Aplicaii ale metodelor active i interactive n cadrul

Aplicaţii ale metodelor active şi interactive în cadrul procesului de învăţare prin cooperare Institutoare SMARANDA-MARIA CIOFLICA Brad

Pentru a reuşi într-o lume în continuă schimbare, copiii au nevoie de un mare bagaj de cunoştinţe, au nevoie să selecteze şi să prelucreze informaţiile în mod eficient, să integreze cunoştinţele noi în sistemul celor deja existente. Din vastul complex metodologic am selectat, şi aplicat metode de predare-învăţare tradiţionale cu metode active şi interactive: brainstorming-ul, cubul, ciochinele, colţurile, gândiţi/lucraţi în perechi, turul galeriei, tehnici şi procedee care implică preşcolarul în procesul de învăţare prin cooperare, care au contribuit la dezvoltarea gândirii critice, stimularea creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare în sensul formarii lui ca participant activ la propria formare. .

Opţiunea pentru o metodă sau alta a fost aleasă în strânsă relaţie cu gradul de pregătire, predispoziţie şi stilurile de învăţare a grupului cu care lucrez. Am evitat în utilizarea metodelor suprapuneri, confuzii, contradicţii, urmărind o îmbinare optimă a metodelor tradiţionale cu cele moderne. . NOTĂ: steluţa* reprezintă ponderea pe care o are metoda folosită, în cadrul grupului.

Cuprins: Ø Cunoaşterea mediului: “Animale domestice” “Cu ce călătorim? ” Ø Educarea limbajului: “Eu spun una, tu spui multe” “Poveste cu început dat” “Alcătuieşte o poveste” Ø Activitate matematică: “Roadele toamnei” Ø Activitate plastică: “Pata de culoare”

CUNOAŞTEREA MEDIULUI “Animale domestice” (3 grupe – A, B, C) GRUPA A: Efectiv: 8 – 10 copii Organizare: în grup Material: - mulaje de animale domestice, - imagini reprezentând adăpostul, - imagini reprezentând hrana. Sarcina didactică: să aşeze hrana şi adăpostul în dreptul fiecărui animal. Metode: brainstorming-ul în grup*** problematizarea ** conversaţia * exerciţiul *

GRUPA B: Efectiv: 8 – 10 copii Organizare: în grup Material: un disc roşu, un disc galben, mulaje de animale domestice. Sarcina didactică: - să aşeze în cercul roşu – animalele care dau carne, - să aşeze în cercul galben – animalele care dau lapte. Metode: brainstorming-ul în grup *** problematizarea ** conversaţia * exerciţiul *

GRUPA C: Efectiv: 5 – 6 copii Organizare: individual Material: fişe de lucru Sarcina didactică: să completeze ciorchinele cu date cunoscute de ei. Metode: ciochinele simplu *** exerciţiul ** conversaţia * explicaţia *

CUNOAŞTEREA MEDIULUI TEMA: “CU CE CĂLĂTORIM? ” (2 GRUPE – A, B) GRUPA A: Efectiv: 9 – 10 copii Organizare: în grup Material: jucării – mijloace de locomoţie: maşină, tren, avion etc. 3 pătrate de diferite culori. Sarcina didactică: să sorteze mijloacele de locomoţie după mediul lor: terestre, acvatice, aeriene. Metode: brainstorming-ul în grup *** problematizarea ** explicaţia * conversaţia * GRUPA B: Efectiv: 8 – 10 copii Organizare: în perechi Material: fişe de lucru Sarcina didactică: să încercuiască: - cu roşu – mijloacele terestre, - cu albastru – mijloacele acvatice, - cu verde – mijloacele aeriene. Metode: - gândiţi – lucraţi în perechi comunicaţi (gândire critică) *** - exerciţiul ** - explicaţia * - conversaţia *

EDUCAREA LIMBAJULUI GRUPA A Efectiv: 4 – 6 copii Organizare: în perechi Material: jetoane cu una sau mai multe imagini Sarcina didactică: să găsească singularul sau pluralul imaginii pe care a ales-o. Metode: - lucraţi în perechi comunicaţi *** - explicaţia * “EU SPUN UNA, TU SPUI MULTE” (3 GRUPE – A, B, C)

GRUPA B Efectiv: 5 – 6 copii Organizare: în grup Material: un tablou din care sunt decupate unele imagini reprezentând una sau mai multe obiecte; jetoane – siluete. Sarcina didactică: să completeze tabloul cu imaginile corespunzătoare. Metode: brainstorming-ul în grup *** conversaţia ** explicaţia * problematizarea **

GRUPA C Efectiv: 8 – 10 copii Organizare: individual Material: fişe de lucru Sarcina didactică: să completeze (deseneze) una sau mai multe obiecte. Metode: exerciţiul *** explicaţia * conversaţia *

