VALENELE FORMATIV EDUCATIVE ALE METODELOR INTERACTIVEAPLICAII LA GRUPA

“VALENȚELE FORMATIV EDUCATIVE ALE METODELOR INTERACTIVEAPLICAȚII LA GRUPA DE PREȘCOLARI” - REFERAT – ED. POPA CRINA ELENA GRĂDINIȚA CU PP NR. 13 FOCȘANI, JUD. VRANCEA, ROM NIA

Astăzi, când şcoala trebuie să răspundă exigenţelor contemporaneităţii, la nivelul segmentului preşcolar se conturează dezvoltarea unei noi abordări educaţionale. Este vorba de o abordare care determină organizarea şi trăirea unor experienţe de învăţare ţinând seama de cerinţele viitorului şi de necesitatea producerii unor schimbări dorite în comportamentul copilului de astăzi, o abordare care încearcă o îmbinare suplă a ideilor pedagogiilor alternative moderne, cu ideile pedagogiei tradiţionale autohtone. În acest context a fost nevoie ca şi grădiniţa să se reorganizeze, prezentând structuri, mecanisme si servicii modernizate sau noi, pe care să le poata oferi la standardele necesare noilor roluri si responsabilităţti care i se atribuie. Reforma sistemului de învăţământ are ca obiective schimbarea mentalităţii şi formarea unor dascăli flexibili care să facă faţă noilor cerinţe. Trăind într-o lume care se schimbă, educaţia la rândul ei este în schimbare. Modernizarea procesului de învăţământ din grădiniţă implică mai multe componente: proiectarea didactică, tehnici şi instrumente de cunoaştere şi evaluare a copiilor, parteneriate educaţionale, activităţi extracurriculare, o metodologie didactică activă. Pentru creşterea calităţii procesului instructiv – educativ din grădiniţă urmărim perfecţionarea metodelor tradiţionale, dar şi introducerea unor metode şi procedee educative. Metodele implică mult tact pedagogic din partea educatoarelor deoarece stilul didactic trebuie să-l adopte în funcţie de personalitatea copiilor. Regândirea educaţiei formale duce la schimbarea relaţiei cu copii promovând un dialog reciproc, constructiv. Proiectarea unui demers didactic, diferit de cel tradiţional dă posibilitatea fiecărei educatoare să-şi valorifice propria experienţă prin utilizarea unor metode moderne într-o abordare interdisciplinară. Dacă până acum educatoarea conducea activitatea în stil tradiţional, acum aplicând metode moderne interactive de grup, rolul educatoarei se schimbă. Ea devine coechipier, îi orientează pe copii să-şi caute informaţiile de care nevoie, îi învaţă să dialogheze cu colegii, să aibă iniţiativă şi rapiditate în gândire şi acţiune, le stârneşte interesul pentru competiţii şi nu în ultimul rând îi consiliază. Întregul proces educativ are în centrul său copilul cu nevoile, trebuinţele lui şi în consecinţă se adresează fiecărui copil din grădiniţă. „A individualiza învăţământul înseamnă să se ţină seama de resursele autoeducative ale fiecărui copil, adică în fond de individualitatea sa”. (Couchet)

