CATEDRA MILITAR UTM Construcia i exploatarea mijloacelor de

CATEDRA MILITARĂ UTM Construcţia şi exploatarea mijloacelor de transmisiuni Tema: Teoria propagării undelor radio. Antenele staţiilor radio militare. Creat de: Bubulici Leonid 2009 Chişinău

Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice). Oscilaţii Cablu de înaltă frecvenţă Undele electromagnetice (undele radio) servesc pentru transportarea la distanţe mari semnalele de joasă frecvenţă: voce, imagine, undelor semnale telegraf, etc. Pentru producerea electromagnetice sunt Ele prezintă o consecinţă a interacţiunii câmpurilor electric şi magnetic folosite dispozitive speciale numite antene. produse de circuitul oscilant. Adică legătura radio se efectuează datorită răspândirii (propagării) câmpului electromagnetic (undelor electromagnetice, undelor radio)

Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice). f = 1 2π LC Pentru ca C = const dacă mărim distanţa dintre plăci - H, atunci trebuie să mărim şi suprafaţa - S ≈ S 2 S 1 L Câmp magnetic ≈ H 2 H 1 C H 2 Câmp electric

Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice). f = 1 2π LC Lungimea de undă Unde electromagnetice - se numesc oscilaţiile câmpului Lungimea de undă este distanţa parcursă de unda electromagnetic ce se propagă în spaţiul înconjurător al electromagnetică într-un timp egal cu perioada sa de oscilaţie Din cele explicate mai sus reiese, că cu cât este mai mare antenei. frecvenţa (de emisie sau recepţie) cu atât mai mică trebuie să fie capacitatea condensatorului, adică dimensiunile antenei. Undele se propagă cu viteza luminii – 300000 km/s. T unde: λ - lungimea de undă λ = C C • T - viteza de propagare a undelor sau. T - perioada de oscilaţie λ = C f/ -f frecvenţa oscilaţiilor

Noţiuni despre unde radio (unde electromagnetice). Denumirea undei Frecvenţa De exemplu pentru frecvenţa f. Lungimea = 5 Mhz lungimea de Unde lungi (UL) 10000 ÷ 1000 m 30 ÷ 300 Khz undă este egală: Unde medii (UM) 1000 ÷ 100 m 0. 3 ÷ 3. 0 Mhz unde scurte (US) 100 ÷ 10 m 300000 km/s 10 ÷ 1 m unde ultrascurte-decimetrice (UUSdm) 10 ÷ 1 dm λ= = 60 m unde ultrascurte-centimetrice (UUScm) 10 ÷ 1 cm unde ultrascurte-centimetrice (UUSmm) 5000 khz 10 ÷ 1 mm unde ultrascurte-metrice (UUSm) 3 ÷ 30 Mhz 30 ÷ 300 Mhz 0. 3 ÷ 3 Ghz 3 ÷ 30 Ghz 30 ÷ 300 Ghz Notă: Gama de frecvenţe 1. 0 ÷ 3. 0 Mhz (lungimea de undă 300 ÷ 100 m) cu toate că intră în gama UM, specialiştii radio o alătură de US fiindcă proprietăţile de propagare sânt asemănătoare.

Noţiune despre ionosferă Sub acţiunea razelor solare şi astrale temperatura zonei de sus a atmosferei depăşeşte 500ºC. La aşa temperaturi înalte se formează plasma, are loc ionizarea ridicată a moleculelor. Reflectarea undelor scurte Este clar, că cea mai mare parte a energiei. Fsolare v-a fi absorbită de zona de sus a atmosferei, 2 F 1 adică va avea loc cea mai înaltăEionizare. undelor medii şi factori lungi se Concentrarea moleculelor. Dîn atmosferă nu este uniformă. Reflectarea Sub influenţa a mai mulţi concentrează în mai multe zone, numite straturi ionosferice. Reflectarea undelor lungi Cele mai pronunţate sânt straturile D, E, F 1 şi F 2. f Ziua Vara 300 -400 km 12742 km Raze ultraviolete Notă: Cu creşterea înălţimii creşte şi temperatura straturilor atmosferei. Dacă la înălţimea 60 ÷ 80 km 60 -90 km (stratul D) tº ≈ - 53 ºC (220 ºK), la 100 ÷ 130 km 90 -120 km (stratul E) tº ≈ - 0 ºC (273 ºK), apoi la 800 km 180 -230 km tº ajunge 1000ºC. 220 -300 km

