ESENA I FUNCIILE MONEDEI MODERNE Oleg STRATULAT prof

ESENŢA ŞI FUNCŢIILE MONEDEI MODERNE Oleg STRATULAT prof. univ. dr.

SUBIECTE 1. Abordări ale monedei. 2. Funcţiile monedei. 3. Formele şi varietatea monedei. 4. Rolul monedei în economie.

BIBLIOGRAFIE Basno, C. ; Dardac, N. ; Floricel, C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 2003. –P. 3 -23. 2. Basno, C. ; Barbu, T. Monedă, bănci şi politici monetare. - Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 2005. –P. 9 -26. 3. Berdilă-Cîrlan, A. Oboroc, I. Monedă şi credit (scheme, st. de caz, teste). – Chişinău: Evrica, 2006. – P. 5 -21. 4. Kiriţescu, C. Dobrescu, Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1998. –P. 54 -59; P. 73; P. 278. 5. Turliuc, V. ; Boariu, A. ; Stoica, O. Monedă şi credit. - Bucureşti : Editura Economică, 2005. - P. 12 -22. 6. Manolescu, Gh. Monedă şi credit. -Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. - P. 917. 7. Stoica, V. , Diaconu, P. Bani şi credit: banii, teoriile monetare. Administrarea banilor şi politica monetară. – Bucureşti: Editura Economică, 2003. – 27 -63 8. Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред. ), - 2 -e изд. -Москва: Финансы и Статистика, 2004. – C. 12 -34 9. Деньги. Кредит. Банки: учебник для вузов / Жукова Е. Ф. , Зеленкова Н. М. , Максимова Л. М. , - 2 -e изд. -Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2003. – C. 8 -29 10. Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2 -e изд. - Москва: ЮНИТИДАНА, 2004. – C. 8 -28 1.

1. ABORDĂRI ALE MONEDEI Pe parcursul perioadei de aproape trei milenii conceptul monedă şi-a găsit reflecţie în numeroase definiţii şi interpretări. Tratările au evoluat în timp, oglindind transformările cantitative şi calitative a economiei, dar şi a societăţii în ansamblu.

PUNCTE DE VEDERE PRIVIND ABORDAREA MONEDEI n conceptuală, care presupune evidenţierea esenţei materiei prin conţinutul ei, definind ce reprezintă aceasta; n funcţională, care prevede explicare subiectului prin funcţiile exercitate de ea, definind ce face aceasta.

ABORDAREA CONCEPTUALĂ PRIN EVIDENŢIEREA LATURII MATERIALE n n n Economistului german din secolul al XIX-lea Karl Marx, afirmă că banii reprezintă o „marfă specială, separată spontan din lumea celorlalte mărfuri în urma dezvoltării îndelungate a producţiei şi schimbului de mărfuri, care îndeplineşte funcţia socială de echivalent general al tuturor celorlalte mărfuri şi de instrument general al schimbului, datorită proprietăţilor sale deosebite”. În continuare se afirmă: „Marfa care funcţionează ca măsură a valorii, şi deci, nemijlocit sau prin înlocuitor şi ca mijloc de circulaţie este bani”; Celebrul economist român Victor Slăvescu afirma: „Banul este un bun economic ca oricare altul, care se deosebeşte totuşi din punct de vedere economic şi juridic de toate celelalte bunuri”; Remarcabilul economist-cercetător Paul Bran scria: „Cercetarea categoriei economice de bani trebuie să pornească de la un adevăr incontestabil, verificat de practica monetară, şi anume de la faptul că banul cuprinde două laturi aflate permanent într-o interacţiune dialectică: latura obiectivă, reprezentată de banul marfă, şi latura subiectivă, sub forma de bani-semn; J. M. Keynes vede în bani „lichiditate prin excelenţă” întrucât pot fi schimbaţi oricând, la alegere, în orice bunuri sau servicii, ei permit stingerea imediată a oricărei datorii, au putere liberatorie deplină şi imediată; Cunoscutul economist-cercetător român Costin Kiriţescu scrie: ”Banii reprezintă un instrument social, o formă particulară, imediat mobilizabilă a avuţiei sociale, o întruchipare transmisibilă şi omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă deţinătorului dreptul asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente”.

ABORDAREA CONCEPTUALĂ PE POZIŢII RAŢIONALISTE Vestitul economist-cercetător român Vasile Turliuc, scrie că „banii sunt o convenţie socială – acceptăm banii ca plată pentru simplul motiv că ne aşteptăm ca şi alţii să-i accepte drept plată – în consecinţă banii sunt orice este general acceptat ca mijloc de schimb (în schimbul bunurilor şi serviciilor) în cadrul unei comunităţi”.

