Conferina tematic Politica Agricol Comun prezent i viitor

Conferința tematică „Politica Agricolă Comună- prezent și viitor” organizată de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală București, 29 -30 august 2019 Hotel Rin Central, sala N. Iorga CADRUL GENERAL AL PLANULUI NAȚIONAL STRATEGIC

În conformitate cu prevederile propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului, care în prezent este supusă discuțiilor și negocierilor, fiecare stat membru elaborează un Plan Național Strategic în care se vor stabili intervențiile în domeniile agriculturii și dezvoltării rurale, care să corespundă nevoilor identificate prin analiza SWOT și care să contribuie la atingerea obiectivelor generale și specifice stabilite în Regulament.

Pe scurt, Regulamentul prevede:

Pe scurt, Regulamentul prevede (continuare): Regulile privind planurile strategice, cu menționarea elementelor pe care statele membre trebuie să le ia în considerare la elaborarea planului strategic și care va fi conținutul minim al acestuia. Regulile ce se aplică pentru aprobarea planurilor strategice PAC de către Comisie și modul în care aceste planuri pot să fie modificate. Elementele necesare privind coordonarea și guvernanța. Stabilirea Parteneriatului European pentru Inovare, pentru a stimula schimbul de cunoștințe și inovarea. Cadrul de monitorizare și evaluare a performanței și regulile pentru raportarea de către statele membre a progresului. Regulile privind acordarea unui bonus de performanță pentru rezultate bune obținute pentru mediu și climă. Regulile concurenței și modul cum trebuie aplicate regulile privind ajutorul de stat.

România va elabora Planul Național Strategic pentru perioada 2021 -2027 pentru a implementa sprijinul din partea Uniunii finanțat din FEGA și FEADR în scopul îndeplinirii următoarelor obiective specifice: sprijinirea unor venituri fiabile ale fermelor și a rezilienței fermelor (rezistența la șocuri) pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, în vederea îmbunătățirii securității alimentare; îmbunătățirea orientării spre piață și sporirea competitivității, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării; îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric; contribuție la energia sustenabilă, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea; promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul; contribuție la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor; atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor din zonele rurale; promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile; îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și produse prin metode sustenabile, precum și la bunăstarea animalelor.

• În baza analizei SWOT și a unei evaluări a nevoilor, se vor stabili țintele cantitative și obiectivele de etapă în vederea îndeplinirii acestor obiective specifice. Țintele sunt definite pe baza unui set comun de indicatori de rezultat. • În vederea atingerii țintelor, statele membre stabilesc intervenții care se bazează pe tipurile de intervenții prevăzute în Regulament.

Tipuri de intervenții sub formă de plăți directe Ca și în actualul exercițiu bugetar, plățile directe vor fi decuplate și cuplate. -Plățile directe decuplate: • sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității; • sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității; • sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri; • schemele pentru climă și mediu. -Plata directă cuplată: • sprijinul cuplat pentru venit.

Schema de plată unică pe suprafață din actualul exercițiu bugetar, se va menține ca sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (plată de bază), care se acordă fermierilor veritabili. Statele membre pot să prevadă în planurile strategice o definiție a "fermierului veritabil", astfel încât să se asigure că nu se acordă niciun ajutor celor a căror activitate agricolă reprezintă doar o parte nesemnificativă a activităților economice globale sau a căror activitate principală nu este agricolă, fără a exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. O astfel de definiție, dacă este disponibilă, permite să se determine care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili, pe baza unor condiții cum ar fi, de exemplu, testele de venit, sau obiectul de activitate al societății. Sprijinul redistributiv pentru venit, se menține sub forma unei plăți anuale decuplate per hectarul eligibil care se acordă fermierilor care au dreptul la o plată în temeiul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității. Statele membre trebuie să stabilească un cuantum per hectar sau cuantumuri diferite pentru diferite intervale de suprafață, precum și numărul maxim de hectare per fermier pentru care se plătește acest sprijin.

Unul dintre aspectele importante ale Politicii Agricole Comune 2021 -2027, pentru care România a pledat la nivelul tuturor forurilor europene de decizie, a fost menținerea caracterului opțional al plafonării. Propunerea României, a avut câştig de cauză în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European (în componența din sem. I 2019) unde, prin votul dat, s-a eliminat caracterul obligatoriu al plafonării. Propunerea votată a fost: plafonarea obligatorie la 100. 000 EUR, dar cu posibilitatea neaplicării acesteia în cazul în care statele membre UE aplică o plată redistributivă în cuantum de minim 10% din plățile directe, decizia aparținând fiecărui stat membru. România susține plafonarea voluntară pe considerentul că fermele de dimensiuni mari din România (dar și din alte state membre) asigură o parte importantă a securității alimentare și își asumă riscuri mai ridicate legate de funcționarea pieței, fluctuația prețurilor fiind unul dintre factorii majori.

