Introducere in tema comunitatilor autosustenabile Introducere si prezentare

Introducere in tema comunitatilor autosustenabile Introducere si prezentare Tranzitia de durata si comunitatile Solutiile “democratice” la criza actuala 1. Nevoia de auto-sustenabilitate 2. Permacultura si plante 3. Tipuri de proiecte 4. Tipuri de comunitati 5. Organizarea unui proiect 6. Exemplificare

Nevoia de autosustenabilitate • • • Crearea unei gradini de familie - Anastasia Motive personale: hobby Motive economice: costuri hrana Motive alimentare: hrana sanatoasa Motive politice: asigurarea independentei Motive spirituale: legatura cu natura Motive sanatate: stres si poluare Motive energetice: peak oil vs free energy Motive sistemice: prabusire sistem

Permacultura • • • Colaborarea cu natura nu lupta cu ea Eliminarea chimicalelor si cid-elor Mulch si resturi vegetale Fara OMG si cu soiuri locale Lipsa aratului si monoculturilor Nu exista buruieni si daunatori Cam 80% din productie cu 20% munca Beneficii de zeci de ori mari Sepp Holzer, Bill Mollison, permacultura. ro

Permacultura

Relatia omului cu plantele • • Hrana sa fie medicament Medicamentul sa fie hrana Anastasia si Marioara Godeanu Plantele reactioneaza la mediu Reactioneaza la om si actiunile lui Ofera omului hrana personalizata Purifica si protejeaza spatiul Comunica intre ele

Evadarea din oras - Variante • • • Gradinar Fermier Satean Grup Comunitate

Gradinar • • Teren suficient la pret redus Autosustenabil pe 1 -3 hectare Suprafete: 1 ha = 10. 000 mp = 100 x 100 m Lucreaza cu familia Zona: limita unui sat Dotari: casa sau cabana, fantana Asigura hrana proprie poate si profit

Fermier • • Investitii crescute si teren mai mare Zeci / sute de ha cumparate sau arenda Fonduri din credite si subventii Monocultura sau crestere animale Agricultura clasica: cide, tractor, OMG Lucreaza cu angajati Intermediari, procesatori, distribuitori

Satean • • Buget redus si suprafata mica Cam 500 -2000 mp intravilan Nu asigura sustenabilitate cu gradina Beneficiaza de infrastructura satului Se mai ajuta cu consatenii Sat dependent mecanizare si subventii Sat agricultura clasica si supravietuire

Grup • • • Proprietate comuna a membrilor grupului Sustenabili pe 5 -10 ha la 50 -100 persoane Gradina comuna si cladiri comune Activitati si proiecte comune Voluntariat si intelegere cat mai buna

Comunitate autosustenabila • • Familii 2 -6 persoane cu teren de 1 ha Comunitate din 100 -150 familii Autosustenabil ca familie si comunitate Decizii personale pe lotul propriu Decizii comune privind comunitatea Infrastructura, scoli si centre de intalnire Un fel de sat aerisit cu aceeasi viziune

Tabel comparativ

Tabel comparativ

Observatii • • Situatii intermediare si cazuri particulare Familia mea: gradini de 10 ani (satean) Gradinar: greu fara comunitate Fermier: greu fara sistem si cide Satean: greu fara viziune si spatiu Grup: greu fara intimitate si independenta Comunitate: cost minim si efect maxim

Gradina familiei • • Dimensiunea terenului Legatura cu natura Autosustenabilitatea Permacultura Hrana personalizata Animale vs vegetarian Nivelul de tehnologizare

Spatiul personal

Tipuri de comunitati - Oameni cu pasiuni comune - Comunitate virtuala - Comunitate locala - Comunitate reala

Comunitate virtuala • • • Baza: online, reviste sau asociatii Intalniri periodice anuale sau trimestriale Scop principal informational Articole periodice si forumuri de discutii Exemple: firdepir, cesan sau apicultura

Comunitate locala • • • Baza: pasiuni si interese comune Intalniri lunare sau saptamanale Legatura mai stransa intre membri Posibilitate de ajutor si cooperare Schimb de informatii si materiale Evenimente organizate in comun

Comunitate reala • • Baza: locatie comuna Relationare continua Legatura stransa intre membri Ajutor si cooperare usoara Eliminarea nevoilor de transport Existenta unor resurse comune Protectia mai buna

Exemple de comunitati • • Firdepir Stanciova Apusenii Verzi Ermitaj Malin Valea Curcubeului Findhorn – Scotia 450 pers Damanhur – Italia 900 pers

Romania Altfel – Google Maps • Harta realizata de Teo. B - Stanciova

Tranzitia de la virtual si local la real • • • Obiective, viziune, membri si reguli de baza Planificarea etapelor: initiere, achizitie, mutare Conditiile economice: sistemul financiar Problemele energetice: pretul carburantilor Distanta fata de oras: 30 -60 minute in zona noastra Mijloace de transport: infrastructura si vehicule Tinta de pret: 1000 – 5000 euro Durata estimata: brusc vs 3 -5 ani Modalitati de achizitie: grup initial Infrastructura si utilitati: parcelare si drumuri Tehnologizare: zero vs maxim vs dependenta Tehnologii clasice vs ZPE vs tehnologii “biologice”

Exemplu de proiect mehrgenerationensiedlung

Proiect - parcela

Proiect - suprafete

Proiect - scoala

Venus Project - oras radial

Suprafete • • Ce inseamna 100 ha sau 400 ha Florilor 70 ha, Astra 400 ha, Ghimbav 200 Romania 15 mil ha agricol Din care 10 mil ha arabil si 5 mil ha fanete Populatie 15 mil, familii 2 -6 persoane Actual 2700 comune cu 13. 000 sate Cam 5000 noi comunitati de 500 -1000 Schimbi sau o iei de le zero ?

Concluzii si invitatii • • De ce sa incepi o comunitate ? Dar daca sistemul totusi nu pica ? Lumi paralele in tranzitie 75 -25 Baza unei comunitati - inscriere Articole suplimentare: www. flavian. ro Teme de studiu: permacultura si cob Carti: Anastasia si Sal Rachele