DOB NDA Oleg STRATULAT prof univ dr SUBIECTE

DOB NDA Oleg STRATULAT prof. univ. dr.

SUBIECTE 1. Esenţa şi funcţiile dobânzii. 2. Formele şi varietăţile dobânzii. 3. Rata dobânzii. 4. Calcularea şi factorii nivelului dobânzii.

BIBLIOGRAFIE Acte normative şi reglementorii: n Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548 -XIII din 21. 07. 95 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 56 -57/624 din 12. 10. 1995 n Legea institutiilor financiare nr. 550 -XIII din 21. 07. 95 // Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 1/2 din 01. 1996 Lucrări ştiinţifice şi didactice: n Basno, C. ; Dardac, N. ; Floricel, C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 2003. –P…. . n Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. - P. 77 -99 n Turliuc, V. ; Boariu, A. ; Stoica, O. Monedă şi credit. - Bucureşti : Editura Economică, 2005. - P……. n Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред. ), - 2 -e изд. -Москва: Финансы и Статистика, 2004. – C…. n Деньги. Кредит. Банки: учебник для вузов / Жукова Е. Ф. , Зеленкова Н. М. , Максимова Л. М. , - 2 -e изд. -Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2003. – C. 153 -181 n Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2 -e изд. - Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2004. –

1. ESENŢA ŞI FUNCȚIILE DOB NZII n dobânda ca formă remunerare; n dobânda ca formă de redistribuire a plusvalorii; n dobânda ca preţ de echilibrare a cererii şi ofertei de monedă; n dobânda ca primă contra riscului; n dobănda ca instrument de influienţare a procesului economisire-investire.

ACCEPŢIUNI PRIVIND DOB NDA n dobânda ca formă remunerare; n dobânda ca formă de redistribuire a plusvalorii; n dobânda ca preţ de echilibrare a cererii şi ofertei de monedă; n dobânda ca primă contra riscului; n dobânda ca instrument de influenţare a procesului economisire-investire.

DOB NDA CA FORMĂ REMUNERARE conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall) - abordează dobanda ca fiind reglementată de rata profitului ce se poate obţine prin folosirea capitalului sau ca preţ care trebuie plătit pentru folosirea capitalului, preţ stabilit ca echilibru intre cererea globală de capital şi stocul de capital oferit pe piaţă.

DOB NDA CA FORMĂ DE REDISTRIBUIRE A PLUSVALORII Acest concept este pus în evidenţă de gândirea marxistă

DOB NDA CA PREŢ DE ECHILIBRARE A CERERII ŞI OFERTEI DE MONEDĂ conceptul neoclasic (Irving Fischer) defineşte dobânda ca reprezentând preţul banilor in momentul actual exprimat in banii de mâine.

DOB NDA CA PRIMĂ CONTRA RISCULUI Acestă optică apare din perspectiva anumitor riscuri – inflaţionist, de insolvabilitate a debitorului sau de altă natură. Susţinătorii acestui punct de vedere afirmă că dobânda reprezintă remunerarea riscului pe care îl implică împrumutul respectiv.

DOB NDA CA INSTRUMENT DE INFLUENŢARE A PROCESULUI ECONOMISIRE-INVESTIRE conceptul Keynesist - defineşte dobânda ca o recompensă pentru renunţarea la lichidităţi pe o anumită perioadă de timp. Potrivit aceleaşi concepţii, rata dobânzii poate fi un instrument de influenţare a volumului de investiţii şi de combatere a recesiunii şi şomajului.

FUNCŢIILE DOB NZII n Redistribuire valorică – redistribuie o parte a venitului (profitului) între subiecţii economici, între proprietari în folosul unora şi altora; n Reglementare - reglează nivelul producerii prin repartiţia capitalului de împrumut între agenţii economici, ramurile economiei naţionale. Această funcţie asigură dobânzii rolul unui instrument eficient a politicii monetare; n Conservare a valorii împrumutate – păstrează şi majorează valoarea iniţială a resurselor creditare împrumutate. Valoarea rambursată nu îşi pierde calităţile sale şi poate fi inclusă în circuitul economic din nou; n Stimulare a utilizării eficiente a valorii împrumutate – împrumutarea spre utilizarea eficientă a resurselor creditare, deoarece din veniturile obţinute trebuie să fie rambursată nu numai suma creditului dar şi achitată dobânda.

