Familia Enterobacteriaceae LP 2 GENUL Escherichia Caractere generale

Familia Enterobacteriaceae LP 2

GENUL Escherichia Caractere generale: q bacterii mobile (E. coli inactiv – imobil) q fermenteaza glucoza cu producere de gaz q fermenteaza lactoza - lactozo (+) q produc prompt β – galactozidaza, q produc indol q lizindecarboxilaza (+) – in mare parte

GENUL Escherichia Caractere generale: q utilizeaza acetatul de Na. (ca unica sursa de C. ) q nu cresc pe medii cu citrat (mediul Simmons) q nu produc H 2 S q nu produc ureaza q fenilalanindezaminaza (-) q nu lichefiaza gelatina

GENUL Escherichia 7 SPECII: q E. coli inactiv q E. fergusonii q E. hermanii q E. vulneris

GENUL Escherichia Habitat: q Componente ale microbiotei intestinale a omului si animalelor cu sange cald q Exceptie: E. blattae – izolata numai la insecte (gandaci de bucatarie)

GENUL Escherichia Patogenitate: q E. coli – bacteria cel mai frecvent implicata in patologia infectioasa moderna q E. hermanii q E. fergusonii q E. vulneris implicare ocazionala in diferite infectii

Escherichia coli q enterobacterie conditionat – patogena cu numeroase fenotipuri patogene (patotipuri) q gene cromosomale, dar mai ales reasortarea a variati factori de patogenitate prin transfer plasmidic si conversie lizogena determina la aceasta bacterie conditionat – patogena constituirea numeroaselor sale patotipuri diareigene si uropatogene.

Escherichia coli Patotipuri diareigene 1. ETEC – E. coli enteroxigen 2. EHEC - E. coli enterohemoragic 3. EIEC - E. coli enteroinvaziv 4. EAgg. EC - E. coli enteroagregativ 5. EPEC - E. coli enteropatogen 6. DAEC - E. coli enteroaderent difuz

Escherichia coli Patotipuri diareigene Modalitatile prin care este alterat transportul de electroliti la nivelul intestinului pot fi determinate de: toxine: ETEC, EHEC, EAgg. EC q aderenta la celulele epiteliale intestinale: EPEC, DAEC q invazia celulelor epiteliale: EIEC q combinarea acestor factori q

Escherichia coli Patotipuri diareigene EIEC – are mecanism identic de invazie cu Shigella n celelalte patotipuri de E. coli au o faza initiala de adeziune la epiteliul intestinal, urmata sau nu de colonizarea intestinului n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: ETEC n n n agentul frecvent al unui sdr. diareic holeriform la copii in tarile subdezvoltate si determina “diareea calatorilor”, boala cunoscuta la adultii din tarile economic dezvoltate care calatoresc in ariile endemice ale acestui patotip. la om cele 2 tipuri de enterotoxine: n n LT I – termolabila, imunogena STa – termostabila, neimunogena induc o secretie activa de lichid in lumenul intestinal, fara ca enterocitul sa sufere alterari morfologice vizibile.

Escherichia coli Patotipuri diareigene: ETEC n n tipuri antigenice: O 6, 8, 12, 15, 20, 25, 27, 63, 78, 80, 85, 92, 128, 148, 153, 159, 167 numeroase teste pentru evidentierea enterotoxinelor si a enterotoxigenezei, atat LT I, cat si STa imunogenicitatea ridicata a LT I – determina dezvoltarea metodelor imunoradiometrice, imunoenzimatice, latexaglutinante si coaglutinante dezvoltarea metodelor ELISA pentru LT I a dus la abandonarea modelelor in vivo (testul ansei ligaturate la iepure).

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EHEC n n n produce, prin conversie lizogena, toxinele SLT I si SLT II, structural asemanatoare toxinei Shiga (de unde si denumirea Shiga – like – toxins = SLT) dupa activitatea patogena asupra celulelor VERO, mai sunt numite si Verotoxine (VT). toxina SLT II este produsa singura sau in asociere cu SLT I de 97% dintre tulpinile EHEC.

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EHEC n identificarea: incadrarea in serogrupul O 157 H 7 (H 7+/-) n uneori: O 26, O 111 n determinarea capacitatii citotoxice asupra celulelor VERO n determinarea genelor care codifica SLT I si SLT II n determinarea genei eae A care codifica intimina (proteina responsabila de adeziunea celulara) n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EIEC determina un Sdr. diareic dizenteriform n capacitatea invaziva a enterocitelor – codificata plasmidic n serogrupe “O”: O 28, 29, 112, 124, 136, 143, 144, 152, 164, 167, 173 n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EIEC n procesul invaziei, ca si la Shigella, are 4 faze: n n penetrarea EIEC in celulele M din mucoasa colonului captate din aceste celule de catre macrofage, bacteriile se elibereaza subepitelial si se ataseaza de suprafata bazolaterala a celulei intestinale, care le endociteaza bacteriile se multiplica activ intra- si intercelular si sunt larg raspandite in submucoasa prin intermediul fagocitelor in care supravietuiesc moartea celulelor intestinale, ca urmare a blocarii sintezei proteice si subsecvent a leziunilor citoplasmatice ireversibile determina ulceratiile tipice pe fond inflamator

