Sistemul excretor prof Manea C n Sistemul urinar

  • Slides: 19
Download presentation
Sistemul excretor prof. Manea C. n Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si

Sistemul excretor prof. Manea C. n Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si cai urinare intrarenale(calice mici, calice mari, pelvis renal)si extrarenale: uretere, vezica urinara, uretra. n Rinichii au ca functie principala mentinerea homeostaziei extracelulare. Aceasta se realizeaza prin formarea urinii, care este o plasma filtrata. n In procesul formarii urinii, rinichii regleaza: -volumul plasmei sangvine; -concentratia deseurilor din sange; -concentratia electrolitilor; -p. H-ul plasmei.

RINICHII n Sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte si de alta a

RINICHII n Sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare, in loja renala. n Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel stang, datorita marimii spatiului ocupat de ficat. n Fiecare rinichi prezinta un invelis alcatuit din trei straturi: intern, fibros, mijlociu, alca tuit din tesutul adipos si extern, care suspenda rinichiul de peritoneu si de peretele abdominal.

RINICHII Parenchimul renal prezinta, in sectiune, doua zone: Zona corticala este formata din glomeruli,

RINICHII Parenchimul renal prezinta, in sectiune, doua zone: Zona corticala este formata din glomeruli, tubi uriniferi si vase de sange. b) Zona medulara este alcatuita din 8 -15 piramide renale(Malpighi), separate prin septuri renale. Fiecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie, varful constituind papila renala. Papilele renale se deschid in calicele mici, care se unesc, formand calicele mari. Calicele mari se deschid in pelvisul renal. Aceasta se continua cu ureterul. O piramida Malpighi, cu o substanta corticala formeaza un lob renal. n a)

Rinichii-structura

Rinichii-structura

Vascularizatia renala n Sangele arterial ajunge in rinichi prin artera renala care, odata patrunsa

Vascularizatia renala n Sangele arterial ajunge in rinichi prin artera renala care, odata patrunsa in rinichi prin hilul renal, se imparte in artere interlobare, care trec prin piramide renale. Arterele interlobare se ramifica in artere arcuate la nivelul zonei de granita dintre zona corticala si cea medulara. Din arterele arcuate se desprind numeroase artere interlobulare , care iriga cortexul renal, si se impart in arteriole aferente. Fiecare artera aferenta patrunde intr-un glomerul. Sangele care ramane in glomerul este colectat de arteriola eferenta , care dreneaza sangele in capilarele peritubulare. n Sangele din capilarele peritubulare este colectat de vene dispuse in paralel cu arterele. De la nefroni, sangele trece in venele interlobulare, apoi in cele arcuate si interlobare. Acestea din urma parasesc rinichiul prin hil sub forma venei renale, care se varsa in vena cava inferioara.

n Nefronul reprezinta unitatea structurala si functionala a rinichiului. Fiecare rinichi contine peste un

n Nefronul reprezinta unitatea structurala si functionala a rinichiului. Fiecare rinichi contine peste un milion de nefroni. Este alcatuit din: 1. capsula glomerulara -situata in cortexul renal, inconjuara glomerulul cu care formeaza corpusculul renal. 2. tub urinifer cu urmatoarele potiuni: -tub contort proximal situat in cortexul renal, dreneaza filtratul glomerular din capsula glomerulara. -ansa Henle colecteaza fluidul din tubul contort proximal pe care il transporta in zona medulara si apoi in zona corticala. -tub contort distal ultimul segment al nefronului, este mai scurt si prezinta mai putini microvili decat tubul contort proximal. Se descarca in tubul colector.

Nefronii n Nefronii se clasifica dupa pozitia in rinichi si dupa lungimea anselor Henle

Nefronii n Nefronii se clasifica dupa pozitia in rinichi si dupa lungimea anselor Henle in: -nefroni juxtamedulari, care au capsula in profunzimea zonei corticale renale si a caror ansa patrunde adanc in zona medulara. -nefroni corticali, care au capsula in zona externa a corticalei si a caror ansa este mai scurta.

Formarea urinii- 1. Ultrafiltrarea glomerulara n Este procesul de trecere a plasmei sangvine prin

Formarea urinii- 1. Ultrafiltrarea glomerulara n Este procesul de trecere a plasmei sangvine prin membrana filtranta glomerulara, in cavitatea capsulara. Membrana filtranta este subtire si selectiva, permite trecerea doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora. Astfel , in ultrafiltratul glomerular-urina primara-nu trec proteinele. n Factorul principal al filtrarii este presiunea hidrostatica din capilarele glomerulare. n Cantitatea de urina primara care se formeaza in 24 h este 170180 l. n Urina primara din cavitatea capsulei Bowman trece in tubul uriniferic, unde sufera procese de reabsorbtie si secretie tubulara.

