STRUCTURA I DINAMICA PERSONALITTII N CONTEXTUL NVRII Aptitudinile

STRUCTURA ŞI DINAMICA PERSONALITĂTII ÎN CONTEXTUL ÎNVĂŢĂRII Aptitudinile

Obiective UI 5 l l l După parcurgerea acestei teme, studenţii vor fi capabili: să caracterizeze aptitudinile să identifice relaţii între aptitudini si alte dimensiuni ale personalităţii să explice relaţiile dintre dimensiunile personalităţii să explice rolul A în situaţii educaţionale;

Aptitudinile Sensuri diferite: l accepţiune mai largă, aptitudinile - însuşiri prezente la toţi indivizii, dar dezvoltate diferit: slab, mediu, puternic l sens restrâns se utilizează doar pentru grade înalte de dezvoltare a însuşirii care permit obţinerea unor rezultate mai bune decât ale majorităţii populaţiei, l indivizii cu rezultate slabe - „inapţi”.

Clase de aptitudini Tipuri de aptitudini Caracterizare Exemple Simple Se bazează pe un singur tip de fenomen psihic sau un singur fel de operaţii Când sunt superior dezvoltate, asigură realizarea peste medie a acţiunilor simple dar nu şi a celor complexe. Acuitate vizuală, auditivă, tactilă, percepţie spaţială, repre zentarea obiectelor, fidelitatea reproducerii, rapiditatea întipăririi, concentrarea atenţiei Complexe Rezultă din îmbinarea şi compensarea mai multor aptitudini simple 1. Generale 2. Speciale Asigură eficienţa activităţii în mai multe domenii Spiritul inteligenţa Asigură eficienţa domeniu Aptitudini plastice, sportive, pedagogice, matematice, muzicale, tehnice etc. într un singur de observaţie,

Curba Gauss a inteligenţei P Normal slab P O P Intelect de limită U L A Ţ Întârziere mintală I A 10 20 30 40 50 Lejer superior N o r m al 60 70 80 90…. 100 Superior Supradotare 110… 120 130…. 140…. 150 160

Distribuţia inteligenţei în jurul valorii medii Populaţia % 40 20 34. 1 2, 3 13, 6 0 70 85 100 115 2, 3 130

Relaţia nivel de inteligenţă gradul de educabilitate (DMS, III R ) Nivel de inteligenţă Q. I Vârstă mintală Educabilitate Intelectul de limită 70 79/85 10 12 ani Educabil până la clasa a V a, cu ajutor adecvat Retardare mentală uşoară 50 69 7 10 ani Educabil, dar cu obiective speciale Retardare mentală moderată 35 49 5 7 ani Parţial educabil Retardare mentală severă 20 35 2 7 ani Are nevoie de supraveghere strictă Retardare mentală profundă Sub 20 Până la 2 ani Are nevoie de protecţie permanentă Retardare mentală de severitate nespecificată Există prezumţia fermă de retardare mentală, dar inteligenţa nu poate fi măsurată cu testele standard

Inteligenţă şi performanţele şcolare l Utilitatea testelor de inteligenţă = capacitatea lor de a prognoza performanţele şcolare ale copiilor. l Rezultatele la testul de inteligenţă şi rezultatele şcolare - o corelaţie de 0, 60 (Carver, 1990, ap. A. Birch, 2000) l l Nu ar exista inegalităţi semnificative între băieţi şi fete, coeficienţii medii ai celor două grupuri fiind egali.

Norma docimologică şi curba psihologica. l l " Repartiţie a notelor şcolare în condiţii normale privind proba, elevii, examinatorii. Diversele forme ale curbei dau rapid informaţii evaluatorului permiţând emiterea de ipoteze ce urmează a fi verificate ulterior. (D. Muster, 1985)

Notele ar trebui sa se distribuie ca in curba Gauss?

Impact asupra evaluării l Curba cu formă apropiată de curba Gauss - grupul şcolar este heterogen - nu s-au utilizat metode de diferenţiere pedagogică - proba cuprinde itemi de dificultate uşoară, medie şi ridicată; MUSTER, D. , Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ. Bucureşti: Editura Litera, 1985.

