RESURSELE NATURALE Resursele naturale un ansamblu de mijloace

RESURSELE NATURALE Resursele naturale - „un ansamblu de mijloace naturale de care dispune sau poate dispune o colectivitate. ” (Dictionarul Robert )

Criterii de clasificare a resurselor naturale => modul de folosinţă => gradul de cunoaştere => rentabilitatea exploatării şi particularităţile de refacere => repartiţia spaţiala

Clasificarea resurselor după modul de folosinţă: A. Resurse energetice: combustibili fosili forţa apei lemnul forţa vântului energia solară B. Resurse de materii prime industriale: minereurile feroase minereurile neferoase lemnul gazele C. Resurse alimentare de natura animală vegetală minerală

CLASIFICAREA RESURSELOR DUPĂ DURATA EXPLOATĂRII ŞI PARTICULARITĂŢILE DE REFACERE RESURSE PERMANENTE Energia solară RESURSE NEPERMANENTE Vânt, maree, hidro Energie fosilă Minereuri Resurse potenţial reciclabile (regenerabile) Aer Apă Sol Bios Roci şi minerale

DUPĂ CRITERIUL REPARTIŢIEI SPAŢIALE A. RESURSELE EXTRAATMOSFERICE ŞI ATMOSFERICE B. RESURSELE LITOSFEREI C. RESURSELE HIDROSFEREI D. RESURSELE BIOSFEREI

Resursele atmosferice şi extraatmosferice Avantaje • Nepoluante 1. Energia solară • Inepuizabile 2. Energia eoliană • Abundente 3. Gazele atmosferei • Cost neglijabil in forma brută 4. Meteoriţii si vântul solar Dezavantaje • Discontinuitate • Inegal repartizate pe suprafata Terrei • Instalatii costisitoare de producere si stocare

ENERGIA SOLARĂ Energia solara Este utilizată cu succes in zonele intertropicale. u Regiuni insolate: Africa de N, Asia de SV şi Centrală, Europa de S, Australia Centrală reprezinta o resursa deosebit de valoroasa Ţările care au valorificat fiind inepuizabila si nepoluanta. Ea aceast este ă energie sunt: captata cu ajutorul solare si este Japonia, Israel, panourilor Sua, Australia. transformata in energia termica. Principalul In Rom ânia aceast energia fi valorificată in inconvenient pt utilizarea pe ă scara largapoate a acestor il reprezint in zi âsi Dobrogea şi inalternanta Câmpia Rom nănoapte. si inmagazinarea acestor perioade pe parcursul noptii. Este utilizata cu success in zonele intertropicale si s-a folosit chiar si pt CONVERSIA ENERGIEI SOLARE vehicole. u u u • insolate: Africa ENERGIE TERMIC energia Regiuni deĂN, Asia desolară SV si este captată cu ajutorul Centrala, Europa de S, şAustralia Centralaă in energie termică panourilor solare i este transformat Tarile care au valorificat aceasta energie sunt: Japonia, Israel, Sua, Australia. • BIOCONVERSIEse realizeaz In Romania aceasta energia poate fi ă prin fotosinteză (plantele valorificata in : Dobrogea si inţe Campia verzi sintetizeaz ă substan organice cu ajutorul luminii) Romana. • CONVERSIA IN ENERGIE ELECTRICĂ – focalizarea energiei cu ajutorul oglinzilor şi incălzirea apei

Instalaţii solare Mitsubishi Electric va începe construcţia celei de-a doua centrale solare în decembrie 2009, care va avea o capacitate totală, în 2012, de 380 de megawaţi, şi va extinde reţeaua de vânzări în domeniul energiei solare în SUA, Franţa şi Spania, cu o investiţie de 28 de miliarde de yeni (257 de milioane de dolari). Turnuri solare: cercuri concentrice de oglinzi care reflectă razele soarelui către un rezervor de apă aflat în vârful unui turn. Apa este incalzită la 1000 de grade, transformată în vapori ce invârt o tubină, generând electricitate.

