POLITICA DE SECURITATE I APRARE COMUN PSAC Locotenentcolonel

POLITICA DE SECURITATE ŞI APĂRARE COMUNĂ (PSAC) Locotenent-colonel ABAGIU Gigel DIRECŢIA POLITICI DE APĂRARE

Agenda • PESA/PSAC – SCURT ISTORIC • CADRUL INSTITUŢIONAL AL PSAC • CAPABILITĂŢI • OPERAŢII SUB EGIDA PSAC • PARTICIPAREA ROM NIEI LA PSAC

SCURT ISTORIC 1948 – Tratatul de la Brussels - UEO 1949 - Tratatul de la Washington - NATO 1950 – Comunitatea Europeană de Apărare 1954 – proiectul este respins de Adunarea Naţională a Franţei 1954 – modificarea Tratatului de la Brussels (GE şi IT) 1970 – Cooperarea Politică Europeană 1991 – Tratatul de la Maastricht 1992 – Misiunile Petersberg (misiuni umanitare şi de salvare, de menţinere a păcii şi misiuni ale forţelor combatante pe timpul derulării unor operaţii de management al crizelor) 1997 - Tratatul de la Amsterdam; SG/ÎR PESC; Misiunile Petersberg 1998 – Summit-ul FR / UK de la St. Malo

SCURT ISTORIC 1999 - Helsinki – Headline Goal (HG 2003) 2002 – Sevilla – Extinderea misiunilor Petersberg - Copenhaga – Acordurile Berlin + 2003 – Strategia de Securitate a UE 2004 - Headline Goal 2010 2008 – Civilian Headline Goal 2009 – Tratatul de la Lisabona - PSAC

Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) CONSILIUL EUROPEAN Înalt Reprezentant/Vicepreşedinte Comisie CONSILIUL Preşedinţia Serviciu European de Acţiune Externă Experţi servicii naţionale COREPER Celula CIV- MIL/EUMS Direcţia Planif. Manag. Crizelor DG E VIII & IX EUMS RELEX/ COMISIE Reprez. Speciali Unitate Politică Reprez. Pers. ÎR Centru Satelitar (EUSC) EDA Centru Situaţii Colegiul Eur. Sec. Ap. Capacitate Planif. Civilă Alte Stat Major (EUMS) Servicii Celula UE/SHAPE Echipa legătură NATO Comitetul Politic şi de Securitate Comitet Militar (EUMC) CIVCOM Grup Lucru EUMCWG + HTF Grupul pol-mil Alte Grupuri de Lucru

Agenţii PSAC • Centrul Satelitar • Institutul pentru Studii de Securitate • Colegiul European de Securitate şi Apărare • Agenţia Europeană de Apărare

INOVAŢII TR. LISABONA • Consiliul European – Preşedinte Consiliu • Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate/Vicepreşedinte Comisie UE • Cooperarea Structurată Permanentă § Statele membre ale iniţiativei: § deţin capacităţi ce corespund celor mai exigente criterii § au subscris unor angajamente mai stricte în materie § urmăresc realizarea celor mai solicitante misiuni • EDA “În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să-i acorde ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. ”

Misiuni şi Operaţii UE Misiunile de tip Petersberg: • misiuni umanitare şi de salvare, de menţinere a păcii, ale forţelor luptătoare în gestionarea crizelor, inclusiv misiuni de impunere a păcii au fost EXTINSE în acord cu Strategia de Securitate Europeană: • operaţii privind dezarmarea • sprijin acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului • misiuni de consiliere şi de asistenţă în probleme militare

EUFOR ALTHEA

EUFOR ALTHEA • Lansată în 2004 • Cea mai mare operaţie militară condusă de UE: 7. 000 iniţial • Se desfăşoară pe baza Acordurilor Berlin + • Misiune: mediu de securitate stabil în Bi. H • Reconfigurată în 2007: 2. 500 • Contribuţia curentă a României: 48 • 2010 – includere sarcini ne-executive pe linia instruirii în actualul mandat executiv