ABORDAREA FUNCŢIONALĂ n Adam Smith scria: „Banii sunt instrument general al comerţului prin intervenţia căruia mărfurile se cumpără şi se vând”; n Celebrul economist american Paul Samuelson scrie că banii sunt un „mijloc modern de schimb şi unitatea etalon în care se exprimă preţurile şi obligaţiunile”; n în literatura economică americană abordarea funcţională este cel mai frecvent folosită. Spre exemplu: „Banii – mijloc de plată pentru mărfuri şi servicii, mijloc de măsurare a valorii şi mijloc de păstrare (acumulare) a valorii”. Sau o calificare mai puţin riguroasă, însă acceptată în macroeconomie, defineşte banii ca „stoc de active utilizate pentru efectuarea tranzacţiilor”;

MONEDA MODERNĂ n este rezultatul întregii dezvoltări a societăţii umane, care înglobează revoluţiile tehnico-ştiinţifice şi sociale, transformările relaţiilor de producţie, progresele tehnicilor, mecanismelor şi instrumentelor monetare etc. n În opinia noastră, moneda modernă este instrumentul economic fundamental creat prin decretare, cu atribuirea a proprietăţilor extrinseci de etalon al valorii şi de mijloc legal de plată, devenit, în rezultat, şi cel mai preferabil mijloc de rezervă a valorii.

MONEDA – FERMECĂTOR MISTER „Banii farmecă oamenii. Din cauza lor ei se chinuie, pentru ei muncesc, inventează cele mai iscusite moduri de obţinere a lor şi cele mai ingenioase moduri de ai cheltui. Banii sunt unica marfă, care nu poate fi folosită în alt fel, decât a te izbăvi de ei. Ei n-au să vă hrănească, n-au să vă îmbrace, n-au să vă dea adăpost şi n-au să vă distreze până atunci, până când nu o să-i cheltuiţi sau o să-i investiţi. Oamenii preferă să facă totul pentru bani şi banii fac aproape totul pentru oameni. Banii sunt un fermecător, repetabil, schimbător mister”.

2. FUNCŢIILE MONEDEI Orice instrument economic s-a ivit ca necesitate de a exercita anumite funcţii.

EVOLUŢIA FUNCŢIILOR BANILOR Observarea manifestărilor exterioare ale fenomenului banilor este un proces continuu care ca obiectiv şi pătrunderea în esenţa acestuia. Funcţiile banilor, analogic esenţei lor, au evoluat concomitent cu dezvoltarea formelor valorii şi progresarea modalităţilor de schimb ale ei.

ABORDĂRI PRIVIND FUNCŢIILE MONEDEI Aristotel, în lucrarea sa „Etica Nicomah” vede în monedă „o unitate de măsură comună. . . Iar acest etalon este în realitate nevoia, care asigură legătura între toate. . . ” Această afirmaţie denotă funcţia de etalon al valorii. În continuare autorul scrie: „Pentru eventuale schimburi, însă, dacă momentan nu avem nevoie de nimic, moneda ne serveşte ca un fel de garant că, în caz de nevoie, schimbul va fi posibil; căci trebuie ca acela ce dispune de monedă să poată primi în schimb marfa corespunzătoare”. Vedem că Aristotel direct vorbeşte despre utilizarea monedei ca mediator al schimbului şi indirect – despre garantarea schimbului în viitor, ceea ce poate fi interpretat că păstrare a valorii pentru tranzacţiile viitoare. n Economistul german Karl Marx evidenţia cinci funcţii ale banilor. „Formele speciale banilor de simplu echivalent al mărfurilor, de mijloc de circulaţie, de mijloc de plată, de tezaur şi de bani universali, indică, după importanţa diferită şi după preponderenţa relativă a uneia sau alteia dintre funcţiuni, trepte foarte diferite ale procesului social de producţie. Totuşi, ştim din experienţă că o circulaţie a mărfurilor relativ slab dezvoltată este suficientă pentru ca toate aceste forme să ia naştere”. n

ALTE OPINII CU PRIVIRE LA NUMĂRUL ŞI CONŢINUTUL FUNCŢIILOR BANILOR n S. de Brunhoff afirmă că banii sunt „socialmente admişi ca semne ale avuţiei, ca purtători de putere de cumpărare, ca mijloc de plată liberatorie”; n există şi părerea potrivit căreia banii ar exercita două funcţii de bază: evaluarea bunurilor şi mijlocirea schimburilor. n De rând cu acestea banii mai au şi funcţii secundare: 1) mijlocirea plăţilor, banii având putere liberatorie; 2) mijlocirea creditului, adică transmiterea provizorie a unei puteri de cumpărare, 3) mijlocirea economiilor, banii făcând inutile economiile în natură; 4) păstrarea şi transferul valorilor; 5) distribuirea bunurilor şi serviciilor potrivit puterii de cumpărare.

FUNCŢIILE MODERNE ALE MONEDEI mijloc de măsurare a valorii (etalon al valorii) mijloc de circulaţie a valorii instrument de rezervă a valorii.

MONEDA - ETALON AL VALORII • Măsurarea valorii este funcţia principală a banilor. Banii ca etalon al valorii se folosesc pentru estimarea şi compararea valorii diferitor mărfuri şi servicii. • Moneda în funcţie de etalon al valorii îndeplineşte un rol tehnic. Cu ajutorul monedei valoarea se măsoară în acelaşi mod cum cu ajutorul kilogramului se măsoară greutatea, iar cu ajutorul metrului - lungimea.