500 km 200 km 120 km 60 km 12 km

Noţiune despre ionosferă

Noţiune despre ionosferă Capacitatea straturilor ionosferice de a reflecta undele radio depinde de densitatea lor. Cu cât lungimea undei este mai mare, cu atât mai uşor ea este reflectată de straturile ionosferice, sau cu cât lungimea undei este mai mică, cu atât mai puţine obstacole ea întâlneşte în calea sa. Densitate mare Densitate mică Cunoaştem că lungime undei λ = C * T T 1 T 2 T 3 λ 1 < λ 2 < λ 3

Noţiune despre ionosferă Propagându-se în spaţiu, undele radio suferă o pierdere a energiei care loc din cauza, Unde ultrascurte că în calea sa ele întâlnesc un număr mare de ioni, electroni liberi care sunt larg răspândiţi nu numai în straturile ionizate a atmosferei. Însă ce-a mai mare pierdere a energiei are loc în straturile de la care sânt reflectate. O parte a undei radio este reflectată de partea de jos a F 2 stratului ionosferic, alta, pătrunde mai adânc, întâlnind în calea sa un număr mai mare de ioni, ce aduce la o pierdere mai mare a energiei sale. Vara F 1 În concluzie putem spune, că cea mai mare parte a energiei undelor electromagnetice. Iarna emise de emiţător este absorbită de atmosferă şi în primul rând de straturile cu o concentrare mare de ioni, de straturile ionosferice. Dacă antena emiţătorului emite un câmp cu o putere de zeci şi sute k. Wt şi mare, apoi la antena receptorului puterea câmpului este mizerabilă. E Noaptea Ziua D Unde lungi Unde medii Unde scurte

Proprietăţile electrice ale solului Influenţa solului este diferită asupra undelor radio şi depinde de lungimea lor. Pentru undele lungi şi medii, suprafaţa terestră reprezintă o suprafaţă metalizată, undele practic nu pătrund în sol, datorită la ce n-are loc absorbţia lor. Cu micşorarea lungimii undei are loc pătrunderea ei în sol şi creşte absorbţia (pierderea energiei). Datorită absorbţiei de către sol distanţa de propagare a undelor scurte terestre este limitată şi nu depăşeşte 100 ÷ 150 km. Cel mai mult sânt absorbite undele ultrascurte. Din această cauză legătura prun UUS se reduce în dependenţă de puterea emiţătorului la câteva zeci de kilometri şi nu depăşeşte 100 ÷ 150 km pentru emiţătoarele de 1000 Wt. Gradul de absorbire a undelor radio de sol depinde nu numai de lungimea undei, dar şi de starea solului. Cu cât solul este mai umed cu atât conductivitatea lui este mai înaltă iar gradul de absorbire mai mic. În acelaşi rând deasupra solului cu o umiditate înaltă există un înveliş de vapori de apă cu un număr înalt de ioni şi electroni liberi, care sustrag o parte de energiei a undei radio.