Programa activităţilor din grădiniţă oferă libertatea educatoarelor da a-şi alege tipul de activităţi, metode şi procedee în acord cu particularităţile de vârstă. Activitatea cu copiii trebuie desfăşurată într-o atmosferă destinsă unde copiii să se manifeste spontan, să gândească şi să acţioneze în funcţie de situaţie. Prin metodele interactive copilul intră în necunoscut, într-o aventură a descoperirii de noi cunoştinţe, deprinderi el fiind participant activ. Acţionând alături de ceilalţi din grup, începe să rezolve sarcini şi să se simtă că este persoană importantă, capabilă să ia decizii pentru bunul mers al activităţii de grup. În grupul de copii fiecare trebuie să ştie să descopere, compare, clasifice cunoştinţele dobândite. Efortul copiilor este unul intelectual, prin care se exersează procesele psihice cognitive. Metodele interactive îl motivează pe copil, îi oferă o încărcătură afectivă deosebită. În grădiniţă principala activitate este jocul şi bazându-ma pe acest fapt, metodele interactive trebuie introduse ca nişte jocuri cu sarcini şi reguli care să fie antrenante, atractive. Jocul, ca metodă, valorifică avantajele dinamicii de grup, independenţa şi spiritul de cooperare. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Învăţarea prin cooperare la copil-copil este mai eficientă decât învăţarea individuală. Dacă la venirea în grădiniţă copiii sunt egoişti, egocentrismul manifestându-se puternic, contactele interpersonale copiilor cu adulţii sau cu cei de aceeaşi vârstă atenuează stările conflictuale. Grupul dă posibilitatea testării ideilor, revizuirii opiniilor şi dezvoltarea inteligenţei personale. Învăţarea prin cooperare este un tip de învăţare eficient. Strategiile didactice trebuie să includă învăţarea prin cooperare deoarece în acest fel se permite o abordare interdisciplinară a conţinuturilor şi creează un element al învăţării plăcut, stimulativ care valorifică interesele şi nevoile copiilor. Psihologia socială clasică pune mare accent pe interacţiunea de grup. Cooperarea înseamnă în planul interacţiunii dintre preşcolari un câştig care se regăseşte în sentimente de acceptare şi simpatie. Desprinderea de metodele tradiţionale o realizăm mai încet, dar cu răbdare şi perseverenţă, cu experienţa noastră, credem că putem urca treaptă cu treaptă în descifrarea şi aplicarea acestor metode. Ştim că este un efort atât pentru noi, cât şi pentru copii, dar încercăm să fim coechipierii copiilor. Aplicarea lor necesită timp şi încredere în capacitatea personală de a le aplica creator pentru creşterea calităţii procesului instructiv-educativ.

Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile folosite in unitățile de învățământ de către cadrele didactice în a-i sprijini pe copii să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacitaţile copiilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi pesonalitatea. Deşi învătarea este eminamente o activitate proprie, ţinând de efortul individual depus în înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor ştiinţei, nu este mai puţin adevărat că relaţiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariţiei şi construirii învăţării personale şi colective. “Învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi de iniţiativă, dă o notă mai personală muncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor şi talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susţinută de foarte multe elemente de emulaţie, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă. ”(Ioan Cerghit, 1997, p. 54). Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat , ceea ce duce la transformarea copilului în stăpânul propriei transformări şi formări. Câteva din competențele educatoarei: Partener- care poate modifica ‘’scenariul’’ lecției , dacă grupa o cere Animator-care inițiază metode si le explică copiilor, pregătește materialele didactice si prezintă scopurile învățării Pedagog-care își ajută copiii in rezolvarea problemelor, îi motivează să își prezinte propriul punct de vedere Scenograf, actor- care creeaza scenografia activității Mediator- care rezolvă potențialele conflicte ce pot apărea Consilier-care își ajută elevii in rezolvarea problemelor, îi motivează să își prezinte propriul punct de vedere

Avantajele interacţiunii: - în condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament competitiv în rezolvarea de probleme, obţinerea soluţiei corecte; - subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual; - dezvoltă capacităţile copiilor de a lucra împreună - componentă importantă pentru viaţă şi pentru activitatea lor profesională viitoare. - în rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de probleme, obţinerea soluţiei corecte e facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate. - interacţiunea stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare. - dezvoltă inteligenţele multiple, capacităţi specifice inteligenţei lingvistice (ce implică sensibilitatea de a vorbi şi de a scrie; include abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a se exprima ), inteligenţei logice-matematice (ce constă în capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operaţii matematice şi de a investiga ştiinţific sarcinile, de a face deducţii), inteligenţa spaţială (care se refera la capacitatea de a crea reprezentări nu doar vizuale ci si spatiale) , inteligenţa interpersonală (capacitatea de a înţelege intenţiile, motivaţiile, dorinţele celorlalţi, creând oportunităţi în munca colectivă), inteligenţa intrapersonală (capacitatea de autoînţelegere, autoapreciere corectă a propriilor sentimente, motivaţii, temeri), inteligenţa naturalistă (care face omul capabil să recunoască, să clasifice şi să se inspire din mediul înconjurător), inteligenţa morală (preocupată de reguli, comportament, atitudini) si multe altele.