BANII ÎN FUNCŢIA ETALON AL VALORII Banii în calitate de etalon al valorii sunt omogeni, condiţie importantă pentru compararea, calcularea şi înregistrarea tranzacţiilor. Exprimând preţurile în unităţi monetare, oamenii pot să compare imediat valoarea diferitor mărfuri fără careva efort. In calitate de etalon al valorii nu este necesară prezenţa fizică a banilor. Măsurarea valorii are loc în mod abstract, prin confruntarea valorii unităţii monetare cu valoarea bunului respectiv.

MONEDA - MIJLOC DE CIRCULAŢIE • In funcţia ca mijloc de circulaţie banii servesc ca intermediar general in schimbul social de mărfuri. • În situaţia în care banii se folosesc pentru plata mărfurilor şi serviciilor, ei funcţionează ca mijloc de plată sau instrument al tranzacţiilor. • Ca mijloc de circulaţie banul trebuie să apară nemijlocit la schimbul de mărfuri, indiferent de ce formă substanţial-materială o îmbracă la moment.

MONEDA – INSTRUMENT DE REZERVĂ A VALORII n Funcţia de rezervă a valorii se manifestă în cazul conservării valorii obţinute în urma vânzării mărfurilor şi serviciilor pentru efectuarea tranzacţiilor în viitor. n Banii, în ansamblul instrumentelor de păstrare a valorii, sunt cei mai lichizi. n Tezaurizarea valorii în orice formă substanţial – materială poartă în sine şi riscuri, mai ales când aceasta are loc în formă de monedă de hârtie şi de cont (inflaţia).

3. FORMELE ŞI VARIETATEA MONEDEI Banii, în evoluţia sa, au îmbrăcat un şir de forme exterioare, au avut divers conţinut interior, în aşa mod, constituind o largă diversitate monetară. Structurarea acestei diversităţi, în esenţă, înseamnă cercetarea clasificărilor banilor elaborate în funcţie de anumite criterii.

FORMELE ISTORICE ALE MONEDEI n forma substanţial-materială a bunurilor acceptate ca bani, n piese din metale nobile, n banii de hârtie, n banii de cont, n instrumente de plată.

POTRIVIT FORMEI SUBSTANŢIAL-MATERIALĂ banii pot fi: de metal, de hârtie, de cont. n Bani de metal reprezintă piesele din metal (aramă, bronz, fier, argint, aur, electrum, platină etc. ) care îndeplinesc funcţiile banilor. n Banii de hârtie, fiind asemenea numiţi deoarece sunt confecţionaţi din hârtie, reprezintă semnul banilor, sunt reprezentanţi a banilor cu valoare intrinsecă. Banii de hârtie îmbracă diverse forme concrete: bancnote, bani de tezaur etc. n Bani de cont sau bani scripturali reprezintă disponibilităţile aflate în conturile bancare şi în circulaţia între aceste conturi prin operaţii de virament sau transfer între conturi.

ÎN FUNCŢIE DE AUTENTICITATE banii sunt: cu valoare intrinsecă şi de origine creditară. n Banii cu valoare intrinsecă sunt banii-marfă - valorile materiale care funcţionează în rol de bani şi banii bătuţi din metale nobile. n Banii creditari este denumirea generică a semnelor băneşti care au la origine operaţie de credit (cambia, bancnota, cec, biletul la ordin etc. ).

POTRIVIT ROLULUI ÎN FUNCŢIONAREA SISTEMULUI MONETAR banii sunt: principali şi divizionari. n Banii principali sunt reprezentaţi de unitatea monetară şi multiplii ei. n Banii divizionari sunt submultiplii unităţii monetare.

CATEGORII SEPARATE DE BANI De rând cu grupările banilor întocmite în baza unor criterii mai există şi categorii separate de bani, identificate în baza unei anumite caracteristici. n Banii fiduciari sau fictivi sunt banii fără valoare proprie care circulă numai în virtutea încrederii acordate de deţinătorii lor autorităţii emitente. n Banii de război sunt banii emişi de o putere străină ocupantă pe teritoriul ţării stăpânite.

4. ROLUL MONEDEI ÎN ECONOMIILE MODERNE n Rolul monedei în funcţie de măsură a valorii se manifestă prin crearea instrumentului de organizare a evidenţei şi controlului asupra cheltuielilor şi veniturilor. Moneda este instrumentul principal de evidenţă şi control atât la nivelul unităţilor economice cât şi la nivelul macroeconomic. n Rolul monedei în funcţie de mijloc de circulaţie se afirmă prin crearea posibilităţii de transmitere instantanee a valorii de la un proprietar la alt posesor al ei. Datorită acestui fapt moneda deserveşte întreg procesul de circulaţie a valorii la fazele producţie, schimb, repartiţie. Moneda a devenit instrumentul de plată ideal de onorare a tuturor obligaţiilor. n Rolul monedei în funcţiei de tezaurizare se dezvăluie prin capacitatea de a rezerva şi păstra valoare în cea mai generală şi lichidă formă. Creând depozite bancare sau portofolii de valori mobiliare, banii contribuie la întemeierea în viitor a bunurilor economice, sociale şi spirituale prin alimentarea procesului investiţional.