E D Asigurarea legăturii prin reflectarea undelor UUS de la iregularităţile din troposferă. Un Un de F 2 (F 1) de sp sp aţia aţ le ial co e i sm nd ic ire e ( cte un (rede fle dir cta ect te) e) Propagarea undelor radio Ziua nde directe UUnde terestre λ λ><hh 10 -15 km Radioreleu, Radio (USteleviziune şi UUS) h

Propagarea undelor scurte te) F 2 (F 1) F 2 Unghiul de radiere al antenei Bătaia emiţătorului (distanţa de legătură) Zona tăcere radio (absenţa legăturii) depinde de unghiul de radiere a antenei Zona de legătură prin unde terestre. U n su de pr re af fle aţ ct a at so e lu de lu i f Un de sp aţ ial ei nd ire cte (re fle cta F 1 Zona de legătură prin unde reflectate

Propagarea undelor terestre Terenul (relieful lui) şi obiectivele din teren pot îngreuna şi chiar limita răspândirea undelor radio. Depinde de dimensiunile acestor obiective şi lungimea undei. Cu cât lungimea undei este mai mare cu atât mai uşor ea ocoleşte obiectivele din teren. Legătura unde ultrascurte este posibilă prin unde reflectate de Pentrupeasigurarea legăturii între staţiileşi radio în gama obiectivele dinseteren munţi etc. ) undelor ultrascurte cere (dealuri, vederea directă între antenele staţiilor. Unde medii şi lungi Unde scurte Unde ultrascurte De exemplu: λ = 6 m. (50 MHz) λ = 10 m. (30 MHz)

Noţiuni despre antene f = 1 Acest tip de antenă se numeşte antenă dipol, sau antenă vibrator simetric. Antena dipol practic stă în baza tuturor antenelor în gama US şi UUS(m) 2π LC λ/2 λ/4 ≈ ≈ ≈ Dispozitiv de acordare (cuplare) a antenei

Noţiuni despre antene Diagrama directivităţii prezintă repartizarea energiei câmpului electromagnetic în diferite direcţii. Sau se poate de mai spus, că prezintă coordonatele în teren şi spaţiu, unde puterea câmpului electromagnetic este aceiaşi. După directivitate antenele pot fi grupate ca antene direcţionale şi ne direcţionale. Antenele direcţionale pot fi cu directivitate mai mult sau mai puţin pronunţată intr-o direcţie sau mai multe direcţii. Antenele ne direcţionale radiază egal în toate direcţiile.

Antenă dipol Antena RF-1940 pentru AN/PRC-138 Pentru staţiile radio militare mobile mai des este folosit dipolul înclinat - AD 2 x 11, AD 2 x 13, AD 2 x 40 (R-140, R-161), AD 2 x 25 şi AD 2 x 15 (R-130). Sânt folosite pentru asigurarea legăturilor radio prin unde spaţiale indirecte (reflectate) la distanţe mari (600 ÷ 800 km. ) şi unde terestre la distanţe mici (70 ÷ 100 km). Antenele lucrează în următoarea gamă de frecvenţe: AD 2 x 40 – 1, 5 ÷ 5, 0 Mhz (0 ÷ 800 km), AD 2 x 13 – 4, 0 ÷ 16, 0 Mhz (0 ÷ 800 km), AD 2 x 11 – 5, 0 ÷ 16, 0 Mhz (0 ÷ 600 km), AD 2 x 25 – 1, 5 ÷ 5, 5 Mhz (0 ÷ 350 km), AD 2 x 15 – 5, 5 ÷ 11, 0 Mhz (0 ÷ 350 km). Poate R-130 fi configurată (R-142 n, în R-145 BM, mai multe. BMP-1 kş), tipuri de antene: R-140, dipol R-161, orizontal, … dipol înclinat, antenă 0 de tip V, romb vertical (? ? ? ), antenă filară (long-wire antenna). Antena este compusă din două raze cu lungimea comună 46, 4 m, înfăşurate pe două bobine, izolatorul central, fiderul antenei RG-58. λ/4 lungimea razelor se alege pentru fiecare Pentru simplificarea DAA şi acordarea mai bună a antenei Raza de lucru după tabelă sau folosindu-se marcatoarele fixate pe raze. antenei Punte de frecvenţă -90 90 conexiune Antena RF-1940 Pilon asigură lucrul Fiderstaţiei radio în gama de frecvenţă 3 ÷ 30 Mhz. În dependenţă de frecvenţă poate asigura legătura de la 0 (zero) până la 600 ÷ 800 km. Distanţa până la 70 ÷ 100 km este acoperită cum prin unde terestre, aşa şi prin unde reflectate Ţăruş Emiţător Ţăruş

