Decizia procesul decizional si procesul de planificare Clientul

Decizia, procesul decizional si procesul de planificare Clientul este acela care hotareste ce si cum trebuie sa faca o firma. ” (Peter Druker) ;

DECIZIA Decizia constituie un element esential al managementului fiind instrumentul sau specific de exprimare cel mai important. Nivelul calitativ al conducerii unei unitati se manifesta cel mai bine prin deciziile elaborate si aplicate.

In literatura de specialitate exista o multime de definitii pentru decizie. Pe baza datelor oferite de practica decizionala, a fost formulata definitia deciziei astfel: • –Decizia este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective. Din examinarea acestei definitii rezulta ca decizia implica in mod obligatoriu mai multe elemente: * unul sau mai multe obiective; * identificarea mai multor variante pentru atingerea obiectivelor; * alegerea sau selectarea. [D 1]

Factorii primari ai deciziei manageriale Investigatiile intreprinse au aratat ca cele mai importante elemente constitutive ale situatiei decizionale sunt: - factorul de luare a deciziei sau decidentul; - mediul ambiant decizional. Factorul de luare a deciziei sau decidentul este reprezentat de un manager sau un organism managerial care, in virtutea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor circumscrise, adopta decizia in situatia respectiva In procesul decizional, factorii primari ai deciziei intra in interdependente, care se reflecta in caracteristicile situatiilor decizionale pe care le genereaza. In principal pot exista trei situatii : - certitudine; - incertitudine; - risc.

Procesul decizional are ca punct de plecare nevoile clientilor, insa nu pot fi ignorati cei doi factori dinamizatori ai pietelor : CONCURENTA si SCHIMBAREA Procesul rational de luare a deciziilor consta intr-o serie de pasi pe care managerii urmeaza fie formal , fie pe baza intuietiei in alegerea alternativelor considerate optime. Procesul de luare a deciziilor are trei caracteristici importante: 1. deciziile sunt luate atat de indivizi cat si de grup; 2. procesul decisional este atat logic cat si complex, iar deciziile pot fi luate in cativa ani sau cateva secunde; 3. deciziile depind de informatii;

Etapele procesului decisional sunt urmatoarele: -acordarea de atentie efectelor , iar nu cauzelor; - perceptia selective -definirea problemei prin solutii ; problemele trebuie definite precis II. Generare de solutii alternative In acesta faza a procesului decisional este esentiala creativitatea. Inainte ca o decizie sa fie adoptata trebuie elaborate alternative sau solutii potentiale problemei, , iar consecintele potentiale fiecarei alternative trebuie analizate

III. Selectarea alternative optime Dupa ce am identificat solutii alternative acestea trebuie evaluate si comparate in termeni fezabilitatii si consecintelor lor. Alegerea este dificila cand decizia este complexa si implica mari grade de nesiguranta si de risc. Aceasta etapa ilustreaza faptul ca o decizie nu este un scop in sine ci un mijloc catre scop. Dificultati: intalnite de un manager in selectareea alternativei corecte: 1. doua sau mai multe variante pot parea la fel de atractive, in aceste conditii este nevoie de o mai atenta analiza si evaluuare a acestor alternatine; 2. decidentul poate fi confuz din cauza numarului mare de alternative fiind nevoit sa realizeze o comparatie

IV. Implementarea solutiei alese; O data ce a fost aleasa o alternativa, trebuie luate masuri specifice acesteia. Cheia implementarii eficiente o reprezinta o buna comunicare si planificare a actiunilor. Implementarea implica oamenii aflati in subordine, testarea temeiniciei deciziei , tine de comportamentul celor implicate relativ in mecanismul deciziei V. Evaluarea deciziei; Este o etapa a procesului decisional neglijata de obicei, desi reprezinta un element esential. Un manager eficace presupune verificarea periodica a rezultatelor. Se compara rezultatele actuale cu cele planificate si in cazul devierilor trebuie operate modificari.

Procesul decizional al unei organizatii este un process continuu. Fiecare decizie contribuind, alaturi de ceilalti stimuli, la declansarea unui alt process decizional.

Procesul de planificare a afacerii şi conţinutul planului de afaceri. “O afacere este intenţia unei persoane de a întemeia o firmă în mod individual sau în asociere cu alt epersoane, pentru a desfăşura anumite activităţi înscopul obţinerii de profit. ” Consecutivitatea logică a activităţilor legate de planul de afaceri este următoarea: PLAN – ACŢIUNE – EVALUARE – PLAN Aceasta presupune planificarea activităţilor; evaluarea, după o anumită perioadă, a rezultatelor obţinute; compararea lor cu cele propuse, analizând eventualele nereuşite şi cauzelelor; identificarea căilor de soluţionare a problemelor şi adaptarea planului la noile condiţii.

