STRUCTURA POPULAIEI DIN ROM NIA Ce reprezint structura

STRUCTURA POPULAȚIEI DIN ROM NIA

Ce reprezintă structura populației? Cei aproximativ 20 de milioane de români au multiple trăsături în comun (cetățenia română, limba oficială este limba română etc), dar se și deosebesc pe baza altor caracteristici. Tocmai aceste caracteristici ce îi deosebesc pe români permit structurarea populației în diverse categorii. Principalele criterii de diferențiere a populației sunt: etnia, religia, vârsta, sexul, profesia, mediul de viață ș. a.

Populația României este diversă

1. Structura etno-lingvistică Folosește drept criteriu de clasificare etnia (și limba maternă, asociată în mod obișnuit cu etnia). Populația României este alcătuită majoritar din români (cca 89%). Dintre etniile minoritare cele mai numeroase sunt cea maghiară (6, 5%) și cea rromă (3, 25%), urmați de un număr mult mai mic de germani, ucraineni, rușilipoveni, turci, tătari, sârbi, slovaci, bulgari, croați, greci, evrei, polonezi, italieni, armeni etc. În multe cazuri, etniile minoritare sunt concentrate în anumite regiuni ale țării: maghiarii în Transilvania (dominanți în județele Harghita și Covasna), germanii în sudul Transilvaniei și Banat, turcii și tătarii în Dobrogea, ucrainenii în Maramureș ș. a. m. d.

2. Structura confesională (religioasă) Clasifică locuitorii din România pe baza orientării religioase. Cea mai mare parte a românilor practică religia creștin-ortodoxă (cca 86, 5%). În afara acestora, numeroși sunt și romano-catolicii (4, 6%), reformații (3, 2%), penticostalii (2%), greco-catolicii (0, 8%), baptiștii (0, 6%) și musulmani (0, 3%).

3. Structura pe grupe de vârstă și sexe Împarte populația în trei categorii: copii (cca 15, 5%), adulți (cca 69, 5%) și vârstnici (cca 15%). Se reprezintă grafic cu ajutorul piramidei pe grupe de vârstă și sexe care include și o împărțire pe genuri a populației. Pentru țara noastră, piramida vârstelor arată o „îmbătrânire demografică” – populația tânără este în scădere, populația vârstnică este în creștere.

4. Structura pe medii Împarte populația României în două categorii: locuitori din mediul urban și locuitori din mediul rural. După ce de-a lungul timpului România a avut o populație cvasirurală, perioada comunistă din a doua jumătate a secolului trecut a adus o creștere spectaculoasă a populației urbane ce a echilibrat raportul dintre cele două medii de viață. În anul 2011, 55, 2% dintre români locuiau în orașe, restul de 44, 8% trăind în mediul rural.

Structura pe medii populație rurală 45% populație urbană 55%

5. Structura profesională Împarte populația activă a țării în categorii în funcție de sectorul de activitate în care aceasta este ocupată. Se referă la populația activă ce reprezintă populația ce poate desfășura o activitate economică sau socială. Nu sunt considerați activi elevii, pensionarii sau persoanele ce nu pot munci din motive medicale. Așadar populația activă cuprinde populația ocupată și populația fără loc de muncă. În prezent, 37% din populația activă lucrează în sectorul primar (agricultură, minerit, silvicultură), 27% în sectorul secundar (industrie și construcții) și 36% în sectorul terțiar (servicii).

Structura profesională transport și depozitare 5% alte servicii 11% agricultură 30% sănătate 4% învățământ 4% administrație 5% comerț 12% construcții 8% industrie 21%