Antenă de tip V R-140, R-161, … R=400 Ohm 240 Wt 50º 15° ÷ 90° l =l >462λm. h = 12 m Fider (cablu coaxial) 37 m. Contrgreutate 6 fire câte 4, 5 m. Emiţător Direcţia de radiere maximă α 1α 2 Antena V 2 x 46 Antena radiază sub un unghi relativ mic faţă de suprafaţa pământului, ce dă posibilitate de a asigura la distanţe mari prin undeantena reflectate (2000 ÷ 3000 km). Lăţimea diagramei Pentru legătura staţiile radio R-140, foarte R-161 se foloseşte de tip V-înclinată – V 2 x 46, cu lungimea de directivitate depinde de înălţimea şi unghiul De unghiul între raze depinde şi razelor 46 antenei m. amplasate subîntre unghiraze. de ~50°. frecvenţa de lucru Capetele razelor sunt conectate la o sarcină de Ra=antenei. 400 Ohm, 240 Wt şi contragreutate. Frecvenţa de lucru a antenei - 10 ÷ 30 Mhz. Distanţa de legătură a antenei printr-o reflectare 1000 ÷ 2000 km.

Antenă de tip V (RF-1940) Pentru staţia radio AN/PRC-138 se foloseşte antena de tip V cu lungimea razelor 46, 4 m. , care este configurată din antena RF-1940. Unghiul între raze 60° ÷ 90°. Antena poate fi orizontală sau înclinată. Frecvenţa de lucru 3, 0 ÷ 15, 0 Mhz. Distanţa de legătură depinde de modul de instalare a antenei (orizontal, înclinat), de frecvenţa de lucru şi unghiul între raze. Asigură legătura până la 3500 km.

Antenă radiere in zenit R-140, R-145 BM Pentru legătura radio prin unde scurte în mişcare se folosesc antenele radiere în zenit, care la rândul său reprezintă o modificare a antenei dipol şi se instalează pe acoperişul bazei de transport a staţiei radio R-145 BM Cea mai mare problemă pentru realizarea ARZ este limita suprafeţei bazei de transport, pe care urmează a fi instalată antena şi necesitatea de a lucra cu lungimi de undă relativ mari, pentru reflectarea lor satisfăcătoare de la straturile ionosferice (F 1, F 2). Datorită faptului că antena radiază în zenit legătura stabilă poate fi până la 300 km. în R-140 gama de frecvenţe 1, 5 ÷ 14 Mhz.

Antenă radiere in zenit R-142 n

Antenă radiere in zenit R-161 (R-142) α = 30º

Antenă-baston Antena dipol practic stă în baza tuturor antenelor în gama US şi UUS(m) λ/4 Dar … ≈ λ/4

Antena baston λ/4 h=λ/4 Antena Antenă-baston h=λ Izolator Contragreutate Cablu RK-75 Pilon

Antenă-baston AB-10 pentru R-140, R-161 în gama de frecvenţe 4 ÷ 14 Mhz. Distanţa de legătură până la 100 km. . Antena baston λ/4 Izolator Contragreutate Cablu RK-75 Pilon AB-4 pentru R-130, R-161 în gama US în mişcare. În gama UUS pentru R-123, R-161, R-137. Gama de frecvenţe 14 ÷ 50 Mhz. Pentru asigurarea lucrului R-161 în gama de frecvenţe 50 ÷ 60 Mhz se foloseşte AB-4 transformată în AB-3 (fără secţia de vârf). Distanţa de legătură 0 ÷ 60 km. AB-3. 4 pentru R-123, R-111 în gama de frecvenţe 20 ÷ 52 Mhz. Antenă de bord pentru R-105, R-158 şi altele. AB-3. 4 poate fi ridicată pe catarg (pilon) cu înălţimea 9 ÷ 12 m. AB-1. 5 antenă flexibilă (antenă bici) pentru R-105, R 107, R-108, R-109, R-159 şi altele. AB-2. 7 este configurată (lungită) din antena AB-1. 5 şi numită antenă combinată. AB-1. 2 antenă flexibilă pentru R-158.

