Ecosisteme Disciplina Biologie Clasa a VIIIa Autor Cosmin

Ecosisteme • Disciplina: Biologie • Clasa: a VIII-a • Autor: Cosmin Suciu – profesor Scoala Generala Fiscut “natura are nevoie de prieteni azi si mai ales maine” Nicolae Diminescu • Pentru a vizualiza dati clic pe butonul sageata

Ecosisteme - cuprins 1. Ecosisteme - alcatuire 2. Ecosisteme - clasificare 3. Sfatul ecologistului 4. Eco. Test 5. Dictionar ecologic 6. Bibliografie

1. Ecosisteme - alcatuire biotop biocenoza. Un ecosistem este alcatuit din si Intre biotopul si biocenoza unui ecosistem exista influente reciproce. Biocenoza determina aspectul biotopului. De exemplu intr-un biotop de stepa domina ierburile, in biotopul tufarisurilor domina arbustii iar in biotopul de padure domina arborii. Biotopul, la randul sau actioneaza ca un factor de selectie in alcatuirea biocenozei. Insusirile biotopului favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea altora in teritoriu. De exemplu apa raului de munte este rece, bine oxigenata si cu viteza mare de curgere, conditii prielnice dezvoltarii pastravului, dar nefavorabile crapului, specie care se gaseste in zona de varsare a raului.

Biotopul este alcatuit din factorii fara viata (abiotici) ai mediului. El cuprinde: A)Substratul – elemente minerale si organice B)Factorii climatici – lumina, temperatura, umiditatea, vantul Substratul poate fi de natura: - Solida – solul - Lichida – apa - Gazoasa - atmosfera Biotopul terestru, de exemplu parcul are ca substrat solul, iar biotopul acvatic, de exemplu balta, are ca substrat masa apei si substratul solid de pe fundul apei.

Biocenoza reprezinta componenta vie (biotica) a mediului. Este reprezentata de populatii de plante si animale din specii diferite, care traiesc intr-un biotop. O populatie (populatii de iepuri, de stejari, etc) este formata din mai multi indivizi din aceiasi specie, care traiesc intr-un anumit teritoriu. Specia cuprinde indivizi asemanatori, care se pot imperechea intre ei dand descendenti fertili. Materia vie exista sub forma de indivizi biologici (un iepure, un stejar sunt exemple de indivizi biologici). Totalitatea populatiilor din specii diferite de plante si animale dintr-o padure alcatuiesc biocenoza padurii.

2. Ecosisteme - clasificare In functie de substrat, ecosistemele se pot clasifica in: Ø Ecosisteme terestre: Padurea, Pajistile Ø Ecosisteme acvatice: Lacul Dupa origine, ecosistemele se pot clasifica in: Ø Ecosisteme naturale: Raul, Tufarisurile Ø Ecosisteme artificiale: Acvariul, Culturile agricole

Padurea reprezinta un ecosistem complex. In Romania, padurile se intind din zonele de campie pana in munti, in functie de altitudine ele se clasifica astfel: - Paduri de foioase: 200 -800 m - Paduri mixte: 800 -1200 m - Paduri de conifere: 1200 -1800 m Padurile pot fi formate dintr-o singura specie de arbori (stejarete, fagete) sau din mai multe specii (stejar, artar, ulm, tei), precum si din arbusti (alun, paducel, corn) si diferite plante ierboase. Padurile sunt populate de numeroase animale adaptate variatelor conditii de mediu existente: in arbori, pe frunze si flori, sub scoarta arborilor, in vegetatia ierboasa, pe sol, in interiorul acestuia, in vizuini. Animalele sunt adaptate si diferitelor moduri de hranire. Ele pot avea un regim strict de hrana, fiind erbivore ca iepurele si caprioara, carnivore ca lupul, dar majoritatea au un regim de hrana variat, ca furnica, mierla, porcul mistret. Intr-o padure, plantele sunt dispuse pe trei straturi: stratul arborilor, stratul arbustilor si stratul ierbos. In afara acestor straturi vegetale vii, pe solul padurii se mai afla litiera, iar in sol stratul organic, situat superficial si stratul mineral, in profunzime.