Mecanismul formarii urinei

Mecanismul formarii urinei

2. Reabsorbtia tubulara n Consta in trecerea apei si a altor substante din urina

2. Reabsorbtia tubulara n Consta in trecerea apei si a altor substante din urina primara inapoi in sange si are drept rezultat formarea urinii secundare sau definitive. n Reabsorbtia apei si a altor molecule in sange are loc la nivelul tubului contort proximal si se realizeaza prin diverse mesanisme: -transport activ impotriva gradientilor de concentratie: Na, K, si unele vitamine (B 12, C), glucoza, unii aminoacizi, acidul uric, fosfatii anorganici, sulfatii. -transport pasiv, in sensul gradientilor de concentratie: Cl, uree, apa.

3. Secretia tubulara n Se desfasoara la nivelul tubului contort distal si proximal si

3. Secretia tubulara n Se desfasoara la nivelul tubului contort distal si proximal si consta in transportul substantelor din sange in lumenul tubului urinifer prin mecanisme diferite de cele ale ultrafiltrarii glomerulare. n Rolul acestui proces este acela de a elimina substantele care pot fi toxice organismului cat si pe cele in exces. Se desfasoara prin mecanisme active si pasive.

Reglarea activitatii renale n Se face prin mecanisme nervoase si umorale. n Reglarea RFG

Reglarea activitatii renale n Se face prin mecanisme nervoase si umorale. n Reglarea RFG consta in reglarea diametrului arteriolelor aferente. n Reglarea umorala se realizeaza la nivelul tubilor uriniferi, prin intermediul mai multor hormoni: -hormonul antidiuretic(ADH) -aldosteronul -parathormonul -hormonii tiroidieni

Aparatul juxtaglomerular

Aparatul juxtaglomerular

Reglarea functiei renale Activitatea sistemului renal este reglată pe cale nervoasă (sistemul nervos vegetativ),

Reglarea functiei renale Activitatea sistemului renal este reglată pe cale nervoasă (sistemul nervos vegetativ), cale hormonală(ADH, aldosteronul, parathormonul) şi prin autoreglare renală(activitatea aparatului juxtaglomerular)

Caile urinare n n Sunt formatiuni membranoase tubulare, care se insera pe papilele renale.

Caile urinare n n Sunt formatiuni membranoase tubulare, care se insera pe papilele renale. Pelvisul renal rezulta din unirea celor 3 calice mari. Prezinta 2 portiuni: intrarenala si extrarenala. Ureterele sunt organe tubulare care fac legatura intre bazinet si vezica urinara. Peretele ureterelor este alcatuit din 3 straturi: intern; median; extern. Vezica urinara organ cavitar, in care se acumuleaza urina, este situata posterior simfizei pubiene si anterior rectorului. Peretele vezicii urinare este alcatuit din 4 tunici: -mucoasa -seroasa -submucoasa -musculara

Vezica urinara E portiunea cea mai dilatata cailor urinare Este un organ musculo-membranos în

Vezica urinara E portiunea cea mai dilatata cailor urinare Este un organ musculo-membranos în care se acumuleaza urina, care se elimina continuu prin uretere si pe care o evacueaza discontinuu (de 4– 6 ori/24 ore) prin uretra. Vezica este asezata în pelvis, are o forma globuloasa si o capacitate maxima de circa 300– 350 ml. Eliminarea urinei (mictiunea) este un act reflex, controlat voluntar la adult, prin actiunea sistemului nervos simpatic asu pra celor doua sfinctere vezicale de la locul de origine al uretrei: intern (neted) si extern (striat). Uretra Segmentul evacuator al sistemului excretor Prin uretra se elimina urina din vezica în timpul mictiunii. La barbat, uretra este organ comun atât pentru sistemul urinar, cât si pentru sistemul genital, servind atât pentru mictiune, cât si pentru ejaculare. La femeie este mai scurta si mai larga decât la barbat si serveste numai pentru eliminarea urinei. Uretra este pre vazuta cu un sfincter intern neted, la jonctiunea cuvezica, si cu un sfincter extern, striat, voluntar.

Mictiunea n Este actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinara. Se efectueaza

Mictiunea n Este actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinara. Se efectueaza in mod reflex. Urina finala ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, se aduna in calice si pelvis, iar de aici , prin miscari peristaltice, este transportata in lungul ureterului pana la vezica urinara. n Din uretere, urina este eliminata in jeturi in vezica urinara si datorita sfincterelor uretrale este impiedicata eliminarea continua a urinei la exterior. n Factorii favorizanti ai mictiunii sunt: contractiile musculare abdominale si ale diafragmei care produc cresterea presiunii intraabdominala si comprimarea vezicii. n Reflexul medular al mictiunii se afla sub controlul unor centri nervosi superoi din diencefal si din scoarta cerebrala, cu rol excitator sau inhibitor.

IGIENA SI PATOLOGIA SISTEMULUI EXCRETOR

IGIENA SI PATOLOGIA SISTEMULUI EXCRETOR

BOLI ALE SISTEMULUI EXCRETOR

BOLI ALE SISTEMULUI EXCRETOR