Utilizarea crilor electronice n procesul educativ Autor Lukcs

  • Slides: 30
Download presentation
Utilizarea cărților electronice în procesul educativ Autor: Lukács Sándor (Colegiul Național Onisifor Ghibu Oradea)

Utilizarea cărților electronice în procesul educativ Autor: Lukács Sándor (Colegiul Național Onisifor Ghibu Oradea)

Utilizarea cărților electronice în procesul educativ

Utilizarea cărților electronice în procesul educativ

Schimbul de informații prin mijloace electronice joacă un rol din ce în ce mai

Schimbul de informații prin mijloace electronice joacă un rol din ce în ce mai important în procesul de predareînvățare. Manualele clasice, pe suport de hârtie, sunt treptat înlocuite cu manualele digitale.

Și în România au început să fie introduse în școli manualele digitale, deocamdată în

Și în România au început să fie introduse în școli manualele digitale, deocamdată în paralel cu manualele clasice. În comparație cu alte țări din UE sau Asia gradul de utilizare al acestora este foarte redus.

În legătură cu avantajele utilizării manualelor digitale au apărut foarte multe păreri în literatura

În legătură cu avantajele utilizării manualelor digitale au apărut foarte multe păreri în literatura de specialitate.

Scopul prezentei lucrări este de a prezenta rezultatele unui studiu desfășurat în Marea Britanie

Scopul prezentei lucrări este de a prezenta rezultatele unui studiu desfășurat în Marea Britanie despre cum afectează cărțile electonice obiceiurile de citire, abilitățile și motivația copiilor și adolescenților.

Studiul a fost realizat de National Literacy Trust (NLT) împreună cu firma RM Books.

Studiul a fost realizat de National Literacy Trust (NLT) împreună cu firma RM Books. Scopul a fost de a ajuta ridicarea nivelui procesului educativ în Marea Britanie.

În cadrul studiului au fost incluse peste 250 de școli. Acestea au primit acces

În cadrul studiului au fost incluse peste 250 de școli. Acestea au primit acces la platforma de ebook a firmei RM Books. Școlilor participante li s-a cerut să își elaboreze propriul proiect. Se preconiza că această metodă va furniza informații cât mai multe și mai variate cu privire la obiceiurile de citire a cărților electronice.

Instituțiilor au primit instrumentele de cercetare necesare studierii și monitorizării obiceiurilor de citire ale

Instituțiilor au primit instrumentele de cercetare necesare studierii și monitorizării obiceiurilor de citire ale copiilor și a nivelului lor de înțelegere a textului citit. Pe parcursul desfășurării cercetării multe școli au fost nevoite să renunțe la participare(mai ales din motive tehnice). În ciuda acestor greutăți s-au obținut date da la peste 800 de elevi.

Durata proiectelor a variat de la 2 luni la 8 luni, durată medie fiind

Durata proiectelor a variat de la 2 luni la 8 luni, durată medie fiind de 4, 2 luni. Au existat grupuri mai puțin numeroase formate din 9 elevi, precum și grupe cu mulți elevi. Cel mai numeros grup a avut 196 de elevi. În medie un grup a fost alcătuit din 35 de elevi.

Grupurile țintă au fost alcătuite din elevi de diferite categorii. Unele școli au format

Grupurile țintă au fost alcătuite din elevi de diferite categorii. Unele școli au format grupe din elevi cărora le place să citească și elevi cărora nu le place să citească. Alte școli au format grupe din elevi proveniți din medii defavorizate. Au existat grupe cu elevi care prezintă dificultăți de citire sau grupe pe categorii de vârstă.

Grupurile țintă au fost alcătuite din elevi de diferite categorii. Unele școli au format

Grupurile țintă au fost alcătuite din elevi de diferite categorii. Unele școli au format grupe din elevi cărora le place să citească și elevi cărora nu le place să citească. Alte școli au format grupe din elevi proveniți din medii defavorizate. Au existat grupe cu elevi care prezintă dificultăți de citire sau grupe pe categorii de vârstă.