Pajistile sunt terenuri acoperite cu vegetatie ierboasa. Dupa altitudine, pajistile pot fi: - de stepa - subalpine - alpine Pajistile de stepa sunt situate pe campii si dealuri. Diferentele mari de temperatura, de la vara la iarna, precipitatiile reduse si vanturile puternice determina formarea unei biocenoze caracteristice. In pajistile de stepa domina ierburile inalte cu spic, printre acestea cresc plante cu flori viu colorate (macul). Printre ierburi traiesc: lacuste, soparle, potarnichi, prepelite, soareci de camp, popandai, harciogi. Pajistile subalpine si alpine sunt situate la o altitudine de peste 1700 m. Clima este rece, umeda cu vanturi puternice. Flora si fauna sunt adaptate la aceste conditii. Plantele au talie mica (garofita pitica), majoritatea infloresc vara, aducand un plus de culoare vegetatiei. Fauna destul de saraca este reprezentata prin melci, paianjeni, insecte, reptile si pasari.

Lacul este o apa statatoare. Biotopul lacului variaza in functie de altitudine (lacuri de ses, lacuri montane), adancime si calitatile apei (cu apa dulce, sarata). Transparenta apei este data de cantitatea de substante organice aflate in suspensie. Temperatura apei variaza in functie de altitudine si anotimp. Cantitatea de oxigen depinde de activitatea de fotosinteza a plantelor verzi. Biocenoza unui lac este conditionata de variatia factorilor abiotici. Lacul prezinta o zonare a apei astfel: Zona litorala cuprinde malul si apa mai putin adanca de langa mal, aici cresc trestia, papura, stanjenelul, nuferi, in stufaris traiesc amfibieni(broaste, tritoni), mamifere(soareci, vidre) si cuibaresc numeroase pasari (rate, gaste salbatice); Zona pelagica in care plutesc liber planctonul si inoata diverse specii de pesti; Zona de fund, lipsita de lumina si cu un continut scazut de oxigen, traiesc scoici, melci, larve de insecte si numeroase microorganisme care descompun resturile organice in saruri minerale.

Raul este o apa curgatoare. De-a lungul raului se disting doua zone ecologice: - Zona superioara - Zona inferioara Zona superioara a raului se afla la munte. Albia raului este ingusta si plina de bolovani si pietris. Apa are viteza mare de curgere, este limpede, rece si bine oxigenata. Biocenoza este alcatuita din organisme bine adaptate acestor conditii. Muschii si algele se fixeaza de pietre, animalele nevertebrate au in general corpul turtit sau poseda carlige de aderenta la asperitatile pietrelor. Specia caracteristica acestei zone este pastravul. In zona inferioara raul strabate domol campia. Albia este larga, iar substratul este nisipos si malos. Apa curge lin, pe alocuri raul seamana cu o balta, fiind mereu tulbure. Apa are o temperatura mai ridicata si este mai putin oxigenata. Biocenoza este formata din salcii, stuf, papura pe marginea malurilor, apele sunt bogate in organisme microscopice si numeroase specii de pesti, specia predominanta acestei zone este crapul.

Tufarisurile sunt palcuri de vegetatie formate din arbusti (maces, mur, porumbar, corn) sau arbori tineri, stufosi (stejar, ulm, salcam). Ele se intalnesc in jurul culturilor agricole, pe malurile apelor sau pe marginea soselelor, de-a lungul cailor ferate In desisurile de tufe se adapostesc numeroase insecte, amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Tufarisurile sunt adevarate perdele de protectie, mentinand constante temperatura si umiditatea zonei in care se gasesc. Prin desisul tufarisurilor, vantul isi pierde din intensitate, scazand astfel efectul de uscare a solului. Culturile imprejmuite sunt protejate de seceta si vant, ele reprezentand un obstacol natural si in calea apelor. Prin taierea lor, apar fenomene de inzapezire, degradare a drumurilor, deteriorare a unor terasamente ale liniilor cailor ferate. Pentru evitarea unor dezastre ecologice, tufarisurile “adevarate perdele de protectie” trebuie protejate.

