IMPACTUL METODELOR INTERACTIVE IN PROCESUL EDUCATIV RELIGIOS Motto

IMPACTUL METODELOR INTERACTIVE IN PROCESUL EDUCATIV RELIGIOS

Motto “În fiecare om există un dor după frumuseţea divină, după Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare) “Făcutu-ne-ai năzuitori spre Tine, Doamne. Neliniştit este sufletul meu până îsi va găsi odihna în Tine. ” (Fericitul Augustin)

“Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca acestora este împărăţia cerurilor. ”( Matei 19, 14)

n Dumnezeu l-a creat pe om după „chipul Său” cu posibilitatea omului de a dobândi „asemănarea” cu El împlinind porunca desăvârşirii. (Mt. 5, 48). n Profesorul de religie are menirea, vocaţia şi datoria să cioplească în sufletul elevilor săi acel minunat „chip” pe care Dumnezeu l-a gîndit pentru fiecare dintre ei.

STUDIEREA RELIGIEI PRESUPUNE: § § Are ca scop formarea de caractere, de oameni, de voinţă, doritori de a face bine. A fi bun creştin înseamnă a fi un practicant al celor învăţate şi un răspânditor al învăţăturii dreptcredincioase. Cel căruia îi revine frumoasa datorie de a forma elevii ca buni creştini, este profesorul de religie. Fiecărui învăţător şi profesor i se cere să fie un bun profesionist, cu dragoste pentru meseria sa, căci „dacă dragoste nu am, nimic nu sunt şi nimic nu-mi foloseşte” (I Cor. 13, 2 -3),

- Introducerea subiectului în marile taine ale existenţei, facilitând întâlnirea şi înţelegerea religiei şi tradiţiei creştine. Experienţa religioasă îl face pe om să înţeleagă şi să acţioneze mai bine, îl invită la reflecţie, îl luminează în interior ; -Religia nu ocupă numai locul unui obiect de învăţământ în programul şcolar. Ea trebuie să fie un principiu de program, pentru că religia dă stimulente spre acţiune, spre activitate; ( Comenius) - Profesorul de religie trebuie să dea dovadă de înţelegere, bunătate şi iubire de semeni, el având de îndeplinit o misiune, şi nu o meserie, fapt pentru care nevoie de chemare si vocaţie.

Dacă educatorul nu a reuşit să facă din copil un prieten, atunci educaţia lui a dat greş. Educatia se realizează mai mult prin povestiri morale şi prin exemplul nostru personal. „ Progresul omenirii nu este disponibil fără activitatea creatoare, teoretică şi practică a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare să fie considerată ca forma cea mai înaltă a activităţii omeneşti”. (Roşca, 1972) Pentru aceasta, pe lângă metodele tradiţionale, profesorul va face apel la acele metode activparticipative care sa presupuna progresul în viaţa micului creştin: (brainstormingul, metoda „ciorchinelui”, tehnica „cvintetului” , metoda cadranelor, a cubului etc) oferindu-i elevului posibilitatea dezvoltării creativităţii şi mai ales a profilului spiritual al creştinului.

Brainstorming-ul – metoda asaltului de idei. În momentul producerii ideilor se acceptă orice idee fără să se critice sau fără să se dea o judecată de valoarea asupra ei. Selectarea propriu -zisă se face după un anumit timp, când toate ideile se compară şi se aleg cele mai bune dintre ele. Această metodă, de exemplu, se poate aplica la lecţia „Dumnezeu Proniatorul” (profesorul poate lansa întrebarea Cum are Dumnezeu grijă de făpturile Sale şi în special de om? ) sau pentru lecţia „Respectul faţă de lumea creată” (unde elevilor li se poate adresa întrebarea Cum se pot implica tinerii în protejarea naturii, ca dar al lui Dumnezeu pentru om? ). La aceste întrebări elevii pot veni cu ideile lor care vor fi notate pe tablă şi la final vor fi selecta cele mai bune.

n Conversaţia euristică este o metodă dialogală, de incitare a elevilor şi de aflare a adevărului prin întrebări oportun puse, aceştia făcând conexiuni în universul lor de cunoştinţe. n Descoperind singuri răspunsuri la întrebările pe care le au, cunoştinţele asimilite se transformă în convingeri ceea ce înseamnă un obiectiv esenţial atins la orele de religie. n Explozia solară. Pornind de la un punct central, se nasc întrebări, la care elevii răspund verbal, iar la rândul lor aceste întrebări nasc alte întrebări.