Antenă bandă largă (ABL) 1000 mm 1300 mm Antena este destinată pentru staţiile radio R-111, R-137, R-161 şi asigură lucrul efectiv în gama de frecvenţe 30 ÷ 80 Mhz, asigurând distanţa de legătură până la 150 km 2000 mm Cablu RK-75 Pilon Contrgreutate 8 raze

Antenă de tip L-inversat l 2 l 1 λ/4 l 1 + l 2 = λ/4 Ca antena-baston să funcţioneze normal, e necesar ca lungimea ei să fie aproape de un sfert de undă. AB-10 este bine acordată pe frecvenţa 7. 5 Mhz (40 m), dar datorită dispozitivului puternic de acordare a antenei (DAA) asigură lucrul staţiei pe frecvenţa de jos până la 4. 0 Mhz (75 m). La această frecvenţă lungimea antenei baston ar trebui să fie aproximativ 20 m, iar pentru lucru pe frecvenţa 2. 0 Mhz (150 m) – aproape de 40 m. Antene mobile cu aşa înălţime este imposibil de instalat. Ieşirea a fost găsită prin crearea antenelor de tip L-inversat şi tip T.

Antenă dipol de tip T Fider Pentru staţiile radio militare mobile mai des este folosit dipolul înclinat - T 2 x 11, T 2 x 13, T 2 x 40 (R-140, R-161). R-140, R-161, … λ/4 Punte de conexiune Raza antenei λ/4 Fider Pilon Fider Gamă de frecvenţe: T 2 x 40 – 1, 5 ÷ 2, 0 Mhz T 2 x 13 – 2, 0 ÷ 5, 0 Mhz T 2 x 11 – 2, 0 ÷ 4, 0 Mhz Distanţa – până la 60 km. Ţăruş Emiţător Ţăruş

Antenă filară sau antena undă progresivă sau antena Beverage Firul antenei l > 2λ R=300÷ 600 Ohm h=0, 5÷ 6 m. Staţia radio Contragreutate Direcţia de radiere maximă Contragreutate Distanţa de legătură este de 3 ÷ 4 ori mare decât cu antena-baston. Nu este strict necesar ca firul antenei să fie strict paralel faţă de suprafaţa solului, ceea ce dă posibilitate de a folosi pentru desfăşurare obiectele din teren, de exemplu copaci. Pentru staţiile radio din dotare AF cu lungimea 40 m. se foloseşte la staţiile R-105, R-107, R-158, R-159 şi altele în gama de frecvenţe 20 ÷ 80 Mhz.

Antenă de tip Lambda l 1 = 1 5 m. l 2 = 6 Staţie radio 0 m. R=400 Ohm Transformator Direcţia de radiere maximă Cablu RK-75 Antena λ 60/15 (R-161, R-137) h=6÷ 12 m. Staţie radio La schimbarea unghiului Este o modificare filare. între afirantenei şi suprafaţa Asigură lucrulsolului staţiei de radio într-o gamă la 20° până la largă de frecvenţe –schimbă 20 ÷ 60 Mhz. . 60°, se lăţimea l > 2λ diagramei de directivitate Directivitatea anteneidepractic antenei la 30°rămâne până la neschimbată şi nu depinde de lungimea 60°. undei. l = 40 m. Antena poate asigura lucrul emiţătoarelor cu putere Direcţia de radiere maximăpână la 5 k. Wt. Este destinată pentru staţiile R-137, R-161. Antena rază înclinată (R-105 m, R-107, R-158, R-159, …)