Germania se afla pe primul loc la nivel mondial - 20. 000 de ENERGIA EOLIANĂ turbine eoliene ce produc peste Utilizată la pomparea apei, măcinatul cerealelor încă din antichitate în Europa şi 22. 000 MW de energie, o pondere de 6, 4% din consumul Orient; său total. Ţări producătoare de energie electrică SUA, Canada, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Japonia Spania, SUA si China conduc în clasamentul celor mai mari rate de creştere din domeniul energiei eoliene. -este avantajoasă in zonele cu vânturi permanente ce au o directie stabila mai multe luni pe an; -viteza vântului trebuia sa fie mai mare de 5 m/s( areale în zonele de câmpie , litoral şi montane)

GAZELE ATMOSFEREI AZOTUL-folosit direct de plante si fixat in sol, de industria producatoare de ingrăşăminte chimice; OXIGENUL-indispensabil vietii, sursă de energie BIOXIDUL DE CARBON -fotosinteză şi chimiosinteză

C. RESURSELE LITOSFEREI CLASIFICAREA SUBSTANŢELOR MINERALE I. Resursele energetice cuprind: - combustibilii fosili (cărbune, petrol, gaze naturale, şisturile bituminoase), - substanţele radioactive (uraniu, plutoniu, thoriu) formând împreuna 4/5 din resursele energetice utilizate în prezent; II. Resurse metalurgice cuprind - minerale feroase (fierul) şi minerale neferoase (cupru, plumb, zinc, etc). III. Resurse chimice cuprind: - sărurile de potasiu, sărurile de natriu, piritele, fosforitele şi apatitele; IV. Rocile de construcţie sunt: marmura, granit, calcar, argila, etc. V. Solul

resurse avantaje dezavantaje Combustibili fosili Relativ bine cunoscuti Transportabili Tehnologii de prelucrare, instalatii de randament mare Posibilitatea descoperirii altor zacaminte Poluanti Neregenerabili epuizabili in urmatorii ani Resursele de substante Relativ bine cunoscute minerale Transportabile utile(metalurgice) Tehnologii de prelucrare cu mare vechime, reciclabili Posibilitatea descoperirii altor zacaminte Prelucrare costisitoare energetic Degradare a reliefului la exploatare Poluare Epuizabile/ neregenerabile Resursele chimice Sarea- rezerve mondiale mari(apele oceanice) Poluare epuizabile Rocile de constructie Bine cunoscute Abundente Repartitie larga Poluare in exploatare

COMBUSTIBILII FOSILI PETROLUL: repartitie teritoriala - Orientul Apropiat şi Mijlociu (66% din totalul mondial), - America de Nord şi Centrală (8, 3%), - America de Sud (8, 2%), - Africa(7, 2%), - Europa(6, 8%), - Oceania (0, 2%). rezerve off-shore în apele teritoriale statelor din regiunea Golfului Persic, a Mării Nordului, a Golfului Mexic şi a Golfului Guineei. CARBUNII: repartitie teritoriala -emisfera nordica, între latitudinile de 35 -60° concentreaza majoritatea bazinelor carbonifere mari. -cele mai bogate state în carbune Rusia (56. 7 % din rezervele mondiale) S. U. A. (24 %), R. P. Chineza (9. 4 %) si Australia GAZE NATURALE: repartitie teritoriala -Rusia, Iran, Oatar, EAU, Arabia Saudita, SUA, Venezuela din platforma continentala: -Marea Britanie, Olanda, Norvegia

Rezervele de petrol ale celor mai importante tari

ENERGIA GEOTERMALĂ: reprezintă căldura din interiorul planetei noastre; ea urcă la suprafaţa scoartei terestre în zonele de rift sau în zonele de coliziune a plăcilor tectonice. Avantajele centralelor geotermale: - energia regenerabila - energia geotermala este si mai ieftina Dezavantajele -cresterea instabilitatii solului - zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare,

resurse utilizare localizare producatori R III sare Produse Europa, America de SUA, China, Fed. clorosodice N, Asia Rusa, (soda caustica, clor) R III sulf Acid sulfuric Polonia, China, India, Mexic, Canada Fed. Rusa, Canada, SUA, Polonia, R II Minereuri de fier Constructii, utilaje Asia, America de S si de N, Australia, Brazilia, Australia, C hina, Rusia R II aur, argint, platina Etalon monetar, bijuterii, industra de varf Africa de S, America, Ural, Canada Africa de S, SUA, Australia, Mexic R IV calcar, marna, nisip Lianti, sticla, R IV marmura constructii Europa S Grecia, Italia R IV granit Constructii monumentale Europa Finlanda, Italia, Suedia, Spania