EDUCAREA LIMBAJULUI TEMA: “MARTINEL CEL ZBURDALNIC” - POVESTE CU ÎNCEPUT DAT Începutul poveştii: “Într-o pădure mare şi deasă îşi avea bârlogul un urs şi o ursoaică. Ei aveau doi pui. Cel mare se numea Mormăici. Cel mic, Marinel. Mormăici era foarte cuminte şi ascultător. Martinel, în schimb, se ţinea numai de pozne. Într-o zi, ursoaica, i-a lăsat pe amândoi la zmeură, iar ea şi-a văzut de treabă pe lângă casă. Înainte de plecare, le-a spus să fie cuminţi, Martinel să asculte de Mormăici pentru că este mai mare şi să se întoarcă repede acasă. Martinel a început să facă tumbe, să alerge prin pădure după gângănii. La un moment dat nu l-a mai văzut pe fratele lui. Mormăici. A început să-l strige, dar degeaba. Pesemne se îndepărtase mult de fratele lui. Încotro s-o apuce? . . . ” Elemente de sprijin pentru continuarea poveştii: - “Ce a păţit Martinel, rătăcit prin pădure? ” - Prin ce întâmplări a trecut Martinel? - Cu cine s-a întâlnit Martinel şi ce s-a întâmplat? - Ce a făcut Mormăcici, l-a căutat pe fratele lui? - Cum a reuşit Martinel să ajungă acasă? - Ce a spus mama lui Martinel când l-a văzut acasă?

GRUPA A Efectiv: 6 – 8 copii Organizare: în grup Material: “pădure”, animale – mulaje. Sarcina didactică: să creeze sfârşitul povestirii consultându -se în grup, respectând o succesiune logică a întâmplărilor. Metode: sinectica *** conversaţia * povestirea ** GRUPA B Efectiv: 8 – 10 copii Organizare: individual Material: foi de desen, instrumente de scris (creioane colorate, carioca). Sarcina didactică: să creeze sfârşitul povestirii prin desen şi să-l expună oral. Metode: brainstorming-ul individual *** conversaţia ** explicaţia * povestirea **

EDUCAREA LIMBAJULUI TEMA: “ALCĂTUIEŞE O POVESTE” Organizare: individual Material: diferite poze (imagini) cu copii, obiecte, flori, animale etc. Sarcina didactică: să alcătuiască o poveste pe baza imaginilor alese de el. Metode: sinectica *** , explicaţia *. Desfăşurare: - I se spune copilului: “Eu ştiu că ţie îţi plac pozele. Uite, am nişte poze (se aşează în faţa copilului). Te rog să te uiţi le ele. ” - Se aşteaptă 30 secunde, timp în care copilul se familiarizează cu ele. - “Acum, te rog, să alegi din ele pe cele care îţi plac şi să încerci să alcătuieşti o poveste şi să ne-o spui şi nouă”. - Se dă titlu poveştii. Pentru fiecare copil educatoarea notează: - pozele alese de el, - întrebările pe care le pune, - ordinea în care aşează pozele.

ACTIVITATE MATEMATICĂ TEMA: “ROADELE TOAMNEI” Scop: să realizeze clasificări de obiecte după mai multe criterii. Organizare: în grup – cerinţele realizându-se individual. Material: fişa nr. 10 din “Matematicienii – jocuri didactice”(autori A. Ana şi Smaranda Cioflica). Sarcina didactică: 1. descrie – să descrie elementele prezentate formând grupe după diferite criterii; 2. compară – să compare numărul, forma, culoarea, mărimea etc. elementelor celor două grupe; 3. analizează – să analizeze mărimea alcătuind un şir crescător; 4. asociază – să asocieze forma lădiţelor cu figura geometrică pe care o desenează; 5. aplică – să deducă succesiunea elementelor continuând şirul început; 6. argumentează – să argumenteze de ce şirul nu respectă alternarea mărimilor. Metode: cubul *****, problematizarea ***, exerciţiul **, explicaţia *

1. DESCRIE 2. COMPARĂ 3. ANALIZEAZĂ 4. ASOCIAZĂ 5. APLICĂ 6. ARGUMENTEAZĂ

ACTIVITATE PLASTICĂ TEMA: “PATA DE CULOARE” Organizare: individual Material: hârtie, tempera, pensule. Sarcina didactică: asocierea petei de culoare interpretată prin rotirea foii de 4 ori (laturile sunt notate A, B, C, D), cu obiecte, fiinţe şi alte lucruri cunoscute de copii. Metode: brainstorming-ul ***** explicaţia * Desfăşurare: Ø copilul execută o pată de culoare la mijlocul foii, apoi o îndoaie la jumătate şi apasă marginea cu mâna; Ø desface foaia şi găseşte asemănări cu pata de culoare prin rotirea ei, pentru fiecare din cele patru laturi; Ø adaugă altă culoare peste pata deja formată şi denumesc alte lucruri cu care seamănă noua pată.

Concluzii Ø Ø Ø În activităţile cu preşcolarii, metodele activ/interactive sunt aplicabile în forme adaptate, simplificate. Dovezile acestui fapt sunt aplicaţiile realizate la grupă şi prezentate în această lucrare. Opţiunea pentru o metodă sau alta este în strânsă relaţie şi cu personalitatea educatoarei şi gradul de pregătire, predispoziţie şi stilurile de învăţare a grupului cu care se lucrează. Am urmărit o îmbinare optimă a metodelor tradiţionale cu cele moderne. Am realizat activizarea procesului instructiv-educativ prin intermediul unor metode, tehnici şi procedee care implică preşcolarul în procesul de învăţare. Am contribuit la dezvoltarea gândirii, stimularea creativităţii, dezvoltarea interesului pentru învăţare în sensul formarii lui ca participant activ la propria formare, educare. Am ajutat copilul să-şi descopere propria identitate şi să-şi formeze o imagine de sine pozitivă, îndrumându-l în dobândirea cunoştinţelor, formarea capacităţilor şi atitudinilor necesare activităţii viitoare din şcoală.