O bună planificare a afacerii trebuie să aibă următoarea structură piramidală:

Punctul principal al procesului de planificare a afacerii este analiza elementelor externe şi interne în situaţia actuală, elaborarea obiectivelor, strategiei şi tendinţelor pentru perioada viitoare. Acest proces impune: - Colectarea informaţiei; - Determinarea maturităţii companiei; - Stabilirea tipului planului de afaceri; - Determinarea structurii planului de afaceri; - Distribuirea responsabilităţilor

Sugestii privind organizarea informaţiilor : - Planul trebuie să fie cuprinzător şi concis. - Încercaţi să adoptaţi un limbaj clar, simplu. - Organizaţi-vă ideile în capitole distincte, care să se refere la aspect specifice. - Introduceţi detaliile tehnice şi alte materiale ajutătoare în anexe, astfel încât planu lsă fie adaptat necesităţilor pentru care a fost elaborat

Studiu de caz In 1886, Coca-Cola era doar o bautura racoritoare comuna, vanduta de un farmacist din Georgia. Acum, se spune ca acolo unde sunt oameni exista si Coca-Cola, sau ca macar au auzit de ea. Celebritatea este un semn al puterii. In cazul Coca-Cola, acest lucru inseamna exportul la nivel global al unui stil de viata: cel american. O politica de marketing agresiva, insa excelent adaptata specificului local, si ideea unui sistem independent de imbuteliere, printr-un proces de planificare eficient, au facut dintr-un produs local una dintre cele mai cunoscute marci ale lumii.

Una dintre primele idei de marketing pentru bautura Coca. Cola a fost pusa in practica la chiar locul vanzarii: pentru numai cinci centi, un consumator primea un pahar de suc si putea sa asiste la procesul de fabricare a bauturii. Primele materiale promotionale au aparut in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea: calendare gratuite, carti postale, pahare si tavi, dar si piese decorative din portelan, in cazul vanzarilor mari de sirop.

Strategia, valabila si astazi, consta in a face din Coca. Cola o bautura disponibila pretutindeni si in a starni dorinta de consum cat mai des si in cat mai multe feluri. La inceput, reclamele Coca-Cola au aparut in ziare, care au sporit in tiraj o data cu cresterea volumului de publicitate si dezvoltarea productiei de bunuri de larg consum. Apoi s-au nascut revistele-magazin, foarte populare in randul familiilor din clasa de mijloc si cea superioara, care in 1904 aveau deja un tiraj cumulat de 5, 5 milioane de exemplare.

In 1906, compania Coca-Cola cheltuia pentru publicitate jumatate de milion de dolari, iar in 1909 bautura a fost proclamata „produsul cel mai bine promovat” al natiunii. In 1912, cheltuielile cu publicitatea au ajuns la 1 milion de dolari, iar la inceputul anilor ’ 20 s-a dublat. Din Chattanooga in toata tara Unul dintre momentele decisive pentru dezvoltarea viitoare a companiei Coca-Cola a fost anul 1899, cand s-a inaugurat prima fabrica de imbuteliere, la Chattanooga.

Anul urmator, cei trei asociati ai lui Candler, care au primit dreptul de imbuteliere a bauturii, au mai deschis o fabrica la Atlanta, insa, in scurt timp, si-au dat seama ca nu dispun de capitalul necesar pentru a dezvolta reteaua nationala de imbuteliere pe care o stabilisera prin contract. Solutia la care au recurs a fost rezultatul unei veritabile sclipiri de geniu: gasirea de capital si antreprenori locali in orasele din intreaga tara.

Odata cu dezvoltarea oraselor si a suburbiilor, reclamele Coca-Cola sau adaptat mediului specific acestora, unele infatisand produsul in scene de viata patriarhala, altele facand din el parte integranta a piesajului urban. Aparitia filmului sonor, la sfarsitul anilor ’ 30, a transformat cinematograful intr-o importanta industrie, care fascina milioane de oameni. In pauza dintre doua filme, acestia puteau sa vizioneze reclame Coca-Cola in care apareau vedete de la Hollywood, printre care Cary Grant, Jean Harlow sau Robert Montgomery.

