PIAA MONETAR I CREAIA MONETAR Oleg STRATULAT prof

PIAŢA MONETARĂ ŞI CREAŢIA MONETARĂ Oleg STRATULAT prof. univ. dr.

SUBIECTE 1. Definirea şi caracteristica pieţii monetare. 2. Cererea şi oferta de monedă. 3. Creaţia monetară scripturală. 3. 1. Depozitele şi rezervele bancare. 3. 2. Extinderea multiplicativă a depozitelor şi rezervelor bancare. 3. 3. Multiplicatorul monetar. 4. Piaţa monetară în Republica Moldova.

BIBLIOGRAFIE Acte normative şi reglementorii: n Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548 -XIII din 21. 07. 95 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 56 -57/624 din 12. 10. 1995 n Legea institutiilor financiare nr. 550 -XIII din 21. 07. 95 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 1/2 din 01. 1996 n Regulamentul cu privire la regimul rezervelor obligatorii // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 67 -72. – 2004. Lucrări ştiinţifice şi didactice: n Basno, C. ; Dardac, N. ; Floricel, C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 2003. –P…. . n Lucian C. IONESCU. Băncile şi operaţiunile bancare. – Bucureşti: Editura Economică, 1996. – P……. n Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. - P…. . . n Turliuc, V. ; Boariu, A. ; Stoica, O. Monedă şi credit. - Bucureşti : Editura Economică, 2005. - P……. n Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред. ), - 2 -e изд. -Москва: Финансы и Статистика, 2004. – C…. n Деньги. Кредит. Банки: учебник для вузов / Жукова Е. Ф. , Зеленкова Н. М. , Максимова Л. М. , - 2 -e изд. -Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2003. – C…. n Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2 -e изд. - Москва: ЮНИТИДАНА, 2004. – C….

1. DEFINIREA ŞI CARACTERISTICA PIEŢII MONETARE n Circuitul activelor financiare între ofertanţii de fonduri şi beneficiarii acestora are loc prin tranzacţiile de pe piaţa financiară. n Piaţa financiară, în funcţie de tipul activelor financiare şi mecanismul prin care acestea sunt introduse în circuitul financiar, cuprinde câteva segmente, care în esenţă reprezintă pieţe ale activelor respective. Printre acestea se regăseşte şi piaţa monetară.

COMPONENŢA PIEŢEI FINANCIARE STR Piaţa monetară Piaţa financiară Piaţa de capital

TEMEIUL APARIŢIEI ŞI EXISTENŢEI PIEŢEI MONETARE n Activităţile proprii pieţii monetare există din timpuri străvechi. n Existenţa pieţei monetare se datorează ivirii surplusurilor de încasări şi constituirii de fonduri temporar libere la unele bănci, şi naşterii excedentului de plăţi şi formării deficitului de mijloace la alte bănci.

OPINII PRIVIND PIAŢA MONETARĂ n Piaţa monetară este piaţa pe care băncile se împrumută între ele pe termen scurt. (C. C. Kiriţescu. Moneda. Mica encilopedie. -B. : Ed. Enciclopedică, 1998. –P. 211). n Piaţa monetară naţională – pe care sunt efectuate tranzacţii monetare în monedă naţională între rezidenţi ai ţării respective. (C. C. Kiriţescu. Moneda. Mica encilopedie. -B. : Ed. Enciclopedică, 1998. –P. 212). n „Piaţa monetară – reţea de instituţii care asigură interacţiunea dintre oferta şi cererea de bani”. Долан Э. Дж. и др. Деньги, банковское дело и денежно-кредитная политика / Пер. с англ. В. Лукашевича и др. ; Под общ. ред. В. Лукашевича. – Л. : ПФК «Профико» , 1991. – С. 264. n Piaţa monetară este piaţa pe care băncile se împrumută între ele pe termen scurt şi pe care circulă instrumentele monetare proprii acesteia (O. Stratulat).

TRĂSĂTURI INEDITE ALE PIEŢEI MONETARE n este o piaţă pe care se realizează operaţiuni pe termen scurt, de obicei fără restricţii cantitative; n obiect al tranzacţiilor sunt banii; n obiectul tranzacţiilor posedă lichiditate ridicată; n dobânzile practicate pe piaţa monetară se stabileşte zilnic prin jocul cererii şi ofertei.

