STRESUL PSIHIC Psihologie medical Lect Univ Dr Florina

STRESUL PSIHIC Psihologie medicală Lect. Univ. Dr. Florina NECHITA www. umfcv. ro/psihologie-medicala

Hans Selye (1907 -1982) �Părintele “stresului” – 50 ani de studiu, peste 365. 000 citări, peste 40 de cărți şi 1700 articole �Mama – austriacă; tatăl – ungur – medic militar în primul război mondial �Facultatea de Medicină din Praga, bursă de studii Rockefeller – biochimie �Profesor de Histologie �Director al Institutului de Medicină și Chirurgie Experimentală al Universității din Montreal � 1977 – Institutul Internațional al Stresului �Termenul de STRES – sindrom general de adaptare

Definirea stresului �reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori - agenţi stresori - de natură variată (fizică, chimică, biologică şi psihică) �A. Stres psihic primar (declanşat de factorii psihologici) si stres psihic secundar (reacție la stimulii non-psihologici) �B. Distres (stresul negativ) şi eustres (stresul pozitiv)

Distres şi eustres �Distres - stresul care un potențial nociv pentru organism (caracter subiectiv) �Eustres – reacție asemănătoare la stimuli cu semnificație pozitivă; consecințe în general pozitive (în absența unei boli) �Diferențe: stimuli, reacții, consecințe

Distres si eustres

Situații asociate cu stresul 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Amenințare Frustrare Conflict Rezolvarea unor probleme dificile Pierderi Suprasolicitare Subsolicitare Stări afective negative prelungite

Tipuri de distres psihic �Neconcordanță între resursele individului și cerințele impuse (caracter subiectiv) �Stres psihic acut �Stres psihic cronic

Stresul psihic ACUT – diagnostic (1) 1. 2. 3. Mimica – crispată/anxioasă/depresivă Tensiunea musculară – încordare/leşin Comportament a) Activ: logoree, furie, agitație motorie, inhibiție sexuală b) Pasiv: blocaj, groază, vertij (amețeală) 4. Modificări cardio-respiratorii 1. 2. 3. 4. Respirație: hiperventilație Puls: tahicardie, bradicardie, extrasistole TA: creşteri, colaps (leşin) Manifestări circulatorii: extremități reci, palide

Stresul psihic ACUT – diagnostic (2) 5. Hormonii de stres a) b) c) d) catecolaminele cortizolul plasmatic, urinar şi salivar alți hormoni (GH, ACTH, PRL, etc. ) opioidele (endorfinele) 6. Glicemia 7. Acizi graşi liberi, colesterol 8. Indicatori psihofiziologici (ex. timp de reacție)

Stresul psihic CRONIC (1) �Tulburări cognitive Scăderea atenției, memoriei Blocaj ideațional Scăderea imaginației, creației Neîncredere în sine Lipsa de speranță Neajutorare Supraaprecierea dificultăților

Stresul psihic CRONIC (2) �Tulburări afective iritabilitate, revoltă, mânie, furie ruşine, jenă nelinişte inexplicabilă, panică (grade diferite ale anxietății), groază teamă, frică, fobie nerăbdare, agasare, enervare apatie, plictiseală, astenie tristețe, scăderea bucuriei de viață, sentimentul inutilității insomnie psihogenă nehotărâre versus încăpățânare scăderea voinței versus efort de voință

Stresul psihic CRONIC (3) �Tulburări comportamentale 1. Excese referitoare la „consum" ▪ Cafea, alcool - alimente în general 2. Control scăzut asupra vieții personale ▪ aspect neglijent, întârzieri la serviciu, nerespectarea angajamentelor 3. Probleme cu legislația ▪ Datorii, amenzi, „ieşiri" violente, furt etc. 4. „închidere", izolare, refuzul muncii 5. atitudini excesive şi contrastante față de boală ▪ refuzul recunoaşterii şi acceptării situației de bolnav vs preocupare excesivă față de posibilitatea bolii.