Acvariul este un ecosistem artificial. Substratul este format din nisip, pietris si masa apei. Volumul apei variaza in functie de capacitatea acvariului. Temperatura apei variaza in functie de speciile de pesti. Lumina influenteaza atat cresterea si dezvoltarea plantelor cat si activitatea pestilor. Gazele si sarurile minerale sunt dizolvate in apa. Biocenoza din acvariu cuprinde organisme microscopice (componenta microscopica) si organisme vizibile cu ochiul liber (componenta macroscopica). Organismele microscopice se dezvolta pe peretii acvariului, pe plantele superioare si in masa apei. In acvariu mai traiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apa. Organismele macroscopice sunt reprezentate de plante superioare (ciuma-apelor, bradisul, sarmulita, lintita). La adapostul vegetatiei isi duc viata numeroase animale: pesti, melci, larve de insecte. Intr-un acvariu nu se pot asocia decat pesti cu aceleasi necesitati. Specii ca gupiile si xiloforii sunt putin pretentioase la cantitatea de oxigen, in timp ce scalarii au nevoie de o cantiate mai mare de oxigen.

Culturile agricole sunt ecosisteme artificiale, create de om. Ele pot fi de diferite tipuri: cereale, legumionoase, plante tehnice, plantatii de pomi si arbusti fructiferi, pasuni si fanete. Aceste culturi furnizeaza hrana pentru om si animale, precum si materii prime pentru industria alimentara. Biotopul este realizat si controlat de om, acesta ii asigura plantei de cultura conditii ecologice optime (apa si saruri minerale). Omul efectueaza lucrari de ingrijire a culturilor, de fertilizare prin ingrasaminte naturale si chimice. Pe timp de seceta, culturile sunt irigate. Prin interventia omului rezulta un microclimat uniform pe toata suprafata terenului. Biocenoza este formata din putine specii. De obicei se cultiva o singura specie. Ea este insotita de buruienile specifice, care sunt inlaturate de om. Consumatorii sunt, de asemenea, eliminati de om, evitandu-se in acest fel pierderile de productie.

3. Sfatul ecologistului In epoca noastra, activitatea industriala, casnica, petrecerea timpului liber in natura pot fi generatoare de daune de toate tipurile pentru natura. Fiecare dintre noi trebuie sa ne simtim responsabili in protejarea naturii. Pentru a fi “prietenii” naturii tineti cont si de urmatoarele sfaturi: v Când mergeţi în natură schimbaţi-vă obiceiul de a rupe florile, admiraţi-le aşezate pe codiţa lor în mediul natural fără să le rupeţi, au nevoie să ajungă la maturitate şi să facă seminţe (în special florile rare). v Când ieşim în natură ar trebui să aducem gunoiul generat de noi într-o pungă acasă. Nimeni nu doreşte să viziteze locuri naturale pline de reziduuri. v Dacă vă place pescuitul şi din întâmplare prindeţi un peşte de o specie rară, fotografiaţi-l pentru a avea dovada trofeului şi lăsaţi-l în libertate, mai mult ca sigur este o specie ameninţată. v Folosiţi bateriile reîncărcabile, după perioada lor de funcţionare ar fi bine să le reciclăm dacă avem în localitate aşa ceva. Bateriile sunt foarte nocive, oricare ar fi ele, de telefon, sau alte aparate electronice toate conţin metale grele ce sunt destul de periculoase pentru sănătatea oamenilor.

4. Eco. Test La sfarsitul acestei prezentari cei mai curajosi pot sa-si testeze cunostintele dobandite daca gasesc raspunsurile corecte la afirmatiile din paginile urmatoare! La fiecare afirmatie gasiti 3 raspunsuri, din care unul singur este corect. Daca descoperiti raspunsul corect, dand clic pe acesta, se poate trece la urmatoarea pagina. Daca raspunsul este incorect se poate reveni, dar se poate apela si la ajutor dand clic pe bututonul respectiv. Succes!