Clasificarea metodelor interactive de grup Metode de predare-învăţare interactivă în grup (Metoda predării/învăţării reciproce ; Metoda Mozaicul ; Citirea cuprinzătoare; Cascada ; Metoda învăţării pe grupe mici; Metoda turnirurilor între echipe; Metoda schimbării perechii; Metoda piramidei; Învăţarea dramatizată ) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare: ( Harta cognitivă sau harta conceptuală ; Tehnica florii de nufăr ; Metoda R. A. I. ; Cartonaşele luminoase; ) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii: (Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare ; Caruselul; Interviul de grup; Studiul de caz; Tehnica 6/3/5; tehnica acvariului; Tehnica focus grup ) Metode de cercetare în grup: (Tema sau proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Portofoliul de grup; ) Valenţele formativ-educative ale metodelor interactive de învăţare în grup Valenţele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învăţare cât şi pentru evaluare, sunt următoarele: - stimulează implicarea activă în sarcină a copiilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă; - exersează capacităţile de analiză şi de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit, stimulânt iniţiativa tuturor copiilor implicaţi în sarcină; - asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii; - asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind asfel operaţionale; - unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii copilului pe o perioadă mai lungă de timp, depăşind neajunsurile altor metode tradiţionale de evaluare cu caracter de sondaj a cunostinţelor; - asigură un demers interactiv al actului de predare–învăţare–evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare copil, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;

1. METODA “ EXPLOZIA STELARĂ” EXPLOZIA STELARĂ ESTE O METODĂ NOUĂ DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂŢII, SIMILARĂ BRAINSTORMINGULUI. ÎNCEPE DIN CENTRUL CONCEPTULUI ŞI SE ÎMPRĂŞTIE ÎN AFARĂ, CU ÎNTREBĂRI, ASEMENI EXPLOZIEI STELARE. CUM SE PROCEDEAZĂ: SE SCRIE IDEEA SAU PROBLEMA PE O FOAIE DE H RTIE ŞI SE ÎNŞIRĂ C T MAI MULTE ÎNTREBĂRI CARE AU LEGĂTURĂ CU EA. UN BUN PUNCT DE PLECARE ÎL CONSTITUIE CELE DE TIPUL: CE? , CINE? , UNDE? , DE CE? , C ND? ESTE O MODALITATE DE STIMULARE A CREATIVITĂŢII INDIVIDUALE ŞI DE GRUP. ORGANIZATĂ ÎN GRUP, STARBURSTING FACILITEAZĂ PARTICIPAREA ÎNTREGULUI COLECTIV, STIMULEAZĂ CREAREA DE ÎNTREBĂRI LA ÎNTREBĂRI, AŞA CUM BRAINSTORMINGUL DEZVOLTĂ CONSTRUCŢIA DE IDEI PE IDEI.

EXPLOZIA STELARĂ PENTRU TEMA “ FLORI DE PRIMĂVARĂ” Deoarece am o grupa de nivel I am adaptat puțin metoda pentru posibilitățile preșcolarilor. Am pornit de la ideea de joc. Copiii s-au împărțit pe 2 echipe. Am Așezat steaua centrală pe covor. Am scris în prealabil întrebările pe cele 5 steluțe mai mici. Eu am spus câte o ghicitoare pentru fiecare floare de primăvară, iar copiii trebuiau să o ghiceasca și să așeze jetonul cu floarea respectivă pe stea. Apoi, am adăugat că mama steluță are 5 copii curioși și fiecare vrea să afle de la ei cât mai multe despre aceste flori. Așa că am așezat apoi toate cele 5 steluțe in jur. Câte un copil venea, ridica o stea și mi-o înmâna mie. Eu puneam întrebările și fiecare echipă dădea un răspuns. După ce epuizam întrebările, steluța se punea cu fața in jos și se trecea apoi la alta. Astfel, am folosit metoda în scopul verificării cunoștinţelor despre florile de primăvară.