PARTICIPANŢII PIEŢII MONETARE n împrumutătorii (creditorii), care acordă banii pentru o perioadă scurtă (); n împrumutaţii (debitorii), care se împrumută în anumite condiţii, n în cazul unor tranzacţii, intermediarii financiari, care mijlocesc transferurile dintre creditori şi debitori. n Cel mai frecvent pe piaţa monetară operează băncile, instituţiile de credit nebancare, iar în funcţie de intermediari – băncile şi participanţii pieţii valorilor mobiliare: brokeri, dealeri, companii de trust etc.

FUNCŢIA DE BAZĂ A PIEŢII MONETARE finanţarea participanţilor aflaţi în deficit financiar şi crearea posibilităţii de investire pentru participanţii cu excedent de mijloace.

PRINCIPIILE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI MONETARE - - - principiul echilibrării pieţei; principiul speculativ; principiul omogenităţii – piaţa trebuie să asigure un climat economic, să coexiste un număr cât mai mare de purtători ai cererii şi ofertei; princpiul adaptabilităţii – atât prin regulamentele proprii, cât şi prin cele avizate de organul de supraveghere, piaţa trebuie să se adapteze noilor condiţii de evoluţie a factorilor care au impus-o; princpiul neutralităţii – activitatea nu trebuie viciată de factori perturbatori (zvonuri, concurenţă neloială, informaţii cofidenţiale s. a. m. d). principiul corectitudinii - prin regulamentele emise de autoritatea monetară, piaţa monetară se impune a le respecta, astfel încât să nu apară litigii între părţile care tranzacţionează.

ROLUL PIEŢII MONETARE n în primul rând, piaţa monetară (componentă a pieţei financiare) joacă un rol deosebit în procesul de redistribuire a resurselor de creditare în economia unei ţări; n în al doilea rând, în cadrul operaţiilor pe această piaţă are loc transferul resurselor între instituţiile de credit unde se constituie depozitele bancare şi cele care acţionează ca distribuitori de credite în economie. n în al treilea rând, banca centrală intervine cu regularitate pe această piaţă, pentru ea fiind o piaţă liberă sau deschisă(OPEN MARKET).

2. CEREREA ŞI OFERTA DE MONEDĂ Ca şi orice alta, piaţa monetară este constituită din două componente: cererea şi oferta. În aşa mod, studierea acesteia are loc prin înţelegerea originii nevoilor de monedă, adică cererea de monedă, şi prin pătrunderea în mecanismele creaţiei monetare, adică oferta de monedă.

APARIŢIA TERMENULUI “CERERE DE MONEDĂ” n Termenul cerere de monedă a apărut în a doua jumătate sec. al XIX-lea. Prima definiţie a acestuia este dată de Leon Wallas (1874) în următoarea redacţie: cererea de monedă este o încasare dorită. În lucrarea „Teoria monedei”, apărută în 1983 celebrul economist sria: „Nevoia pe care o avem de monedă nu este alt ceva decât nevoia de mărfuri pe care le vom cumpăra cu această monedă”. n Următorul pas substanţial este făcut de Irving Fişer, care în lucrarea „The Purchasing Power of Money” „(Puterea de cumpărare a banilor”) publicată în a. 1911 enunţă ecuaţia schimburilor (vezi tema la Modulul I)

DIAGRAMA CERERII DE MONEDĂ r MD (cererea) M

GENERALIZARE CEREREA DE MONEDĂ ESTE UN CONCEPT COMPLEX, CONŢINUTUL MATERIAL AL CĂREIA ESTE O ANUMITĂ CANTITATE DE MONEDĂ JUSTIFICATĂ A SE GĂSI ÎN CIRCULAŢIE DIN MOTIVE TRANZACŢIONALE, PRUDENŢIALE ŞI SPECULATIVE, CUANTUMUL CĂREI ESTE INFLUIENŢAT DE UN ŞIR DE FACTORI, PRINCIPALII FIIND VENITUL ŞI RATA DOB NZII.