In aceeasi perioada, bautura a inceput sa fie promovata si in cadrul programelor radio, beneficiind de avantajul de a crea mesaje simple, dar de mare impact. S-a luat hotararea ca marca sa ramana in mintea consumatorilor prin asocierea ei cu programele de divertisment, in nici un caz cu cele de stiri de senzatie.

Spoturile TV au preluat melodiile de la radio si imaginea din reclamele de pe print si le-au insufletit cu jocul actorilor. Aparitia sistemului video si a camerelor de filmat de mici dimensiuni a condus la utilizarea de spoturi filmate in exterior, in care Coca-Cola putea sa apara in diferite locatii, de la sarbatori campenesti, la petreceri pe plaja. Anii ’ 70 au adus sloganul „It’s the Real Thing” (E ceva „beton“), iar campania din 1971, „I’d Like to Buy the World a Coke” (I-as cumpara lumii o Cola), a confirmat nivelul global al marcii. Astazi, Coca-Cola se bea pe toate continentele; o beau oameni apartinand tuturor raselor si tuturor religiilor, oriunde pe Pamant.

Proiect realiza de Ana Stan Florea Ștefania Enache Cătălin Chiorean Eduard Stanciu Luciana Ionela Rodica

Video-Overview of the Strategic Planning Process Sursa: https: //www. youtube. com/watch? v=s. U 3 FLxn. Dv_A

Bibliografie � � � � � http: //documents. tips/documents/decizieprocesul-decizional-si-procesul-de-planificare. html https: //books. google. ro/books? id=6_3 Pu 0 m. TMLo. C&pg=PA 10&lpg=PA 10&dq=decizia, procesul+decizional+si+procesul+d e+planificare&source=bl&ots=2 HGx 9 m. Ge. Dp&sig=74 gv 2 Bojmfj. Ll. B 32 md. I 2 Ey 2 Ki 0&hl=en&sa=X&ved=0 CFAQ 6 AEw. B 2 o. VCh. MI 0722 g 4 b. Py. AIVgt. Ys. Ch 1 o. WQa 7#v=onepage&q=decizia%2 Cprocesul%2 0 decizional%20 si%20 procesul%20 de%20 planificare&f=false http: //www. mcsi. ro/Minister/Despre-MCSI/Unitatea-de-Politici-Publice/Documente-suport/manual-de-metode-inplanificarea-pp-si-evaluarea-ihttp: //www. cursuri. flexform. ro/courses/L 2/document/Cluj. Napoca/grupa 1/Tantau_Camelia/site/imagini/clasif 1. jpg http: //e-economie. ro/studiu-de-caz-cum-dezvolti-oameni-prin-procesul-decizional/ http: //blog. theravid. com/wp-content/uploads/2013/08/23103 -3 f 32 e 7 b 42222. jpg https: //encrypted-tbn 0. gstatic. com/images? q=tbn: ANd 9 Gc. TQ 1 q. Lz. TC 42 WHPWE 3 awf. Dz_o 0 ri 1 Jmjn 5 ri 6 n_wju. Oj. VDH_acx. Dl. Q http: //www. referatele. com/referate/economie/online 13/Management---SISTEMUL-DECIZIONAL-AL-FIRMEI--Conceptul-de -decizie-manageriala-referatele-com. php http: //www. bloomberg. com/news/articles/2012 -05 -09/coca-cola-joins-subway-fat-fight-as-nyc-steps-up-attacks-retail http: //www. descopera. ro/cultura/930357 -farmacia-succesului-coca-cola http: //seekingalpha. com/article/271536 -coca-cola-triumphing-through-3 -separate-bear-markets http: //ukrmap. su/en-g 9/923. html http: //www. adbranch. com/wp-content/uploads/coca_cola_plant_truck_1920_asheville_NC. jpg http: //www. delcampe. net/page/item/id, 212751266, var, Londons-Piccadilly-Circus-1958 -Huge-Coca-Cola-sign-Buses-old -cars-50 s-advertising, language, E. html http: //images. fineartamerica. com/images-medium-large/old-radio-set-igor-kislev. jpg http: //i. dailymail. co. uk/i/pix/2015/05/18/15/28 D 35 EF 500000578 -3086384 -image-a-33_1431959684542. jpg http: //www. slate. com/articles/arts/culturebox/2015/05/coca_cola_s_it_s_the_real_thing_ad_how_the_mccann_erickson_ad _changed_american. html