Antenă semiromb vertical Este o modificare a antenei de tip λ şi se deosebeşte numai prin faptul că pe pilon este ridicat mijlocul firului antenei. Pentru acordarea bună a antenei e necesar ca lungimea laturii să fie aproximativ egală cu 4λ. Antena cu lungimea firului 64 m (lungimea laturii – 32 m), ridicată pe pilon 12 m, asigură legătura în gama 30 ÷ 60 Mhz la o distanţa de până la 300 km. Directivitatea antenei în direcţia întinderii firului 20° ÷ 50°. Staţie radio l 1 l 2 = . 2 m =3 32 m. h=12 m. R=400 Ohm Transformator Cablu RK-75 Direcţia de radiere maximă Antena semiromb

Antenă de bandă largă h=3. 4 m Antenele MCSM (fără antena dipol) Contragreutate Cablu de alimentare a antenei Contragreutate Antenă radiere în zenit Cablu de alimentare a antenei Pilon telescop h=18 m Antenă baston 4 m Antenă baston 3. 4 m Catarg semitelescop Antenă baston 3. 4 m Ancoră Ţăruşi

Procedee de majorare a distanţelor de propagare a semnalului Trebuie de ţinut cont că cu cât lungimea de undă este mai mică, cu atât capacitatea ei de ocolire (difracţie) este mai mică, iar capacitatea de reflectare şi absorbire este mai mare. Lucrând în munţi, păduri, oraşe prin unde terestre aceasta trebuie de luată în considerare. O influenţă mare îl are relieful şi obiectele din teren amplasate în apropierea nemijlocită a staţiei radio. Obstacolele care se găsesc la o distanţă de 3 ÷ 5 ori mare decât înălţimea lor, au o influenţă mare asupra distanţei şi calităţii transmisiunilor. La alegerea locului de desfăşurare a staţiei radio trebuie respectate următoarele cerinţe: a) Nu se recomandă instalarea staţiei în apropierea obstacolelor, care se găsesc în direcţia corespondentului, de exemplu, pante abrupte, înălţimi, terasamente, clădiri din piatră şi beton armat, construcţii metalice, a liniilor de transport electric şi comunicaţii prin fir transversale. b) Dacă în direcţia corespondentului e teren deschis, nu se recomandă instalarea staţiei la marginea pădurii, mai bine se instalează în pădure sau pe teren deschis. c) Lucrând în pădure se va instala staţia în centrul grupei de copaci, în centrul poienii.

Procedee de majorare a distanţelor de propagare a semnalului d) Lucrând în clădire se va instala staţia în apropierea ferestrelor din direcţia corespondentului. e) În condiţii de oraş apare fenomenul interferenţei UUS, care se manifestă prin faptul, că în apropierea locului unde semnalul recepţionat este foarte bun, pot fi zone cu un nivel al semnalului foarte slab. În acest caz este necesară schimbarea locul amplasării staţiei radio. f) Pentru asigurarea legăturii la distanţe maxime este necesar, dacă permite amplasarea corespondenţilor din reţea, folosirea antenelor direcţionale. Pentru mărirea efectivităţii antenei se recomandă pentru un acord mai bun schimbarea dimensiunilor ei şi a contragreutăţii. De exemplu pentru staţia R-107 se recomandă: Gama de frecvenţe (Mhz) Lungimea anteneibaston (m) 20 ÷ 26 26 ÷ 32 32 ÷ 40 40 ÷ 52 3, 0 2, 4 2, 0 1, 5 Lungimea contragreutăţii din 3 fire (m) 2, 8 1, 3