EU NAVFOR ATALANTA

EUNAVFOR ATALANTA • Prima operaţie maritimă PESA/PSAC • Lansată în 2008, extinsă în 2010 • Aria de responsabilitate: Golful Aden & coastele somaleze • Misiune: lupta împotriva pirateriei • Comandamentul Operaţional (OHQ) : Northwood (UK) • Comandamentul Forţei: pe nava de comandament ETNA/Italia • Participare MAp. N: 1 ofiţer stat major (OHQ) şi 1 ofiţer pe logistică (Djibouti – aprilie 2010)

EUMM GEORGIA EUPOL AFGANISTAN Lansată: 2008 Lansată: iunie 2007, pt. 3 ani Obiectiv: de a contribui la stabilitatea Georgiei Obiectiv: de a dezvolta o capacitate de poliţie eficientă şi sustenabilă sub conducere afgană Misiuni: monitorizarea şi analizarea situaţiei procesului de stabilizare; reintegrarea persoanelor refugiate Misiuni: consilierea, monitorizarea şi pregătirea poliţiei naţionale afgane; asistenţă în structuri centrale, regionale şi provinciale Participare: aprox. 250 persoane Participare: 274 experţi internaţionali şi 90 naţionali 23 România (7 MAp. N) 12 ofiţeri poliţie România

DEZVOLTAREA CAPABILITĂŢILOR DE APĂRARE - Summit-ul franco-britanic de la St. Malo – 1998 – lansarea de facto a PESA - Consiliul European din dec. 1999 – adoptarea Obiectivului Global/Helsinki Headline Goal 2003 - Abordarea cantitativă - Consilul European din iunie 2004 – lansare Obiectivului Global/Headline Goal 2010 - Abordare calitativă

Capabilităţi militare • Mecanismul privind Dezvoltarea Capabilităţilor: Catalogul de Cerinţe, Catalogul de Forţe, Catalogul Progreselor Ipoteze de planificare strategică + Scenariile ilustrative Opţiuni militare Cadrul de planificare Lista necesar de capabilităţi Pachete forţe C A T A L O G U L C E R I N Ţ E L O R Chestionarul Obiectivului Global Identificare deficienţe şi Implicaţi pentru operaţiunile UE Contribuţiile statelor membre + Proiecte & Iniţiative Catalog Progrese Catalog forţe Management deficienţe + Dezvoltarea Forţei UE

PROCESUL DE DEZVOLTARE A CAPABILITĂŢILOR UE CARE ESTE ROLUL EUROPEI ÎN LUME EVOLUŢIA MEDIULUI GLOBAL? COUNCIL CARE ESTE NIVELUL DE AMBIŢIE MILITAR? CE CAPABILITĂŢI DE APĂRARE SUNT NECESARE ? COUNCIL EUMC / EUMS CE CAPABILITĂŢI ARE EUROPA? CE CAPABILITĂŢI SUNT PLANIFICATE? EUMC EDA CARE SUNT DEFICITELE/ CE DEFICITE VOR FI? CUM AFECTEAZĂ ACESTEA OBIECTIVELE CARE SUNT POSIBILELE SOLUŢII ? CE ESTE NECESAR PENTRU CARE SUNT A OFERI SOLUŢII ? SOLUŢIILE CELE MAI VIABILE ? CINE VA DECIDE ŞI CINE VA ALOCA RESURSELE ? STATELE MEMBRE PROIECŢIA ÎN PROGRAMELE NAŢIONALE ANGAJAREA CAPABILITĂŢILOR

Planul de Dezvoltare a Capacitatilor Capability Development Plan - CDP UE Tendinţele viitoare din domeniul capabilităţilor de apărare EUMC / EDA EUMC A B EUMC D Imagine a capabilităţilor militare întrunite – cerinţe şi necesităţi pentru îndeplinirea obiectivelor politice asumate de către PESA - prezentând provocările curente şi viitoare ale unui mediu de securitate în schimbare Învăţăminte desprinse din operaţiile de gestionare a crizelor C Acţiuni prioritare EDA Programele de apărare ale statelor membre