2. TEHNICA BLAZONULUI PRESUPUNE FIXAREA, SISTEMATIZAREA CUNOŞTINŢELOR PRINTR-O ABORDARE TRANSDISCIPLINARĂ A UNEI TEME. TEHNICA BLAZONULUI PROPUNE COMPLETAREA COMPARTIMENTELOR UNEI SCHEME CU DESENE, JETOANE, CUVINTE, PROPOZIŢII ETC, CARE PREZINTĂ SINTEZA UNUI ASPECT REAL. • Blazoanele pot fi realizate cu întreaga grupă de copii sau se pot forma grupuri de 4 -5 copii. Timpul de lucru variază în funcţie de dificultatea sarcinii, de numărul membrilor grupului. Grupurile prezintă blazoanele şi le compară în activitatea frontală. AVANTAJELE TEHNICII: • • favorizează un mediu de învăţare interactiv, incitator şi dinamic, prin antrenarea copiilor în soluţionarea unor probleme de tip divergent; angajează copiii în prelucrarea, organizarea şi reorganizarea datelor; asigură dinamismul intelectual şi afectiv, permiţând respectarea individualităţii fiecărui copil, adaptarea constructivă la natura copilului. formele de grupare, munca în echipă creează premisa valorificării conţinuturilor în direcţia stimulării cooperării şi comunicării între copii. poate fi aplicată în activităţi diverse: educarea limbajului, cunoaşterea mediului, educaţia pentru societate, poveşti, observări.

ETAPELE DE REALIZARE A BLAZONULUI 1. COMUNICAREA SARCINII DE LUCRU În activitatea la grupă am utilizat de mai multe ori această tehnică, de fiecare dată cu mare succes la copii. Deoarece grupa este de nivel I, blazonul realizat este mai puțin complex și de aceea l-am realizat în cadrul activităților pe sectoare la ALA , cu un singur grup de copii. Copiii participanți au fost de fiecare dată altii, astfel încât fiecare să fie implicat în realizarea unui blazon. Un grup de 5 -6 copii, în timp de 15 minute vor realiza blazonul cu tema “BOGAȚIA LEGUMELOR DE TOAMNĂ” “ Blazonul” era reprezentat de un coș, pe care copiii au lipit decupaje cu legume de toamnă aduse de ei de prin diverse reviste gen “practic in bucătarie”

Cu ocazia Zilei Naționale a României, pe 1 Decembrie, am realizat blazonul țării sub sloganul “ România – La mulți ani!” Deoarece copiii grupei sunt prea mici pentru a înțelege semnificația istorică a evenimentului, am realizat blazonul utilizând decupaje aduse de ei cu forme de relief din țara noastră, pe care le-am lipit în locurile corespunzătoare realității geografice: mare, munți, câmpii, ape etc.

De asemenea, Ziua mamei, pe 8 martie, a fost un prilej nemaipomenit pentru ca băieții grupei să realizeze un blazon pentru mămicile lor, sub egida “ FIECARE MAMĂ ESTE O FLOARE!’ Au lipit aleatoriu pe carton duplex decupaje cu femei în diferite activități: casnice, cu bebeluși, educatoare, la servici, la birou etc. pe care le-au transformat în flori, desenând în jurul lor corola unei flori, codițe și le-au unit într-un buchet, desenand o fundiță.

Ca și celelalte blazoane, și acesta a fost expus pe holul grădiniței iar mămicile copiilor de la grupa noastră și nu numai, au apreciat cadoul oferit și faptul că prichindeii lor se gândesc la ele și le iubesc pentru tot ceea ce fac pentru ei.