OFERTA DE MONEDĂ n Prin oferta de monedă iniţial se subînţelegea cantitatea de bani emisă de autoritatea monetară. n Este evident că oferta de monedă, fiind o componentă a pieţii monetare şi aflată în legătură organică cu cererea de monedă, şi-a găsit tratare în aceleaşi teorii, oglindind logica autorilor din perioada respectivă.

ABORDĂRI PRIVIND MĂSURAREA CANTITĂŢII DE MONEDĂ n abordarea prin tranzacţii; n abordarea prin lichiditate.

ABORDAREA PRIN TRANZACŢII n Potrivit doctrinei clasice şi neoclasice, toate bunurile sunt cerute de cumpărători şi oferite de vânzători pe pieţe concrete, fiecare individ având preferinţele proprii pentru fiecare bun, rezultând într-un echilibru pe piaţă (echilibrul general walrasian). n În cadrul acestei teoriei moneda este considerată un bun între celelalte (şi nu ca o formă de existenţă specifică a valorii), valoarea de întrebuinţare fiind determinată de funcţia monedei ca mijloc de schimb universal, cerută numai pentru că permite achiziţionarea de mărfuri (şi nu este solicitată ea însăşi ca monedă). n În aşa mod, oferta de monedă se cuantifică în cantitatea de bani necesari pentru efectuarea tranzacţiilor.

ABORDAREA PRIN LICHIDITATE n Potrivit teoriei keynesiste preferinţa lichidităţii cel mai lichid dintre toate activele sunt banii. Această abordare accentuiază motivul de precauţie – dorinţa de a fi pregătit pentru situaţii neprevăzute care ar necesita cheltuieli imediate şi pentru ocazii neaşteptate, şi motivul speculativ, care pune în evidenţă dorinţa de a obţine căştiguri din operaţiuni speculative. Aşa dar, oferta de monedă trebuie să cuantifice nu numai cantitatea de bani care acoperă efectuarea tranzacţiilor, dar şi lichidităţile pentru eventualele operaţiuni cu semnificaţie de precauţie sau de speculaţie. n După cum se observă, abordarea prin lichiditate extinde graniţele conceptuale şi cantitative ale ofertei de monedă. Tratările actuale afirmă că oferta de monedă are înţelesul cantităţii de bani existente în economie în urma furnizării acesteia de sistemul bancar.

DIAGRAMA OFERTEI DE MONEDĂ r MS (oferta) M

DIAGRAMA PIEŢII MONETARE r MS (oferta) MD (cererea) M

3. CREAŢIA MONETARĂ SCRIPTURALĂ n În cercetarea ofertei de bani se înscrie şi investigarea mecanismului de creaţie monetară. n Creaţia monetară este un fenomen care a atras atenţia cercetătorilor şi practicienilor bancari chear de la apariţia sa, raportată în timp la ivirea monedei scripturale şi intensificarea relaţiilor dintre bănci. n Totuşi, pentru prima dată procesul de multiplicare a banilor se analizează ştiinţific de către Chester Fhillips (1920), care evidenţiază un nou conţinut al ofertei de bani. n Acesta se regăseşte în tratările actuale ofertei ca cantitatea de bani creată de către sistemul bancar în ansamblu.

OFERTA r MS (oferta) M

DIAGRAMA PIETEI MONETARE r MS (oferta) MD (cererea) M

3. 1. DEPOZITELE ŞI REZERVELE BANCARE n Creaţia monetară scripturală este posibilă numai în ansamblul sistemului bancar, şi numai în urma interacţiunilor băncilor, care reprezintă în esenţă cadrul instutiţional al pieţii monetare. n orice intrare de bani în bancă este însoţită de înscrierea acestora în conturile respective care, în esenţă, reprezintă depozite. n Depozitul, abordat în aspect substanţial-material, nu este un obiect fizic cum este moneda efectivă, deacea el nu se poate vedea şi nici palpa.

CONSTITUIREA DEPOZITELOR PRIN DEPUNEREA MONEDEI EFECTIVE (în formă de numerar) Presupunem că o persoană depune la bancă 1 000 lei în numerar. Banca reflectă operaţiunea în bilanţul său.