2. FORMELE ŞI VARIETĂŢILE DOB NZII n Din punct de vedere al relaţiei existente între rata dobânzii şi rata inflaţiei, se realizează distincţia între dobânda: reală și nominală n Dobânda potrivit naturii îmbracă diferite forme: ordinară și scont n Dobând din punctul de vedere a băncii este: bonificată și percepută n Dobânda în funcţie de baza de calcul este: simplă şi compusă

DOB NDA NOMINALĂ ŞI REALĂ Din punct de vedere al băncii, se disting: Din punct de vedere al nivelului la care se practică dobânda, se disting: Din punct de vedere al relaţiei existente între rata dobânzii şi rata inflaţiei, se realizează distincţia între • dobânda bonificată • dobânda percepută • • taxa oficială a scontului (tos) – reescontul la banca centrală taxa privată a scontului (tps) – scontul la banca comercială dobânda practicată întreprinzători – creditul comercial dobânda practicată pentru titluri guvernamentale şi alte efecte de comerţ emise de societăţi comerciale. • dobânda nominală • dobânda reală.

ESENŢA DOB NZII BONIFICATE Dobânda bonificată reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt remunerate disponibilităţile băneşti ale celor care şi-au constituit depozite bancare. În general, dobânda bonificată este mai scăzută decât dobânda percepută la credite. Factorii care influenţează nivelul acestei dobânzi sunt: rata inflaţiei rata de refinanţare (taxa oficială a scontului) ratele dobânzilor practicate de celelalte bănci comerciale.

ESENŢA DOB NZII PERCEPUTE Dobânda percepută exprimă dobânda încasată de bănci de la clienţii care beneficiază de creditele acordate. Factorii de influenţă ai acestei dobânzi sunt: erodarea monetară nivelul cheltuielilor cu operaţiunile bancare profitul gradul bancar de risc rezerva minimă obligatorie.

ESENŢA DOB NZII REALE Rata reală a dobânzii, cea care exprimă creşterea puterii de cumpărare actuale şi se obţine după ajustarea ratei nominale prin inflaţie. Factorii de influenţă a ratei reale presiunea fiscală în economie, deficitul bugetar, cursul de schimb, Balanţa comercială şi de plăţi. Corelaţia dintre cele două rate se realizează prin expresia cunoscută sub denumirea “efectul Fisher”: Unde: rr – rata reală; rn – rata nominală; rinf

3. RATA DOB NZII ÎN ORICE ECONOMIE DOB NDA SE EXPRIMĂ ÎN MĂRIMI RELATIVE CU AJUTORUL RATEI DOB NZII, CALCULATE DUPĂ RELAŢIA: D Rd = ------ x 100%, Ci ÎN CARE: D – DOB NDA PLĂTITĂ (ÎNCASATĂ) LA UN ÎMPRUMUT PE UN AN; C- SUMA ÎMPRUMUTATĂ. RATA DOB NZII SE REFERĂ ÎNTOTDEAUNA LA UN AN. ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ RATA DOBĂNZII SE FORMEAZĂ PE PIAŢA CAPITALURILOR. n

4. CALCULAREA ŞI FACTORII NIVELULUI DOB NZII

DOB NDA SIMPLĂ Ddobanda simplă se calculează in cazul in care perioada analizată este mai mică de un an, iar dobanda nu este capitalizată. Ci x Rd x Nz D = --------- , 360 x 100 unde: Rd - rata dobânzii; Nz - numărul de zile; Ci– capitalul avansat.

DOBANDA COMPUSĂ Dobanda compusă se practică atunci cand perioada de creditare sau de depunere este mai mare de un an, iar dobanda este reinvestită la fiecare scadenţă. D = Cf – Ci = Ci x (1 + Rd)n – Ci, unde: n-numărul de ani; Cf-capitalul fructificat; Ci – capitalul iniţial.

FACTORII NIVELULUI DOB NZII 1. productivitatea capitalului – se măsoară cu ajutorul indicatorilor rata profitului şi rata rentabilităţii Rata rentabilităţii trebuie să depăşească rata dobânzii, deoarece din profitul obţinut trebuie să fie remunerat şi deţinătorul de capital. Profitul total=Dobânda +Profitul net. 2. termenul împrumutului – se măsoară în ani şi luni Angajarea mai îndelungată a resurselor creditare, implică o creştere a nivelului dobânzii. 3. stabilitatea economică şi politică Nivelul dobânzilor are o influenţă fundamentală asupra economiei afectând dezvoltarea şi expansiunea economică, cheltuielile de consum şi investiţiile 4. riscul nerambursării –conduce la prejudicii egale cu suma creditului acordat şi dobânzii aferente Un risc al nerambursabilităţii mai înalt condiţionează o plată mai înaltă necesară pentru recuperarea lui, respectiv pentru acoperirea pagubelor suferite pe această cale. 5. Raportul dintre cererea şi oferta de credite Oferta de credite este determinată primordial de nivelul economisirii în ţara dată, de opţiunile tradiţionale populaţiei pentru economii. Cererea de credite este intercondiţionată de cei trei mari debitori: guvernul, agenţii economici şi familiile, deopotrivă influenţaţi de evoluţia activităţii economice şi tendinţele de dezvoltare a investiţiilor.