - Rezistenta la aminoglicozide (gentamicina, amikacina), precum si la cefalosporine poate fi relevanta pentru rezistotipuri cu circulatie spitaliceasca.

Genul Proteus n Genul Providencia n Genul Morganella n prezinta fenilalanindezaminaza

Genul Proteus n n n n enterobacterii mobile fermenteaza glucoza cu putin gaz produc H 2 S ureaza (+) fenilalanindezaminaza (+) nu produc lizindecarboxilaza nu produc β – galactozidaza pe mediile nutritive fara inhibitori, prezinta fenomenul de invazie sau de migrare, caracteristic genului

Genul Proteus Taxonomic: 8 specii, din care 3 au importanta medicala: q P. mirabilis q P. vulgaris q P. penneri

Genul Proteus Importanta medicala: q P. mirabilis – locul al – II –lea in etiologia infectiilor urinare, dupa E. coli q P. vulgaris – infectii urinare, gastroenterite cu aspect de TIA - izolat frecvent din scaun, fiind component al microbiotei intestinale q ambele specii pot cauza infectii localizate, indeosebi ale plagilor chirurgicale abdominale sau septicemii.

Genul Proteus Identificarea preliminara: q caracteristica unica de a invada mediile simple gelozate: din locul inocularii, valuri succesive de cultura migreaza concentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea cu valul migrator al altei colonii q daca coloniile migratoare apartin aceleiasi tulpini valurile se intrica formand o panza continua q daca ele apartin insa la 2 tulpini diferite, chiar din aceeasi specie de Proteus, migrarile se opresc la 1 – 2 mm. distanta, intre ele trasandu-se o linie de demarcatie. Acest fenomen, cunoscut ca fenomenul de demarcatie Dienes, este folosit ca marker epidemic.

Genul Proteus Identificarea preliminara: - pe mediile selective, colonii lactozo – (-) - fenilalanindezaminaza - (+) - lizindecarboxilaza - (-) - Producerea de indol de catre P. vulgaris diferentiaza speciile de Proteus chiar in etapa preliminara a diagnosticului.

Genul Proteus Identificarea definitiva: q Identificarea biochimica prin setul largit de teste biochimice q Tiparea serologica: schema propusa de Vinkle – serovarurile de Proteus OX 19, OX 2, OXK pentru inrudirile antigenice cu rickettsiile si utilizarea lor ca antigene in reactia de aglutinare Weil – Felix in serodiagnosticul unor rickettsioze de primoinfectie.

Genul Proteus Rezistotipia: n Spectre diferite de sensibilitate fata de: β – lactamine n aminoglicozide n fluoroquinolone. n

Genul Providencia fenilalanindezaminazo – (+) n lactozo – (-) n β – galactozidaza – (-) n lizindecarboxilaza (-) n absenta caracterului migrator pe mediile simple gelozate n scindeaza malonatul n cresc pe medii cu citrat (Simmons) n

Genul Providencia Taxonomie: 6 specii, dintre care 4 au fost izolate din prelevate umane. Importanta in patologie: q P. rettgeri, P. stuartii – infectii urinare si extraintestinale, indeosebi nosocomiale q P. alcalifaciens – rareori izolata la om – implicata in izbucniri epidemice (TIA) sau cazuri sporadice de diaree acuta

Genul Morganella enterobacterii mobile n fenilalanindezaminaza - (+) n ureaza – (+) n ornitindecarboxilaza – (+) n indol – (+) n nu produc β – galactozidaza n nu produc H 2 S n nu cresc pe medii cu citrat (Simmons) n

Genul Morganella Taxonomic: Specia Proteus morganii a fost reconsiderat ca gen aparte, pe baza analizelor genetice de hibridare a ADN – ului. Importanta in patologie: q agent etiologic al unor infectii urinare postoperatorii q mai rar, a fost mentionata in infectii generalizate

Genul Morganella Rezistotipie: q Sensibilitatea frecventa a M. morganii la Nitrofurantoin si tetracicline, care pot fi utilizati ca markeri intraspecifici sau intergenetici.

Bacilii Gram negativi nefermentativi n Pseudomonadele: n n n n n bacili Gram – (-) nesporulati, drepti sau usor incurbati mobili (unul sau mai multi flageli polari) nepretentioase nutritiv strict aerobe au metabolism oxidativ, niciodata fermentativ numai respiratia nitritilor permite crestere anaeroba zaharolitici catalazo – (+) oxidazo – (+) Redus nitratii fie la nitriti, fie la N 2 gazos

Bacilii Gram negativi nefermentativi Familia Pseudomonadaceae n Genul Pseudomonas n Specii fluorescente: P. aeruginosa, P. putida, P. fluorescens n Specii non – fluorescente: P. alcaligenes, P. pseudoalcaligenes n

Bacilii Gram negativi nefermentativi n Habitat: ape de suprafata, n sol umed n microbiota indigena a omului n bine reprezentate in fondul microbian de spital: apa distilata, solutii saline, solutii de coloranti, solutii antiseptice si dezinfectante, solutii pentru irigatii, medicamente, solutii perfuzabile, sange pentru transfuzii, coliruri, instrumentar, instalatii tehnico – sanitare, plante ornamentale, vaze cu flori etc. n

Bacilii Gram negativi nefermentativi n Pseudomonas aeruginosa – ocupa I-ul loc intre pseudomonade sub raportul frecventei izolarilor in laboratorul clinic, al varietatii, morbiditatii si mortalitatii infectiilor determinate.

Bacilii Gram negativi nefermentativi n P. aeruginosa determina: n n n Infectii ale plagilor si arsurilor Bacteriemie Septicemie Infectii I. V. Peritonite Infectii bronho – pulmonare Infectii otice Meningite Infectii oculare Osteomielite Infectii urinare

Bacilii Gram negativi nefermentativi n Medii de cultura neselective: Geloza – sange n Geloza – chocolat n q Medii selective: q Agar Mac Conkey q Mediul Levine q Mediul Istrati – Meitert q Medii mai selective: q Agar baza Pseudomonas cu Cetrimid, Irgasan

Bacilii Gram negativi nefermentativi n P. aeruginosa: colonii mari, 2 – 3 mm. Ø, rotunde, cu centrul bombat, margini neregulate si tendinta invaziva (aspect de “ou prajit”), suprafata granulara, consistenta untoasa n cultura cu suprafata iridiscenta cu luciu metalic si plaje de autoliza n cultura degaja aroma patrunzatoare particulara asemanatoare florilor de iasomie. n pe medii lichide: suspensii omogene n

Bacilii Gram negativi nefermentativi n produce pigmenti difuzibili fluorescenti: Piocianina n Pioverdina n Piorubrina n Piomelanina n n alcalinizarea coloanei si pantei de TSI (mediul ramane inert).