CONSTITUIREA DEPOZITELOR PRIN DEPUNEREA MONEDEI SCRIPTURALE (în formă de cec) Clientul depune la „Banca 1” cecul emis de „Banca 2”.

CONSTITUIREA DEPOZITELOR PRIN ACORDAREA DE CREDITE Presupunem că o societate comercială a solicitat la „Banca 1” un credit de 1 000 lei. Banca, în acest caz, face în registrele contabile două noi înscrieri. Prima inscripţie se face în partea „Active” prin care se reflectă creditul acordat societăţii comerciale. A doua inscripţie se face în partea „Pasive”, prin care se oglindeşte intrarea banilor în contul (depozitul) clientului.

CONSTITUIREA DEPOZITELOR PRIN „OPERAŢIUNI PE PIAŢA DESCHISĂ” Banca Centrală cumpără Valori Mobiliare de Stat, transferând banii pe contul dilerului în banca acestuia (presupunem că aceasta este „Banca 1”). Banca este obligată să înscrie pe contul (depozitul) dealerului această sumă.

REZERVELE BANCARE n Majorarea depozitelor are ca efect mărirea rezervelor bancare totale. Rezervele bancare, în funcţie de misiunea sa, se împart în două categorii – obligatorii şi suplimentare. n Rezervele obligatorii servesc pentru asigurarea lichidităţii, exercitând concomitent şi rolul de regulator al ofertei de bani. Mărimea lor este predeterminată de Banca Centrală, care stabileşte nivelul ratei rezervelor obligatorii. n Rezervele excedentare sunt folosite de bancă pentru efectuarea diferitor activităţi şi investire în diverse instrumente financiare, toate acestea având scopul obţinerea venitului. n Aşa, dacă nivelul ratei rezervelor obligatorii este de 10, 0%, aceasta înseamnă că din 1 000 lei primite în formă de depozite de către banca comercială, 100 lei în mod obligatoriu vor fi păstrate la Banca Centrală ca rezerve obligatorii, iar 900 lei vor putea fi plasate în corespundere cu autorizaţia deţinută.

3. 2. EXTINDEREA MULTIPLICATIVĂ A DEPOZITELOR ŞI REZERVELOR BANCARE n Extinderea multiplicativă a depozitelor este, în esenţă, amplificarea multiplă a depozitelor pe calea oricărei majorări a rezervelor bancare ale sistemului bancar în ansamblu. n Pentru explicarea fenomenului crearţie monetară admitem câteva convenţionalităţi, printre care admitem: a) numai depozitele din conturile curente sunt unica formă a banilor, fapt ce înseamnă ignorarea banilor efectivi, şi b) nivelul ratei rezervelor obligatorii este de 10, 0%.

MECANISMUL CREAŢIEI MONETARE Procesul demarează odată cu obţinerea de Banca 1 a unui depozit de 1 000 lei în rezultatul unei operaţiuni pe piaţa deschisă. Aceasta majorează rezervele obligatorii a băncii cu +100 lei şi rezervele excedenare cu +900 lei.

MECANISMUL MODELULUI CREAŢIEI MONETARE Banca Credite sau investiţii, lei 900, 00 Rezerve obligatorii, lei 1 Suma depusă, lei 1000, 00 2 900, 00 810, 0 90, 00 3 810, 00 729, 00 81, 00 4 729, 00 656, 10 72, 90 5 656, 10 590, 49 65, 61 6 590, 49 531, 44 59, 05 7 531, 44 478, 30 53, 14 8 478, 30 430, 47 47, 83 9 430, 47 387, 42 43, 05 10 387, 42 348, 68 38, 74 Total 10 bănci 6 513, 22 5 861, 90 651, 32 Celelalte bănci 3 486, 78 3 138, 10 348, 68 Total băncile 10 000, 00 9 000, 00 100, 00