Stresul psihic CRONIC (4) �Simptome psihice: Tulburări de concentrare, atenție, memorie = scăderea randamentului intelectual Epuizare fizică (şi psihică), îmbolnăviri frecvente Tulburări funcționale psihice (insomnie, fatigabilitate, etc. ) şi psihosomatice �Simptome fizice: Modificări ponderale (slăbire/îngrăşare) Tulburări de apetit (inapetență/hiperfagie), tranzit (constipație/diaree) Tulburări de dinamică sexuală

Mecanisme de coping �Strategii conştiente de ajustare sau acomodare la tensiune �Se automatizează + condiționate de situație �„Coping" (ajustare) centrat pe problemă („coping" vigilent) �„Coping" centrat pe emoții („coping" evitant) �Reevaluarea problemei

1. Coping centrat pe problemă (vigilent) �Situații reversibile �Evaluarea mentală a posibilităților evocă experiența anterioară (eventuale succese în aceleaşi situații); contează pe suportul social; va solicita informații şi va căuta mijloace; elaborează un plan de acțiune (rol de liniştire).

2. Coping centrat pe emoții (evitant) �Situațiile fără ieşire/ireparabile �Rol pozitiv când au o durată rezonabilă (deces – 10 zile) �Strategie pasivă, de “uitare” negare (conduită parțial conştientă); resemnare; fatalism; agresivitate (acesta ca o reacție de revoltă oarbă contra destinului).

3. Reevaluarea problemei �Reducerea diferenței percepută inițial între gradul de amenințare şi propriile resurse => situație tolerabilă �Reinterpretarea pozitivă Ex. Schimbarea părerii despre un profesor poate schimba atitudinea faţă de un examen

Emoții implicate în coping + semnificații �supărare (rezultat al amenințării pierderii stimei de sine şi sociale) - învinuirea celuilalt �vinovăția (idem - încălcarea de către subiect a unor norme morale) – autoînvinuire �frică/anxietate - pericol/amenințare �tristețe - pierdere ireversibilă, neajutorare legată de greutăți sau pierderi.

Mecanisme de apărare inconştiente � 1. Refularea mecanism de scurt-circuit al conştiinței în cursul unei tensiunii psihice generate de anumite idei, imagini, pulsiuni, sau dorinițe penibile pentru subiect care sunt reprimate de mediul social Ex. Eşecurile umilitoare uitate fără intenţie Exercită o presiune pentru a reveni în conştient (vise, acte ratate şi lapsusuri, sublimări)

Mecanisme de apărare inconştiente � 2. Comutarea canalizarea inconştientă a trebuințelor, impulsurilor, motivelor - inclusiv a acelora interzise de dificultatea însăşi a satisfaceri lor - către obiective care pot fi atinse procurând astfel o satisfacție durabilă subiectului Ex. Arta (poezie, pictură, muzică etc. ) = sublimare (Freud)

Mecanisme de apărare inconştiente � 3. Negarea (substituirea) tendință predominant inconştientă pentru subiect de a desprinde, dintre caracteristicile potențial nocive ale unor stresori - cu mare grad de amenințare - pe acelea care sunt cel mai uşor contracarabile Ex. Comunicarea unui diagnostic de cancer O altă varintă este aceea de a se atribui stresorului o serie de trăsături pozitive, menite să atenueze caracterul nociv al acestuia Ex. Victimele abuzului domestic

Mecanisme de apărare inconştiente � 4. Proiecția se descarcă inconştient o stare de tensiune afectivă extremă, atribuindu-se unei alte persoane sau obiect, sentimentele, dorințele, impulsurile pe care subiectul refuză să şi le atribuie sau le ignoră (nici nu le refulează, nici nu le sublimează) Ex. Ne descărcăm “nervii” pe familie, deşi ei provin de la serviciu/şcoală

Mecanisme de apărare inconştiente � 5. Regresia (temporală) revenirea, din motive de securitate psihică, la un mod de funcționare psihică mai simplu, caracteristic unui stadiu anterior al dezvoltării psihice Ex. Bolnavul care se comportă “ca un copil”

DECI. . Ce facem în situația stresantă 1. 2. 3. Percepem stimulul Alegem (automat) o strategie de adaptare la el Reacționăm: 1. Dacă ne este amenințat controlul 1. Sfidăm 2. Ne implicăm (apărare sau atac) 2. Dacă pierdem controlul 1. Abandonăm 2. Ne supunem (pasivitate)