Cele mai imprtante concluzii au fost următoarele: - performanțele elevilor în domeniul citirii au

Cele mai imprtante concluzii au fost următoarele: - performanțele elevilor în domeniul citirii au crescut pe parcursul desfășurării proiectului. - progresul băieților a fost mai mare decât progresul realizat de fete

- raportul celor care au început să citească din plăcere a crescut semnificativ pe

- raportul celor care au început să citească din plăcere a crescut semnificativ pe perioada proiectului, mai ales în rândul cititorilor de e-bookuri. - înainte de începerea proiectului, 59, 4% dintre elevi citeau din plăcere. Acest raport a crescut la 64, 1% până la sfârșitul proiectului.

- 68, 1% dintre participanți citeau cu plăcere e-book-uri la începutul proiectului, raport care

- 68, 1% dintre participanți citeau cu plăcere e-book-uri la începutul proiectului, raport care a crescut la 74, 3% până la sfârșitul proiectului. - numărul celor care citeau zilnic a crescut.

- la sfârșitul proiectului de s-a dublat numărul celor care au considerat cititul un

- la sfârșitul proiectului de s-a dublat numărul celor care au considerat cititul un lucru pozitiv. - s-a înjumătățit numărul elevilor care considerau cititul unei cărți o activitate dificilă și plictisitoare.

- schimbări pozitive ale atitudinilor au fost observate în principal la băieți. Proiectul a

- schimbări pozitive ale atitudinilor au fost observate în principal la băieți. Proiectul a mărit numărul de băieți cărora le-a plăcut cititul pe un dispozitiv electronic cu 11%. - Numărul persoanelor care citesc zilnic electronic a crescut cu 25%, în timp ce numărul persoanelor care citesc electronic timp de cel puțin o oră sau mai mult a crescut cu 22%. - Fetele încă preferă să citească texte mai lungi pe hârtie.

- plăcerea de a citi a crescut mai ales în rândul băieților cărora nu

- plăcerea de a citi a crescut mai ales în rândul băieților cărora nu le-a plăcut să citească. - interesant este că, în timp ce proporția celor care preferă citirea e-book-urilor a crescut de la 49, 2% la 64, 2%, proporția persoanelor cărora le place să citească pe hârtie a crescut de la 10% la 40%!

- plăcerea de a citi a crescut mai ales în rândul băieților cărora nu

- plăcerea de a citi a crescut mai ales în rândul băieților cărora nu le-a plăcut să citească. - interesant este că, în timp ce proporția celor care preferă citirea e-book-urilor a crescut de la 49, 2% la 64, 2%, proporția persoanelor cărora le place să citească pe hârtie a crescut de la 10% la 40%! - 70% dintre elevi au considerat că abilitățile lor de citire au crescut.

În urma analizei rezultatelor s-a pus problema de ce le place elevilor să citească

În urma analizei rezultatelor s-a pus problema de ce le place elevilor să citească cărți electronice. În continuarea vă prezentăm câteva răspunsuri semnificative la întrebarea ce le place și ce nu le place elevilor la cărțile digitale și la cărțile clasice pe suport de hârtie.

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile clasice pe suport de hârtie? Cărți pe suport de hârtie E plăcut să ai o carte în mână, să cauți pagina sau capitolul la care ai rămas (pe ecran e mai greu de găsit capitolul unde ai întrerupt cititul). Cărți electonice Este cam plictisitor să citesc pe hârtie, pentru că tot ce pot face este să citesc. Pe o tabletă, în timpul cititului pot să comunic cu o altă persoană.

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile clasice pe suport de hârtie? Cărți pe suport de hârtie Îți poți închipui acțiunea mai ușor dacă citești pe hârtie. În acest fel simți că faci parte din ceea ce se întâmplă. Cărți electonice Ar trebui să purtați întotdeauna cartea tipărită cu dvs. , în timp ce i. Pad-ul este ușor.