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EIEC n Identificarea EIEC se poate face in vivo si in vitro: in vivo – testul Sérény (testul keratoconjunctivitei la cobai): inocularea unei cantitati mari de bacterii (~10 e 9 UFC) q in vitro – incadrarea intr-una din grupele serologice cu ajutorul serurilor imune specifice - detectarea genei ipa H cu ajutorul PCR n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EAgg. EC particularitate: se leaga “agregativ” de enterocite n serogrupuri “O”: O 1, 3, 5, 15, 44, 77, 78, 86, 91, 92, 111, 113, 126, 141, 146 n determinism plasmidic: gena agg, care codifica AAF/I (Aggregative Adherence Fimbriae I), poate fi depistata prin reactie de amplificare genica. n enterotoxina termolabila – EALT, antigenic inrudita cu hemolizina E. coli, dar fara activitate hemolitica. n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EPEC pusee epidemice de diaree maligna la copii < 1 an in perioada 1940 – 1960. n etiologie de varf in diareea copilului mic in tarile in curs de dezvoltare n serogrupe “O”: O 26, 55, 86, 111, 114, 119, 125, 126, 127, 128, 142, 158 n nu produce toxina n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EPEC leziunile caracteristice asupra celulelor intestinale sunt de tip A – E (Aderence – Effacement): aderenta – stergere, respectiv aderarea ferma in unele arii la suprafata celulelor, colonizarea intestinala si apoi “stergerea microvililor” n sdr. diareic poate fi explicat cel putin prin disparitia microvililor, fapt ce reduce capacitatea de retroresorbtie a mucoasei. n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: EPEC identificarea antigenica a serogrupelor n detectarea prezentei genei eae A prin PCR n

Escherichia coli Patotipuri diareigene: DAEC n n rol diareigen controversat intrucat singurul factor de virulenta cunoscut la acest patotip este aderarea difuza de celulele He. La si de celule intestinale in culturi. aderenta difuza si invazia celulara ar sta la originea sdr. diareic produs de acest patotip determinarea fenomenului de aderenta difuza pe culturi de celule nediferentiate He. La determinarea prezentei grupului de gene afa prin PCR

Escherichia coli Patotipuri urinare n n cel mai frecvent agent etiologic (>80%) al infectiilor tractusului urinar (ITU) conditia gazdei: factorul primordial ce contribuie la instalarea ITU n n n DZ imunodeficiente constitutive sau dobandite malformatiile colonului uropatii obstructive reflux vezico – ureteral sarcina cresc receptivitatea gazdei

Escherichia coli Patotipuri urinare n Factori de uropatogenitate recunoscuti la E. coli: n n n Adezinele: fimbriile Pap (Pili associated with pyelonephritis) – numite si pili P Hemolizina– prevalentala tulpinile izolate din ITU superior si actioneaza ca citotoxina Ca – dependenta Aerobactina – chelator de Fe; permite multiplicarea E. coli in conditiile feriprive ale tractusului urinar sau ale mediului intern Factorul citotoxic necrozant (CNF I) – poate facilita raspandirea bilaterala a tulpinilor uropatogene: din tractusul urinar spre si din torentul circulator Antigenele “O” - 8 serotipuri uropatogene: O 1, 2, 4, 6, 7, 16, 18, 75 – cresc persistenta bacteriilor in tractusul urinar Antigenele capsulare “K”: K 1, 2, 5, 13, 51; tulpinile nefritogene produc mai mult antigen K, fapt ce imprima infectiei o severitate mai mare.

TEMA PENTRU STUDENTI Caz clinic: pacienta de sex feminin, varsta 30 ani, prezinta dureri abdominale, febra, varsaturi, scaune diareice, simptome care au aparut dupa 12 ore de la ingerarea unor produse culinare pe baza de carne. n Care ar fi diagnosticul clinic? n Care este produsul patologic pe care il recomanda medicul de familie pentru analiza? n

TEMA PENTRU STUDENTI Cum se recolteaza produsul patologic? Ce conditii trebuie sa respecte pacientul? n Cum se transporta produsul patologic la laborator? n Ce medii de cultura va folosi medicul microbiolog pentru izolarea bacteriilor patogene? n Cum se insamanteaza produsul patologic? n Ce conditii de incubare se vor folosi? n

TEMA PENTRU STUDENTI Care sunt etapele diagnosticului de laborator? n Cum se instituie tratamentul antibiotic? n