DESCRIERE FORMALIZATĂ MATEMETIC Banca Credite sau investiţii, lei (1 – rr) D Rezerve obligatorii, lei 1 Suma depusă, lei D 2 (1 – rr) D (1 – rr)2 D rr (1 – rr) D 3 (1 – rr)2 D (1 – rr)3 D rr (1 – rr)2 D 4 (1 – rr)3 D (1 – rr)4 D rr (1 – rr)3 D 5 (1 – rr)4 D (1 – rr)5 D rr (1 – rr)4 D 6 (1 – rr)5 D (1 – rr)6 D rr (1 – rr)5 D 7 (1 – rr)6 D (1 – rr)7 D rr (1 – rr)6 D 8 (1 – rr)7 D (1 – rr)8 D rr (1 – rr)7 D 9 (1 – rr)8 D (1 – rr)9 D rr (1 – rr)8 D 10 (1 – rr)9 D (1 – rr)10 D rr (1 – rr)9 D Total 10 bănci D +. . . +(1 – rr)9 D (1 – rr) D+. . . +(1 – rr) 10 D rr. D+. . . + rr(1 – rr)9 D Total băncile D +. . . +(1 – rr)n-1 D (1 – rr) D+. . . +(1 – rr) n D rr. D+. . . + rr(1 – rr) n-1 D rr D

FORMULE DE CALCUL Cantitatea totală de monedă creată de banci, interpretată ca oferta de bani (MS), rezultă din însumarea depozitului iniţial şi celor succesive: MS =D +(1 – rr)2 D+. . . +(1 – rr)n-1 D. (11. 3. 2. 1) (În relaţia 11. 3. 2. 1, scrisă în baza formulei 11. 3. 6 lipseşte C (numerarul), deoarece aceasta a fost o admitere iniţială a exemplului analizat. ) Expresia din formula 11. 3. 2. 1 este o progresie geometrică cu raţia (1 - rr), ce ce permite scrierea următoarei relaţii: (11. 3. 2. 2) Din cele expuse mai sus putem concluziona că oferta de bani este rezultatul unui proces multiplicativ, coeficientul 1/rr fiind multiplicatorul monetar.

3. 3. MULTIPLICATORUL MONETAR n În continuare omitem convenţionalitatea introdusă mai sus, potrivit căreia nu există bani în numerar. Ei revin în modelul analizat. Mărimea numerarului (C) este în funcţie de cota depozitelor pe care persoanele doresc să le deţină în formă de numerar. Variabila care descrie comportamentul oamenilor şi preferinţa pentru bani în numerar se notează prin coeficientul c, calculat ca raport a cantităţii banilor în numerar (C) la mărimea depunerilor în bancă (D):

BAZA MONETARĂ n Baza monetară reprezintă orice tip de bani care poate fi utilizat în funcţie de rezerve bancare – bani în numerar, depozite în Banca Centrală etc. :

DEMONSTRAREA FORMULEI MULTIPLICATORULUI MONETAR

DEMONSTRAREA FORMULEI MULTIPLICATORULUI MONETAR

DESCRIERE FORMALIZATĂ MATEMETIC Banca Credite sau investiţii, lei (1 - rr- c) D Rezerve obligatorii, lei 1 Suma depusă, lei D 2 (1 - rr - c) D (1 – rr - c)2 D rr(1 – rr - c) D rr D 3 (1 - rr - c)2 D (1 – rr - c)3 D rr(1 – rr - c)2 D 4 (1 - rr - c)3 D (1 – rr - c)4 D rr(1 – rr - c)3 D 5 (1 - rr - c)4 D (1 – rr - c)5 D rr(1 – rr - c)4 D 6 (1 - rr - c)5 D (1 – rr - c)6 D rr(1 – rr - c)5 D 7 (1 - rr - c)6 D (1 – rr - c)7 D rr(1 – rr - c)6 D 8 (1 - rr - c)7 D (1 – rr - c)8 D rr(1 – rr - c)7 D 9 (1 - rr - c)8 D (1 – rr - c)9 D rr(1 – rr - c)8 D 10 (1 - rr - c)9 D (1 – rr - c)10 D rr(1 – rr - c)9 D Total 10 bănci D +. . . +(1 – rr-c) 9 D (1 – rr-c) D+. . . +(1 – rr-c) 10 D rr. D+. . . + (1 – rr-c)9 D Total băncile D +. . . +(1 – rr-c) n-1 D (1 – rr-c) D+. . . +(1 – rr-c) n D rr. D+. . . + (1 – rr-c)n-1 D

3. PIAŢA MONETARĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA n De sinestătător