Răspunzând priorității PAC de înnoire generațională și de dezvoltare a spațiului rural, plata pentru tinerii fermieri, se continuă sub forma sprijinului complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, care prevăzut o alocare totală de cel puțin 2% din totalul fondurilor pentru plăți directe ale fiecărui stat membru (față de maximum 2% în actualul exercițiu bugetar). Acesta se poate acorda ca supliment la plata de bază, tinerilor cu vârsta de maxim 40 de ani, care au înființat o nouă exploatație pentru prima oară și care au dreptul la o plată în temeiul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata de înverzire), în prezent obligatorie pentru fermierii care accesează schema de plată unică pe suprafață, va fi înlocuită cu plăți destinate schemelor pentru climă și mediu (eco-scheme). Acestea au cerințe mai ambițioase decât actuala schemă de înverzire, au caracter obligatoriu pentru statele membre și caracter voluntar pentru fermieri. Câteva exemple: minimum 10% din agricol alocat elementelor de peisaj, margini de câmp cu lățime minimă de peste 5 metri, înființare de covor verde înainte de următoarea cultură de primăvară, înființare de benzi înierbate între rândurile de vie. . .

Schema simplificată pentru micii fermieri se continuă ca plată în sumă rotundă pentru micii fermieri, prin care se poate acorda acestei categorii definită de statele membre, o plată sub forma unei sume fixe care să înlocuiască plățile directe. Intervenția corespunzătoare în Planul Strategic Național PAC este opțională pentru fermieri. Sprijinul cuplat pentru venit poate fi acordat doar următoarelor sectoare și producții sau următoarelor tipuri specifice de agricultură aferente, dacă acestea sunt importante din motive economice, sociale sau de mediu: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, nutrețuri uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume, specii forestiere cu ciclu de producție scurt și alte culturi nealimentare, cu excepția arborilor, utilizate pentru producția de produse care au potențialul de a înlocui materialele fosile.

Tipuri de intervenții sectoriale obligatorii • Sectorul legume-fructe pentru organizații și/sau asociații de organizații de producători recunoscute. -asistența financiară este procent din valoarea producției comercializate și din programul operational. Tipuri de intervenții: investiții în active corporale și necorporale, în cercetare, în producția ecologică, pentru conservarea solului, biodiversitate, utilizarea eficientă a apei, management deșeuri, transport și depozitare, atenuare schimbări climatice, promovare produse, consiliere, formare profesională, replantare, retragere de pe piață, asigurare recolte. • Sectorul produselor apicole pentru apicultori și organizații de apicultori -asistența financiară este procent din cheltuielile eligibile. Tipuri de intervenții: asistență tehnică, combatere boli, raționalizare transhumanță, laboratoare de analiză a produselor apicole, refacerea populației, cooperare în cercetare, monitorizare piețe, îmbunătățirea calității produselor. • Sectorul vitivinicol -asistența financiară este procent din cheltuielile eligibile. Tipuri de intervenții: restructurarea și conversia plantațiilor viticole, investiții tangibile și intangibile, recoltare înainte de coacere, asigurarea recoltelor, distilarea subproduselor, informare/promovare.

Fiecare plan strategic PAC va conține în principal următoarele secțiuni: • Rezumat al analizei SWOT din care se identifică nevoile, prioritizarea acestora, justificări; • Strategie de intervenție: pentru fiecare obiectiv specific se stabilesc țintele pentru fiecare indicator, intervențiile, justificarea alocării resurselor financiare pe intervenții; • Descrierea elementelor comune ale mai multor intervenții: cuprinde definițiile (activitatea agricolă, suprafața agricolă, hectarul eligibil, fermierul veritabil, tânărul fermier), descrierea respectării sistemului de condiționalitate, utilizarea asistenței tehnice, demarcarea și complementaritatea între FEADR și alte fonduri UE utilizate în spațiul rural; • Descrierea intervențiilor sub formă de plăți directe, a intervențiilor sectoriale și a intervențiilor din domeniul dezvoltării rurale specificate în strategie; • Ținta și planurile financiare: cuprinde alocările pe tipuri de intervenții, transferuri de fonduri între tipurile de intervenții; • Descrierea sistemului de guvernanță și de coordonare: identificarea organismelor de coordonare, delegate și intermediare, sistemul de monitorizare și control, sistemul de sancțiuni; • Descrierea elementelor care asigură modernizarea, simplificarea și reducerea sarcinii administrative pentru benficiari;

Pentru a evalua impactul, eficacitatea, eficiența, relevanța, coerența și valoarea adăugată a PAC la nivelul Uniunii și a monitoriza progresele realizate în ceea ce privește atingerea țintelor din planurile strategice PAC, Statele membre instituie un cadru de performanță care include, printre altele, un set comun de indicatori de context, de realizare, de rezultat și de impact, care vor fi utilizați ca bază pentru monitorizarea, evaluarea și raportarea anuală către Comisie privind performanța!

ALOCĂRI FINANCIARE Alocări financiare pentru plăți directe (euro) Anexa IV 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 TOTAL 1. 856. 172. 601 1. 883. 211. 603 1. 910. 250. 604 1. 937. 289. 605 1. 964. 328. 606 1. 991. 367. 607 13. 533. 988. 233 Alocări financiare anuale pentru tipurile de intervenții pe sectorul vie-vin (euro) Anexa V 45. 844. 000 Alocări financiare anuale pentru tipurile de intervenții în apicultură (euro) Anexa VIII 6. 081. 630 Alocări financiare pentru tipurile de intervenții pentru dezvoltare rurală (euro) Anexa IX 2021 965. 503. 339 2022 965. 503. 339 2023 2024 2025 965. 503. 339 2026 965. 503. 339 2027 965. 503. 339 TOTAL 6. 758. 523. 373

Vă mulțumesc pentru atenție!