ROM NIA ÎN ECUAŢ ECUA IA DE SECURITATE EUROPEANĂ Evoluţia PSAC Instrumente politico-militare Capabilităţi proprii Operaţii civile şi militare Reconfigurarea rolului UE în gestionarea securităţii globale Strategia de Securitate Europeană Profil global în arhitectura de securitate internaţională

ROM NIA ÎN ECUAŢ ECUA IA DE SECURITATE EUROPEANĂ 25 aprilie 2005 apr. 2005 - dec. 2006 01 ianuarie 2007 Semnarea tratatului de aderare statut de observator participă la dialog familiarizarea cu procedurile UE membr u EU

ANGAJAMENTE ASUMATE DE ROM NIA LA PSAC dimensiunea PSAC capacităţile de apărare ale UE operaţii militare sub egida UE

INIŢ INI IATIVE DE CONSTITUIRE A CAPACITĂŢ APACITĂ II DE APĂRARE A UE Procesul HLG 2010 Nivelul de ambiţie a UE Identificarea deficitelor şi a surplusurilor Evaluarea deficitelor Prioritizare/ recomandări Contribuţia voluntară a statelor membre Definirea cerinţelor militare ale UE în termen de capabilităţi CDP

INIŢ INI IATIVE DE CONSTITUIRE A CAPACITĂŢ APACITĂ II DE APĂRARE A UE Contribuţia la Agenţia Europeană de Apărare - EDA: Dezvoltarea capacităţilor de apărare în domeniul gestionării situaţiilor de criză Promovarea şi îmbunătăţirea cooperării europene în domeniul armamentelor “de a sprijini Consiliul şi statele membre în efortul lor de a îmbunătăţii capacităţile de apărare ale UE în domeniul gestionării situaţiilor de criză şi de a susţine Politica de Securitate şi Apărare Comună (PCSA)” Creşterea eficienţei cercetării şi tehnologiei (R & T) europene în domeniul apărării Consolidarea Bazei Industriale şi Tehnologice Europene de Apărare (DTIB) pentru crearea unei pieţe europene a echipamentelor de apărare

PACHETUL DE FORŢ FOR E DESTINAT UE PACHET UNIC DE FORŢE NATO/UE Forţe Terestre Forţe Aeriene Forţe Maritime

GRUPURILE DE LUPTĂ STRATEGIA EUROPEANĂ DE SECURITATE HEADLINE GOAL 2010 (Rapid Response Elements) GRUPURILE DE LUPTĂ CONCEPTUL GRUPURILOR DE LUPTĂ FORŢE FLEXIBILE, DISLOCABILE

Grupurile de luptă • Caracteristici şi Structură Com. Op. - OHQ Com. For- FHQ GRUPUL DE LUPTĂ Sprijin de luptă BAT. INFANTERIE Sprijin logistic SPRIJIN OPERAŢIONAL ŞI STRATEGIC Aerian Maritim • Tipuri de misiuni • Proces decizional • Proces de generare Logistic Forţe speciale

Participarea României la BGs • România participă la operaţionalizarea a două Grupuri de Luptă, astfel: • Grecia-Bulgaria-România-Cipru: – în “stand by” - sem. II 2007 şi sem. I 2009; – sem II/2011 – 1 companie suport sprijin luptă cu 1 Pluton de Decontaminare NBC, 2 Echipe Tactice PSYOPS, 1 Pluton CIMIC, ofiţeri de stat major şi elementul naţional de sprijin logistic (68 militari). • Italia – România – Turcia: – sem. II/2010 – 1 Companie de Infanterie, 1 Pluton CIMIC, 1 Echipă Tactică PSYOPS şi ofiţeri de stat major (171 militari).

CONCLUZII • Contribuţia României la provocările viitoare = sprijin pentru dezvoltarea principalelor programelor de capabilităţi • Romania – în procesul de integrare ca un important contributor la dezvoltarea PSAC – Sprijină întărirea poziţiei UE ca actor global pe scena internaţională – Participare reală la misiunile şi operaţiile PSAC – Accentuând participarea la proiectele şi iniţiativele EDA • Dezvoltarea cooperării în domeniile de dezvoltare a capabilităţilor şi participării la operaţii

PERSPECTIVE Cooperarea Permanent Structurată Apărare comună?

Întrebări ?