REPARTITIA MINEREURILOR NEFEROASE

REZERVELE MONDIALE, PRODUCŢIA ŞI DURATA EXPLOATĂRII PENTRU PRINCIPALELE RESURSE NATURALE DIN SCOARŢA TERESTRĂ Denumirea resursei Rezerva mondială 2005 Producţia (2005) Asigurarea în timp ani Cărbuni 1000 mld. t 4, 5 mld. t 230 Petrol 160 mld. t 3, 0 mld t 50 Gaze naturale 141000 mld. m 3 2000 mld m 3 70 Minereu de fier 150 -200 mld t 850 mil t 150 -200 bauxită 20 mld t 110 mil t 180 -200 cupru 300 -500 mil t 10 mil t 30 -50 plumb 60 -100 mil t 6 mil t 10 -15 zinc 140 mil t 15 -20 8 mil. t după manual Geografie clasa a-XI-a O. Mândruţ Ed. Corint

RESURSELE HIDROSFEREI: din mări şi oceane, ape continentale( râuri, lacuri, ape subterane, gheţari) Oceane si mari= 97, 3% din volum Apa= 71% din supr. Glob Ape continentale= 2, 7%din volum RESURSELE OCEANULUI PLANETAR diferite tipuri de energie: -energia mareelor -energia valurilor -energia curenţilor marini -energia termică a oceanului -hidrogenul ca sursă de energie substanţe dizolvate: - săruri si alte substanţe minerale noduli polimetalici

ENERGIA MAREELOR • se obţine în centralele mareomotrice şi este posibilă acolo unde diferenţa dintre flux şi reflux depăşeşte 8 m; ex: - Golful Fundy (Noua Scoţie): 19, 6 metri - Golful Californiei – la vărsarea gurilor fluviului Colorado: 12, 4 metri - strâmtoarea Hudson (Canada): 11, 8 metri - Golful Saint Malo (Franţa): 15, 1 metri - Golful Bristol (Marea Britanie): 14, 4 metri • Singura uzina mareomotrica destinata productiei –Franta in estuarul fluviului Rance (pe tarmul Marii Manecii) ENERGIA VALURILOR Valurile - formă de stocare a energiei transmise de vânt, energie calculabilă şi demnă de luat în consideraţie. valurile cu înălţimea de 1 m, lungimea de 40 m şi perioada de 5 s, au o putere disponibilă de aproximativ 5 KW pe un front de l m lăţime.

Utilizarea apelor continentale • Hidroenergie • Utilizarea in agricultura-sisteme de irigaţii • Utilizarea in industrie( procese tehnologice) • Alimentarea cu apă a centrelor populate

• Fluvii cu potenţial hidroenergetic: Congo, Chang Jiang, Brahmaputra, Parana, Enisei Itipu (Parana) cea mai mare centrală electrică din lume Construcţie baraj Congo Barajul celor trei guri (Yangtze) cel mai mare din lume Baraj Aswan( Nil)

D. Resurse ale biosferei Din domeniul continental Vegetale: fond forestier (44 mil Kmp) -cu funcţie economică -cu funcţie geoecologică fondul funciar -terenuri cultivate-11% ST -păsuni si fâneţe-24% ST -fond forestier-31% ST culturile agricole Animale Din domeniul oceanic

REALIZAT DE ECHIPA “GREEN” 1. Trus Robert 2. Lerca Maria 3. Padurariu Ana 4. Mudrag Andrei 5. Enea Madalina profesor Grozavu Florentina Grup Scolar ”Constantin Brancusi” Iasi 2010 - 2011