Procedee de majorare a distanţelor de propagare a semnalului Comunicaţiile radio în gama US privitor la distanţa de legătură se pot clasifica în trei grupe: - la distanţe mici (până la 100 km) De obicei se folosesc antenele asimetrice omnidirecţionale. De asemenea pot fi folosite antenele dipol sau ARZ, dar trebuie să se ţină cont de faptul, că undele radio radiate în zenit sunt slab reflectate, iar gradul de absorbire a lor este înalt. De aceea pot apărea zone în care puterea semnalului recepţionat va fi slabă şi foarte slabă. La alegerea lungimii undei trebuie să se ţină cont că undele din gama de jos a US (1. 0 ÷ 3. 0 Mhz) vor fi absorbite intens de stratul E, iar undele din gama medie şi de sus (10 ÷ 30 Mhz) vor fi slab reflectate de stratul F 1 (F 2). - la distanţe medii (100 ÷ 600 km) Se folosesc antenele dipol, dar trebuie luat în vedere, că directivitatea maximă a antenei este perpendiculară liniei de întindere a razelor. Frecvenţele de lucru în acest caz se vor găsi în gama 5. 0 ÷ 12. 0 Mhz.

Procedee de majorare a distanţelor de propagare a semnalului - la distanţe mari (mai mult de 600 km) Legătura la distanţe mari se va asigura prin antena dipol (până la 700 ÷ 800 km) şi antene cu o directivitate pronunţată de tip V. Datorită faptului că diagrama de directivitate a dipolului relativ este destul de lată, zona de acoperire de asemenea este destul de mare. Cât priveşte legătura prin utilizarea antenei de tip V, este necesar prin executarea calculelor să se aprecieze unghiul de radiere a antenei sau frecvenţa de lucru, ţinându-se cont de înălţimea şi gradul de ionizare (densitatea) a stratului F 1 (F 2). Aprecierea înălţimii şi gradului de ionizare (frecvenţei stratului) se efectuează folosindu-se staţiile de sondare sau după tabele. Datorită unghiului mic de radiere undele radio parcurg o distanţa destul de mare întâlnind în calea sa lor alte straturi şi zone înalt ionizate care aduc la pierderea energiei lor.

Când vorbim de propagarea radio, distanţa de legătură Pentru staţia R-107 undelor se recomandă: trebuie să ţinem cont de aşa noţiune ca lungimea undei. Lungimea Gama frecvenţe Lungimeaundei antenei. De de ce? Fiindcă de lungimea radio depinde dimensiunile contragreutăţii din 3 fire (Mhz) baston (m) antenei şi proprietăţile de propagare. 20 ÷ 26 undei se măsoară 3, 0în metri. 2, 8 Lungimea 26 ÷ 32 undei depinde de 2, 4 frecvenţă: cu cât e mai 1, 3înaltă frecvenţa, 32 cu÷ atât 40 e mai mică lungimea 2, 0 undei radio. 1, 3 R-123 lucrează cu lungimea 1, 5 de undă 15 ÷ ~6 m. (201, 3 ÷ 51, 5 MHz) 40 ÷ 52 Antena baston (AB-3. 4) pentru R-123 are lungimea = 3, 4 m. şi este compusă din patru secţiuni câte 0, 8 m. fiecare. Mărimea antenei (lungimea) este ≈ 1/4 din lungime undei, ţinând cont de aceasta pentru lucrul efectiv al staţiei radio în gama de frecvenţe o să folosim: - 20 MHz (λ = 15 m. ) – toate 4 secţiuni (3, 4 m. ) - 30 MHz (λ = 10 m. ) – 3 secţiuni (2, 6 m. ) - 40 MHz (λ = 7, 5 m. ) – 2 secţiuni (1, 8 m. ) - 50 MHz (λ = 6 m. ) – una sau două (1, 0 sau 1, 8 m. ) De lungimea undei depinde capacitatea de ocolire a obiectelor din teren: cu cât lungimea de undă este mai mică, cu atât capacitatea ei de ocolire (difracţie) este de asemenea mai mică

Procedee de majorare a distanţelor de propagare a semnalului

Mulţumesc pentru atenţie