Buget i Trezorerie Public Procesul bugetar Competene i

Buget şi Trezorerie Publică Procesul bugetar

Competenţe şi responsabilităţi Autorităţi cu responsabilităţi în procesul bugetar: - Parlamentul - Guvernul - autorităţile administraţiei publice locale - Ministerul Finanţelor Publice - ordonatorii de credite - Curtea de Conturi

Rolul Parlamentului l l l Adoptă legile bugetare anuale Adoptă legile rectificative Adoptă legile contului general anual de execuţie

Rolul Guvernului (I) l l Stabileşte politica fiscal-bugetară pe baza perspectivelor economice şi priorităţilor politice din programul de guvernare Elaborează raportul privind situaşia macroeconomică pentru anul bugetar respectiv şi proiecţia acesteia pe următorii trei ani

Rolul Guvernului (II) l l Elaborează proiectele legilor bugetare anuale, legilor rectificative, legilor de aprobare a conturilor de execuţie şi le transmite spre aprobare Parlamentului Exercită conducerea generală a activităţii executive în domeniul finanţelor publice examinând periodic execuţia bugetară şi stabilind măsuri pentru menţinerea echilibrului bugetar

Rolul Guvernului (III) l Dispune utilizarea fondului de rezervă bugetară şi a fondului de intervenţie la dispoziţia sa, pe bază de hotărâri

Rolul autorităţilor publice locale l Formulează propuneri de transferuri consolidabile şi de sume defalcate pe care le comunică Ministerului Finanţelor Publice

Rolul Ministerului de Finanţe (I) l l l Coordonează activităţile aflate în responsabilitatea Guvernului Dispune măsurile pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare Emite norme metodologice privind elaborarea bugetului şi forma de prezentare a acestuia (inclusiv pentru programe)

Rolul Ministerului de Finanţe (II) l l Emite norme şi instrucţiuni privind încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor Solicită rapoarte şi informaţii instituţiilor publice Aprobă clasificaţiile bugetare Analizează propunerile de buget în etapa de elaborare

Rolul Ministerului de Finanţe (III) l l l Furnizează parlamentului documentele care au stat la baza fundamentării bugetului Monitorizează execuţia bugetară şi propune măsuri pentru ameliorarea acesteia Avizează memorandumurile de finanţare

Rolul Ministerului de Finanţe (IV) l l Blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare Colaborează cu BNR pentru elaborarea balanţei de plăţi externe, a balanţei creanţelor şi angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar şi valutar

Rolul Ministerului de Finanţe (V) l Participă în numele statului la tratative externe privind acordurile bilaterale şi multilaterale: • de promovare şi protejare a investiţiilor • convenţiile de evitare a dublei impuneri • combatere a evaziunii fiscale

Rolul ordonatorilor de credite l l Realizează proiecte de bugete pentru instituţiilor şi cele subordonate Răspunde de execuţia bugetară a sumelor aprobate în bugetele proprii Organizează ţinerea la zi a contabilităţii Ţin evidenţa patrimoniului din proprietate sau administrare

Etapele procesului bugetar Procesul bugetar reprezintă o succesiune de etape ce constă în: - elaborarea - aprobarea - executarea - încheierea - controlul - raportarea rezultatelor bugetelor publice

Elaborarea bugetelor (I) Sistemul iniţiativei bugetare - competenţa elaborării bugetului Sisteme: - Guvernamental - Prezidenţial

Elaborarea bugetelor (II) Semestrul European l Reprezintă o etapă premergătoare elaborării bugetelor naţionale în statele membre UE l Este un ciclu anual (cu o durată de 6 luni) de coordonare a politicilor macroeconomice, bugetare şi structurale. l Scop: analiza politicilor bugetare şi structurale statelor membre, în scopul identificării dezechilibrelor apărute sau iminente, care ar încălca normele stabilite de pactul de stabilitate şi creştere

Elaborarea bugetelor (III) l Semestrul European: Calendar • • • în luna ianuarie, Comisia stabileşte priorităţile UE pentru anul următor; în luna martie, la summitul informal de primăvara al şefilor de stat şi de guvern se stabilesc priorităţile de politică economică; în aprilie, statele membre trimit la Comisie strategiile lor pentru un management financiar solid; în iunie, Comisia oferă recomandări specifice fiecărei ţări; la sfârşitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, Consiliul adoptă în mod oficial recomandările specifice fiecărei ţări. Bibliografie: Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2011 privind Programul național de reformă din 2011 al României și de emitere a unui aviz al Consiliului privind Programul de convergență actualizat al României pentru perioada 2011 -2014 (JO C 216/2011)

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (I) 1 mai Ministerul Finanţelor Publice înaintează Guvernului obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pentru ordonatorii de credite