Abaterile de la forma “clopot” Semnalează intervenţia unor factori educaţionali care trebuie depistaţi l curba în i, l curba în j, l curba în u

Curba în formă de i factori educaţionali - grupul este omogen slab sau proba de evaluare a fost foarte dificilă sau obiectivele sunt neoportune ori metodele de predare nu sunt adecvate elevilor medii şi slabi, sau evaluatorul este sever şi pragul de trecere prea înalt.

Curba în formă de j grup omogen bun sau foarte bun, predarea este eficace sau proba de evaluare a avut o dificultate mică - ori evaluatorul este indulgent. - Se considera ca ar fi curba de dorit pentru situatii de predare invatare eficace

Curba în u se disting două trei subgrupuri de rezultate grupul este neomegen sau proba de evaluare include itemi foarte dificili şi foarte uşori, lipsesc cei de dificultate medie.

Compararea cu norma este utilă pentru… l l l - autoevaluarea profesorului în evaluarea internă a instituţiei, permiţând ameliorarea predării sau a modului de evaluare; evaluarea externă a profesorilor sau instituţiilor şcolare, a sistemului de învăţământ; elaborarea de norme naţionale; controlul conţinuturilor, cercetarea psihopedagogică: evaluarea unor inovaţi, interventii psihopedagogice evaluarea măsurilor de reformă.

Teoria inteligenţelor multiple I. kinestezică I. lingvistică naturalistă I. logico - matematică I. muzicală I. vizual spaţială I. intrapersonală interpersonală

Inteligenţa lingvistică l l l abilităţi de exprimare verbală, compoziţie, de sensibilitatea la limbaj şi folosirea cuvintelor pentru a exprima idei sau emoţii. preferinţă pentru cuvinte discuţii, dezbaterile, le place să scrie, să vorbească, să asculte să povestească. Proptotipul - poetul T. S. Eliot.

Inteligenţa logico matematică l l l abilităţile care privesc gândirea abstractă, raţionamentele logice, folosirea de concepte matematice, rezolvarea de probleme din domeniu. preferă numerele şi structurile numerice, tehnologia. Proptotipul - fizicianul Albert Einstein

Inteligenţa vizuală /spaţială l l l a desena, a construi, a modela şi proiecta. abilităţi pentru elaborarea de hărţi, scheme, se pricep să creeze modele, să se orienteze în spaţiu, să observe detalii vizuale, să folosească imaginile şi culorile. Proptotipul -pictorul Pablo Picasso

Inteligenţa muzicală /ritmică l l se pricep să producă şi să reacţioneze la sunete, cântă, apreciază şi creează muzică. preferă sunetele, vocile, folosesc ritmul şi muzica. Proptotipul - muzicianul Igor Stravinsky.

Inteligenţa corporal kinesteyică l l l preferinţa pentru mişcare, atingerea şi mânuirea obiectelor, jocurile de rol, excursiile de studiu. bună coordonare, au conştiinţa nevoilor fizice ale organismului, ştiu să-şi exprime ideile şi sentimentele prin folosirea corpului întreg sau a unor părţi ale acestuia, mişcare. dansatori, coregrafi, atleţi, pompieri, magicieni. Proptotipul - dansatoarea şi coregrafa americană Martha Graham.

Inteligenţa intrapersonală l persoane care ştiu să se autoevalueze, să se înţeleagă pe ele însele, să se introspecteze să-şi exprime sentimentele şi gândurile. Le place să-şi urmărească propriile stări, sufleteşti, să-şi stabilească scopuri, să-şi formuleze scopuri. l Proptotipul - liderul spiritual şi politic Mahatma Gandhi l l l

Inteligenţa interpersonală l l l o abilităţi de negociere, mediere, ştiu să comunice verbal şi nonverbal, sunt capabili să înţeleagă perspective umane diferite, să-i înţeleagă pe ceilalţi. Interacţiunile, colaborarea, relaţiile sociale, empatia sunt punctele lor tari. Psihologul Sigmund Freud.

Inteligenţa naturistă/ naturalistă l l l (1994) preferă natura, animalele, plantele, detaliile le place să stea în aer liber. se pricep să observe, să înregistreze detalii senzoriale, să clasifice. Proptotipul - naturalistul Charles Darwin.

Implicatii ale IM în educaţie l l l Fiecare persoană are un profil unic al inteligenţei, cu puncte tari în unele tipuri şi cu puncte slabe în altele Sprijin pe punctele tari ale elevilor Valorizarea tuturor elevilor