Osteogenesis Imperfecta Traian Grozescu MD Ph D Introducere

  • Slides: 30
Download presentation
Osteogenesis Imperfecta Traian Grozescu, MD, Ph. D

Osteogenesis Imperfecta Traian Grozescu, MD, Ph. D

Introducere • Cunoscuta si ca Boala oaselor de sticla, sau Boala oaselor fragile •

Introducere • Cunoscuta si ca Boala oaselor de sticla, sau Boala oaselor fragile • Boala genetica cu oase fragile, ce se fractureaza usor • Afecteaza atat calitatea structurii oaselor, cat si masa osoasa (asemanator osteoporozei) • Alte probleme de sanatate frecvent intalnite la copiii cu Osteogenesis Imperfecta: Ø Hipostaturalitate Ø Tesuturi fragile (acolo unde exista colagen tip I) Ø Piele fragila (se lezeaza usor) Ø Slabiciune musculara Ø Articulatii laxe Ø Sangerari, epistaxis frecvent, vanatai la traume minore Ø Surditate (datorate defectelor osoase ale ciocanului, nicovalei si scaritei) Ø Probleme respiratorii Ø Coloana vertebrala cu deformari (cifo-scolioza)

Epidemiologie • OI e definita ca o boala congenitala a colagenului de tip I.

Epidemiologie • OI e definita ca o boala congenitala a colagenului de tip I. Gena responsabila e localizata pe cromozomul 17. Mutatia consta intr-o substitutie a unui aminoacid care face proteina (colagenul tip I) disfunctionala • Aproximativ 85 -90% din cazuri sunt AD, iar 10 -15% AR • Oasele, dantura, ligamentele, pielea si sclera sunt afectate

Istoric si sinonime • Gasita la mumii egiptene datate 1000 i. Hr. • Boala

Istoric si sinonime • Gasita la mumii egiptene datate 1000 i. Hr. • Boala a fost identificata in 1985 si mai este cunoscuta prin denumirile: Ø Boala oaselor de sticla Ø Boala oaselor fragile Ø Sindrom Ekman-Lobstein

Istoric familial • In cadrul consultului genetic, trebuie adunate date precise despre rude cunoscute

Istoric familial • In cadrul consultului genetic, trebuie adunate date precise despre rude cunoscute cu boala • Desi majoritatea cazurilor sunt datorate unor mutatii de novo • De obicei, bolnavii dezvolta fracturi dupa traumatisme minore • In cazurile severe, ecografia de trimestru II poate evidentia arcuirea oaselor lungi, fracturi, membre mai scurte si o hipoecogenicitate a craniului

Fiziopatologie • In majoritatea cazurilor, OI este cauzata de o mutatie dominanta intr-una din

Fiziopatologie • In majoritatea cazurilor, OI este cauzata de o mutatie dominanta intr-una din genele COL 1 A 1 sau COL 1 A 2, gene ce codifica tipul I de colagen. Rezultatul este sinteza de molecule anormale structural de colagen I sau sinteza redusa de molecule normale de colagen I • In mai putin de 10% din cazuri, OI este cauzata de o mutatie recesiva in alte gene decat cele implicate in sinteza colagenului de tip I

Fenotip

Fenotip

Examen clinic • Aspectul clinic depinde de fenotip • Exista 4 tipuri principale bazate

Examen clinic • Aspectul clinic depinde de fenotip • Exista 4 tipuri principale bazate pe semnele clinice si radiologice • Dentinogenesis imperfecta e desemnat ca subtipul B, in timp ce OI fara dentinogenesis imperfecta ca tip A

Semne si simptome • Toate persoanele afectate au oase cu structura fragila, depinzand de

Semne si simptome • Toate persoanele afectate au oase cu structura fragila, depinzand de tipul si severitatea OI • Statura / inaltime mica • Sclere albastre – anumite tipuri de OI (I si III) • Surditate • Hipermobilitate (articulatii laxe) si platfus • Dezvoltare precara a danturii (subtipul B)

Tipuri (1)

Tipuri (1)

Tipuri (2)

Tipuri (2)

Tipurile I-IV (cele mai frecvente)

Tipurile I-IV (cele mai frecvente)

Tipurile I-IV (radiologic)

Tipurile I-IV (radiologic)

OI cu sclere albastre (A) si platibazie (B)

OI cu sclere albastre (A) si platibazie (B)

Sclere albastre in OI

Sclere albastre in OI

Epigenetica

Epigenetica

Structura oaselor lungi normale versus cea a oaselor lungi din OI

Structura oaselor lungi normale versus cea a oaselor lungi din OI

Bazele moleculare ale OI Colagenul tip I este un heterotrimer compus din doua lanturi

Bazele moleculare ale OI Colagenul tip I este un heterotrimer compus din doua lanturi α 1(I) si un lant α 2(I). Lanturile sunt sintetizate ca promolecule, cu extensii globulare la capetele amino (N-) si carboxiterminal (C-). Selectia si aliniamentul lanturilor au loc in regiunea C-propeptid, urmata de impachetarea triplului helix de la capatul C-terminal la cel N-terminal. Dupa ce procolagenul este secretat din celula, el este procesat de proteinaze N- si C-specifice in spatiul pericelular, eliberand monomerul de colagen I ca triplu helix.

Boli cu afectarea colagenului

Boli cu afectarea colagenului

Transmitere Forma AD Forma AR

Transmitere Forma AD Forma AR

Aspect radiologic in OI

Aspect radiologic in OI

Radiografie fata si profil in OI

Radiografie fata si profil in OI

Radiografie membru superior in OI

Radiografie membru superior in OI

Radiografie torace in OI

Radiografie torace in OI

Radiografie dentara in OI

Radiografie dentara in OI

Radiografie membre inferioare si pelvis

Radiografie membre inferioare si pelvis

Osteogenesis Imperfecta tip II (letal)

Osteogenesis Imperfecta tip II (letal)

Modificari radiologice in OI tip III (sever)

Modificari radiologice in OI tip III (sever)

Prognostic

Prognostic

Prognostic • Severitatea depinde de tipul de OI; • Tipul I, sau tipul bland

Prognostic • Severitatea depinde de tipul de OI; • Tipul I, sau tipul bland de OI, este cea mai comuna forma. Persoanele cu acest tip pot avea o speranta de viata normala; • Tipul II este o forma severa care conduce la decesul intrauterin sau cel mult in primul an de viata; • Tipul III este considerat, de asemenea, o forma severa. Persoanele afectate au fracturi multiple incepand de la varste mici si pot avea diformitati osoase severe. Multi devin dependenti de caruciorul cu rotile si pot avea o speranta de viata redusa.