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (II) 15 mai Guvernul aprobă obiectivele politicii fiscale şi bugetare împreună cu limitele de cheltuieli stabilite pentru ordonatorii de credite Guvernul informează comisiile pentru bugetfinanţe-bănci ale Parlamentului asupra coordonatelor politicii macroeconomice

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (III) 1 iunie Ministerul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite scrisoarea-cadru cu o sinteză a politicilor fiscale şi bugetare alături de instrucţiuni de întocmire a bugetelor

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (IV) 15 iulie Ordonatorii principali de credite depun la Ministerul Finanţelor Publice propunerile de buget alături de anexe şi note de fundamentare

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (V) 1 august Ministerul Finanţelor Publice examinează proiectele de buget (inclusiv bugetele Senatului, camerei Deputaţilor şi propunerile de sume şi cote defalcate ale autorităţilor publice locale) şi le definitivează pe baza discuţiilor purtate cu ordonatorii principali de credite

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (VI) 30 septembrie Ministerul Finanţelor Publice depune la Guvern proiectul legii bugetului de stat în vederea discutării şi însuşirii. Proiectul legii bugetului de stat este însoţit de Raportul privind situaţia macroeconomică şi proiecţia acestuia pe următorii trei ani

Elaborarea bugetelor: calendar buget de stat (VI) 15 octombrie Guvernul îşi însuşeşte proiectul legii bugetului de stat şi îl depune la Parlament

Elaborarea bugetelor locale Se face pe baza: - Prognozelor principalilor indicatori macroeconomici şi sociali; - Politicilor fiscale naţionale şi locale; - Propunerilor de bugete ale instituţiilor publice de subordonare locală; - Programelor multianuale ordonatorilor de credite

Elaborarea bugetelor: calendar bugete locale (I) 1 iunie Ministerul Finanţelor Publice trimite scrisoarea cadru care specifică contextul macroeconomic şi metodologia de elaborare a proiectului de buget

Elaborarea bugetelor: calendar bugete locale (II) iunie Autorităţile locale primesc sumele alocate din sume şi cote defalcate şi din transferuri de la bugetul de stat 15 iulie Se trimit la Ministerul Finanţelor Publice proiectele bugetelor locale

Elaborarea bugetelor: calendar bugete locale (III) Publicare buget de stat + 10 zile se trimit către autorităţile locale sumele, cotele defalcate şi transferurile aprobate prin bugetul de stat Publicare buget de stat + 15 zile se definitivează proiectele bugetelor locale şi se afişează la avizier/postează pe internet

Elaborarea bugetelor: calendar bugete locale (IV) Afişare + 15 zile se centralizează propunerile şi amendamentele primite de la cetăţeni Publicare buget de stat + 45 zile se aprobă bugetele locale

Elaborarea bugetelor: metode Metode de elaborare: l Bugetizare de jos în sus (bottom-up budgeting): metodă clasică. ministerele de resort transmit solicitările către MFP (de regulă cer suma mai mari decât au nevoie). Încep negocieri cu MFP pentru fixarea unei sume. Rezultatele finale sunt confirmate în şdinţa de Guvern, apoi de Parlament l Bugetizare de sus în jos (top-down budgeting): metodă modernă. MFP alocă plafoane de cheltuieli ministerelor de resort şi le supune aprobării Guvernului. Fiecare minister va trebui să-şi fundamenteze bugetul încadrându-se sub limită. Respectarea limitei presupune finanţarea parţailă a proiectelor ce sunt propritizate Bibliografie: John M. Kim şi Chung-Keun Park (2006) Top-down Budgeting as a Tool for Central Resource Management

Aprobarea bugetelor Aprobarea poate fi realizată de: - Legislativ - Executiv (ex. Bugetul trezoreriei) - Autorităţi deliberative Înaintea aprobării se pot aduce amendamente. Acestea nu pot modifica deficitul sau excedentul bugetului propus spre aprobare Înaintea aprobării se pot solicita avize (ex. comisii de specialitate)

Examinarea şi aprobarea proiectului bugetului de stat Presupune mai multe faze: - Dezbaterea şi avizarea la nivelul comisiilor de specialitate; - Întocmirea Raportului comun cu amendamentele propuse; - Dezbaterea în şedinţa comună; - Votarea Legii bugetului de stat - Promulgarea Legii bugetului de stat de Preşedintele ţării - Publicarea Legii bugetului de stat în MO

Examinarea şi aprobarea proiectului bugetelor locale Presupune mai multe faze: - Informarea cetăţenilor privind proiectul de buget (prin afişare, articole de ziar, dezbateri) - Dezbatere în comisiile de specialitate ale Consiliului Local - Dezbaterea şi aprobare în şedinţa Consiliului Local

Rectificarea bugetelor se face după aprobare Rectificarea bugetelor presupune reluarea paşilor din etapa de elaborare, fără a mai ţine cont de calendarul bugetar În cazul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat ultima rectificare se poate face până la 30 noiembrie