3. HARTA CU FIGURI DEFINIȚIE = TEHNICA PRIN CARE SE POATE REPREZENTA UN SPAȚIU – LOCALITATE, TERITORIU, LOC DE DESFĂȘURARE A UNEI ACȚIUNI, UTILIZ ND DESENE SCHEMATICE. OBIECTIV URMĂRIT - SELECTAREA ELEMENTELOR REPREZENTATE PRIN SIMBOLURI ȘI POZIȚIONAREA LOR ÎN SPAȚIUL ALES DESCRIEREA METODEI 1. COMUNICAREA SARCINII DE LUCRU - SE FORMEAZĂ GRUPURI DE C TE 4 COPII, SE DISTRIBUIE MATERIALUL ȘI SE ANUNȚĂ SARCINA DE LUCRU ÎN CADRUL UNEI TEME - TIMP DE 7 MINUTE COPIII SE CONSULTĂ ȘI SCHIȚEAZĂ CONTURUL SPAȚIULUI PE CARE VOR SĂ-L REPREZINTE , IAR ÎN INTERIORUL LUI ÎȘI FIXEAZĂ ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE HĂRȚII ȘI LOCUL PE CARE-L OCUPĂ FIECARE ELEMENT 2. ACTIVITATEA PE GRUPURI - FIECARE GRUP LUCREAZĂ LA PROPRIA HARTĂ CU FIGURI-DESENEAZĂ , CAUTĂ SIMBOLURI, SCRIU ETICHETE ETC. - SE POT FOLOSI TEXTE – LECTURATE DE EDUCATOARE, IMAGINI, FOTOGRAFII PENTRU CA HARTA SĂ FIE C T MAI APROAPE DE REALITATE 3. PREZENTAREA DE GRUP - SE PREZINTA HARTA DE CĂTRE UN RAPORTOR CARE EXPLICĂ MOTIVELE ARANJĂRII ELEMENTELOR ÎN SPAȚIUL HĂRȚII

În cadrul temei “ JOCURILE COPIILOR IARNA”, am realizat o hartă cu figuri reprezentativă. Aceasta a fost formată din omuleți de zăpadă obținuți în cadrul activității de modelaj și schiori obținuți în cadrul activităților de artă. Copiii au asamblat-o și au imaginat -o ca pe un derdeluș, unde se joacă copiii în anotimpul iarna. Activitatea a fost una de gen colectiv și nu individual, fiecare aducându-și aportul prin lucrările lor pe grupe, realizând astfel o formă de evaluare distractivă a temei studiate.

O altă hartă cu figuri , care a avut un mare impact asupra copiilor a fost realizată pentru evaluarea temei : ANIMALELE SALBATICE DIN ȚARA NOASTRĂ Clasa a fost împărțită în 3 grupe, fiecare alegandu-și o sarcină: 1. decorarea plăcii de polistiren pentru a imagina o pădure 2. modelare ursuleți 3. asamblare animale sălbatice pe role de hârtie La final toți copiii au realizat harta și au așezat pe ea figurile componente, imaginandu-și o pădure cu viețuitoarele ei.

Pentru tema: “ STRADA MEA/ CARTIERUL MEU”, în cadrul inspecției IC I, am realizat împreună cu copiii, harta cartierului. În cadrul activităților alese s-au realizat case și blocuri la constucții, alții au colorat copiii, garduri, băncuțe, diverse siluete pentru a popula cartierul. La finalul zilei, cartierul a fost așezat și asamblat de copii după propria lor viziune A fost una dintre cele mai frumoase și apreciate hărți realizate de copiii de la grupă. P. S SCUZAȚI DATA DE PE FOTOGRAFIE. APARATUL FOTO NU ERA SETAT.

4. Tehnica LOTUS (Floarea de nufăr) Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr. Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele sădevină la rândul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufăr. Pentru fiecare din aceste noi teme centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. Atfel, pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuiesc dezvoltate conexiuni noi şi noi concepte. ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR: 1. Construirea diagramei, conform figurii prezentate; 2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei; 3. Participanţii se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de tema centrală. Acestea se trec în cele 8 “petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de ceasornic.

• Exemplu: ÎN CAZUL MEU DE LA GRUPĂ, AM FOLOSIT METODA LOTUS DE GRUP PE CULORI • 1. Am anunțat tema centrală: LEGUMELE DE TOAMNĂ AȘEZATE PE CULORI • Cele 8 idei secundare: JETOANE CU LEGUME DE TOAMNĂ PE CULORI ROȘU : ardei, roșie ORANGE: morcovul GALBEN : ceapa uscată VERDE ÎNCHIS : castravete MOV: vânăta MARO: cartoful VERDE DESCHIS: ardeiul gras ALB: usturoiul uscat Copiii trebuiau să așeze jetoanele cu legume la culoarea corespunzătoare indicată de diagramă. Fiecare petală a florii era hașurată în culorile corespunzătoare. Iar apoi fiecare grup din cele 8 trebuia să descrie leguma specifică.

• Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activităţile de învăţare sau la fixarea cunostinţelor, putând constitui şi o modalitate de evaluare. • Este eficientă în formarea capacităţilor copiilor de a compara doua evenimente, procese, noţiuni, personalităţi, – scopul lor este să evidenţieze asemănări, deosebiri şi elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente • Preluată cu succes din matematică, metoda permite ca în orice etapă a unei lecţii, să fie realizate comparaţii între personaje, întâmplări, obiecte, evenimente, idei, concepte. • O diagramă Venn este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial. Educatoarea cere copiilor să construiască o asemenea diagramă completând în perechi-grupe sau individual, doar câte un cerc care să se refere la unul din cele două concepte (după caz) 5. METODA – DIAGRAMA VENN

Copiii pot gândi, lucra în perechi, să comunice şi să completeze diagrama, apoi se pot grupa câte 4, pentru a-şi compara cercurile, completând împreună zona de intersecţie a lor cu elementele comune celor două concepte. Se pot pregăti pe suporturi, coli pe pe care sunt realizate două diagrame Venn; Eu am aplicat la clasă această metodă în cadrul activității de învățare despre legumele de toamnă. După ce le-am observat și am discutat despre ele la activitățile din cadrul celor alese – ȘTIINȚĂ( SENZORIAL ), am lipit în fiecare diagramă câte o legumă. În cercul din mijloc se specificau în scris de mine asemănările observate de copii și redate de ei prin simboluri și deosebirile. Grupa a fost împărțită pe 5 echipe și fiecare echipă a avut câte o diagramă.

EXEMPLU - Este maro ( un cerc maro Desenat de copii ) -Este rotund de obicei ( copiii desenează un cerc ) -Este aspru -Nu are semințe ( copiii Au desenat câteva puncte pe care le-au tăiat) CARTOFUL - VANATA -Sunt - este mov ( un cerc legume de mov desenat de copii) toamnă; -Se curăță de - este lunguiață coajă înainte de ( un oval desenat de copii) consum; - este lucioasă -Sunt gustoase - are semințe ( copiii au desenat câteva puncte )

CONCLUZII am constatat că învăţarea prin cooperare este o modalitate eficientă de stimulare a comunicării şi învăţării active, facilitând acomodarea firească a copilului la sistemul de relaţii, norme, valori şi comportamente ale grupului din care face parte. • în grup, apar idei mai multe şi mai bune, copiii învaţă şi unul de la altul, nu doar de la educatoare, este încurajată contribuţia personală, intervine aprecierea diversităţii, se valorifică informaţiile colegilor în construirea cunoaşterii proprii; • învăţând în grup se dezvoltă unele relaţii interpersonale mai bune: relaţii colegiale, de solidaritate, de grijă şi devotament, de sprijin personal; • evaluarea urmăreşte acordarea ajutorului imediat, având o funcţie corectivă, ameliorativă, realizându-se prin raportarea la progresul individual, dar având în vedere atât participarea fiecărui copil la procesul elaborării în comun, cât şi rezultatul echipei. •

BIBLIOGRAFIE , , Curriculum Naţional pentru învăţământul preşcolar 3 5/7 ani’’ M. E. C. I. , , Metode interactive de grup’’ edit. Miniped, Bucureşti 2006 Silvia, Breban, Elena, Goncea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura ARVES, București, 2002. Conf. Univ. Dr. Marin, Manolescu, Proiectul metoda modernă, alternativă și complementară de evaluare în Revista, Învățământul preșcolar, nr. 1 -2/2005, p. 184. Insp. de spec. I. S. M. B, Sector 4 Instit. , Melania Ciubotaru, Metoda proiectelor, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 12/2005, p. 189. Lucia Ciolan, Învăţarea integrată – Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Ed. Polirom, 2008 Revista Învăţămntului Preşcolar nr. 3 şi 4 / 2007