Cum S-a arătat Tatăl? Cum S-a arătat Duhul Sfânt? Cine S-a arătat? Când sărbătorim? Botezul Domnului Cum se mai numeşte? Cine S-a botezat? De cine a fost botezat? Unde? Când?

Metoda „ciorchinelui” poate fi utilizată individual sau în grup în scopul stimulării gândirii libere: 1. scrierea unui cuvânt –cheie în la mijlocul tablei sau al foii de hîrtie; 2. identificarea şi scrierea altor sintagme/cuvinte legate de cuvântulnucleu; 3. identificarea şi realizarea conexiunilor dintre cuvinte/sintagme, prin linii sau săgeţi; 4. prezentarea şi discutarea „ciorchinelui”- un ciorchine semidirijat. „Ciorchinele” poate fi utilizat cu succes la lecţia „Sărbătorile creştine”, elevii fiind solicitaţi să noteze, timp de un minut, toate sărbătorile care le vin în minte. Între cuvântul-cheie şi exemplele de sărbători profesorul va scrie corespunzător: praznice împărăteşti (cu dată fixă şi cu dată schimbătoare), sărbători în cinstea Maicii Domnului, sărbători în cinstea sfinţilor, sărbători în cinstea Sfintei Cruci.

Metoda „ciorchinelui” Duminica ră mpă Î e c i teşt În cinstea Sfinţilor ni Praz Sărbătorile creştine În ci nste a Ma icii D omn ului rilor inst nge ea î În cinstea Sfintei Cruci

Tehnica „cvintetului” „Cvintetul” este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul căreia se sintetizează şi condensează informaţiile, incluzându-se şi reflecţii ale elevilor, care pot lucra individual, în perechi sau în grup. Alcătuirea unui „cvintet” favorizează reflecţia personală şi colectivă rapidă, esenţializarea cunoştinţelor, înţelegerea lor profundă, manifestarea creativităţii etc. Cele cinci versuri au următoarea structură: 1. cuvântul/sintagma cheie a conţinutului (de obicei un substantiv); 2. două cuvinte care prezintă o descriere a cuvântului cheie (adjective); 3. trei cuvinte care exprimă acţiuni legate de cuvântul sau de sintagma cheie (verbe la gerunziu, de obicei); 4. o sintagmă din patru cuvinte care exprimă sentimentele şi atitudinile elevului faţă de conceptul/sintagma cheie; Spre exemplu, pentru tema „Slujire şi misiune – acasă” se poate realiza următorul cvintet: „Copiii/cuminţi, încântători/ cinstind, ascultând, ajutând/ nu uită de părinţi/recunoscători”, iar pentru lecţia „Naşterea Domnului” cvintetul: „Crăciunul/frumos, plăcut/ Să ne bucurăm împreună/ Sărbătoare”.

Teoria inteligenţelor multiple Studiile au arătat că fiecare persoană posedă cele opt inteligenţe (lingvistică, logico-matematică, muzical-ritmică, spaţială, naturală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală - după Gardner). Gândim, învăţăm şi creăm în moduri diferite. Dezvoltarea potenţialului nostru depinde de ceea ce învăţăm cu inteligenţa noastră specifică. Aplicarea acestei teorii presupune lucrul pe grupe, în funcţie de tratarea diferenţiată a fiecărui elev , în parte, iar în prealabil o testare a elevilor pentru identificarea inteligenţei sau a inteligenţelor dominante ale personalităţii lor.

Mijloace de învăţământ: - textul biblic - icoana - harta şi tabelul cronologic - casetele audio şi video - calculator - Vizitele şi excursiile la biserici şi mănăstiri Manifestările cultural-religioase

CONCLUZII n n În care este tributar standardelor pedagogice, acela care proiecteaza lecţia perfect, ci cel care face din meseria sa o misiune, cel „care nu robotizează didactica şi care face din procesul instructiv-educativ o artă de comunicare, comuniune şi mai ales cuminecare El este „lumina lumii si sarea pamântului” căci primul mare pedagog al umanităţii este Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos (Clement Alexandrinul). Cu alte cuvinte, învăţător (didaskalos) cu adevărat este cel care a învăţat să cunoască adevărurile divine din cartea pe carea scris-o Dumnezeu cu propriul Său deget în inima noastră, adică prin lucrarea şi luminarea pe care ne-a trimis-o şi care sereflectă în faptele şi atitudinile unui profesor de religie model spiritual pentru elevi.

n n Realizat de : Tucaliuc Loredana Şcoala de arte şi meserii Moara Nica