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile clasice pe suport de hârtie? Cărți pe suport de hârtie Îți poți închipui acțiunea mai ușor dacă citești pe hârtie. În acest fel simți că faci parte din ceea ce se întâmplă. Cărți electonice Ar trebui să purtați întotdeauna cartea tipărită cu dvs. , în timp ce i. Pad-ul este ușor.

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile

Ce vă place și ce nu vă place la cărțile digitale și la cărțile clasice pe suport de hârtie? Cărți pe suport de hârtie Îmi place mirosul cărților. Cred că e o realizare mai mare dacă citesc o carte tipărită. Cărți electonice Ar trebui să purtați întotdeauna cartea tipărită cu dvs. , în timp ce i. Pad-ul este ușor.

Ce avantaje credeți că are formatul clasic și formatul digital? Cărți pe suport de

Ce avantaje credeți că are formatul clasic și formatul digital? Cărți pe suport de Cărți electonice hârtie Nu este nevoie de Wi. Fi Pot schimba sau de orice dispozitiv dimensiunea fontului digital, o carte pe suport de hârtie o poți citi oricând.

Ce avantaje credeți că are formatul clasic și formatul digital? Cărți pe suport de

Ce avantaje credeți că are formatul clasic și formatul digital? Cărți pe suport de hârtie Noaptea este mult mai convenabil să citești o carte tipărită. Hârtia este mai bună pentru ochii mei. Cartea tipărită mă relaxeaz. Cărți electonice Ecranul iluminat ușurează citirea. Puteți schimba culoarea de fundal. Puteți citi într-un loc întunecat.

În concluzie utilizarea cărților digitale a mărit raportul elevilor interesați să citească. Interesant este

În concluzie utilizarea cărților digitale a mărit raportul elevilor interesați să citească. Interesant este că cititul unei cărți digitale a determinat o bună parte a elevilor să citească și cărți pe suport de hârtie.

Bibliografie: 1. Pallos Zsuzsanna doktorandusz, könyvtáros, Oktatáskutató és Fejlesztő Intézet Pedagógiai Könyvtár, Budapest 2.

Bibliografie: 1. Pallos Zsuzsanna doktorandusz, könyvtáros, Oktatáskutató és Fejlesztő Intézet Pedagógiai Könyvtár, Budapest 2. Kirsch, Irwin et al. : Reading for change: Performance and engagement across countries. OECD (2002, 2009) https: //www. oecd. org/edu/school/programmeforinternationalstudentassess me. . . , A. – Brown, M. (2013) Social inequalities in cognitive scores at age 16. The role of reading. London. Institute of Education. http: //www. cls. ioe. ac. uk/shared/get-file. ashx? itemtype=document&id=1719 3. Clark, Christina (2015): Children’s and Young People’s Reading in 2014. Findings from the 2014 National Literacy Trust’s annual survey. London. National Literacy Trust. 4. Picton, Irene and Clark Christina (2015): The impact of ebooks on the reading motivation and reading skills of children and young people. A study of schools using RM Books. Final report. London. National Literacy Trust.

Bibliografie: 5. Horn, Caroline (2012): Publishers 'missing out' on school e-book sale. The Booksellers.

Bibliografie: 5. Horn, Caroline (2012): Publishers 'missing out' on school e-book sale. The Booksellers. July 12, 2012. http: //www. thebookseller. com/news/publishersmissing-out-school-e-book-s. . . 6. Horn, Caroline (2012): Schools' e-book enquiries 'through the roof'. The Booksellers. February 20, 2012. http: //www. thebookseller. com/news/schools-e -book-enquiries-through-roof 7. Pilot study on remote e-lending. The Publishers Association. Policy and News. 5 June, 2015. http: //www. publishers. org. uk/policy-and-news/newsreleases/2015/pilot-st. . .