Relaii trofice n ecosisteme I Categorii trofice ntre

Relaţii trofice în ecosisteme

I. Categorii trofice ► Între indivizii care fac parte din aceeaşi biocenoză se stabilesc diferite relaţii. ► Cele mai importante relaţii fiind cele trofice (de hrănire). Ele asigură circulaţia substanţelor în biocenoză şi funcţionarea ecosistemului. ► Fiecare ecosistem cuprinde trei categorii trofice.

a)Producători ► Sunt cei care produc substanţă organică din cea anorganică. ► Cele mai importante sunt plantele verzi terestre. ► Producătorii sunt consumaţi direct sau ajung indirect în hrana animalelor şi a omului (direct prin consumul de cereale , fructe şi legume, iar indirect prin consumul de carne , lapte, etc. )

b)Consumatori ► ► ► 1. 2. 3. 4. ► Sunt cei care consumă substanţele organice produse de plantele verzi pe care le transformă în substanţe proprii. Unii consumatori pot stimula răspândirea anumitor plante , care sunt greu consumate (urzica, cactuşii) sau pot limita răspândirea altora , uneori distrugându-le. Consumatorii sunt: Consumatori primari (de ordin I)- animale care se hrănesc cu plante Consumatori secundari (de ordin II)- animale care se hrănesc cu consumatori primari Consumatori terţiari (de ordin III) –animale care se hrănesc cu consumatori secundari , ei sunt carnivori , de talie mare şi nu cad pradă altor animale Consumatori cuaternari (de ordin IV)- animale ce se hrănesc cu consumatori terţiari În categoria consumatorilor intră şi animalele omnivore (porcul mistreţ, ursul, …) şi animalele ce se hrănesc cu dejecţii (râmele).

Consumatori de ordin I

Consumatori de ordin II

Consumatori de ordin III

Consumatori de ordin IV

c) Descompunători ► Sunt bacteriile şi ciupercile care descompun substanţa organică în substanţă anorganică. Aceste substanţe sunt redate biotopului şi vor fi folosite de plante în fotosinteză. ► Descompunătorii sunt prezenţi în toate ecosistemele.

2)Lanţuri şi reţele trofice ► Calea de circulaţie a materiei şi energiei între categoriile trofice succesive se numeşte lanţ trofic. ► Un lanţ trofic e format din mai multe verigi , fiecare verigă fiind reprezentată de un organism viu ce aparţine unei categorii trofice. ► După tipul de ecosistem , lanţurile pot fi terestre şi acvatice. ► După timpul de activitate al diferitelor specii , lanţurile sunt diurne şi nocturne.

Lanţ trofic terestru

Lanţ trofic acvatic

Libelulă (consumator primar) Omul (consumator cuaternar) Plante (producători) Uliu (consumator terţiar) Broască (consumator secundar) Zooplancton (consumator primar) Fitoplancton (producător) Crap (consumator terţiar) Peşti mici (consumatori secundari)

3)Niveluri şi piramide trofice ► Organismele care aparţin aceleiaşi categorii trofice poartă numele de nivel trofic. ► Numărul nivelurilor trofice e redus (cel mult cinci) datorită pierderilor de energie de la un nivel la altul. ► Dacă aşezăm nivelurile trofice dintr-un ecosistem în ordinea unui lanţ trofic se obţine grafic o piramidă numită piramidă trofică. Ea exprimă raporturile dintre nivelurile trofice succesive.

Piramidă trofică într-un ecosistem terestru

► Piramida numerelor este reprezentarea grafică a numărului diferitelor organisme din fiecare nivel trofic la un moment dat. ► Dacă în locul numerelor se ia în considerare biomasa unui nivel trofic se obţine piramida biomasei. ► Biomasa unui ecosistem reprezintă numărul de indivizi înmulţit cu greutatea fiecăruia la un moment dat. Ea e raportată la o suprafaţă determinată.

Piramida biomasei într-un ecosistem de apă dulce C 3 –ştiucă (0, 1 g/m 2) C 2 - biban(2, 4 g/m 2) C 1 - zooplancton (13 g/m 2) P- fitoplancton (24 g/m 2)

Piramida biomasei într-un ecosistem terestru C 3 - bufniţă (0, 1 g/m 2) C 2 -şopârlă (1, 8 g/m 2) C 1 - greiere ( 10 g/m 2) P – iarbă (35 g/m 2)

► Sper că vă va fi de folos! ► Vescan Daria ► 10 Martie 2011