ACADEMIA DE POLITIE ALEXANDRU IOAN CUZA BUCURESTI MASTER

ACADEMIA DE POLITIE “ALEXANDRU IOAN CUZA” BUCURESTI MASTER CERCETARI CRIMINALISTICE APLICATE INVESTIGATIA PENALA “CRIMINALISTICA: NOTIUNE SI SISTEM” COORDONATORI: PROF. UNIV. GABRIEL ION OLTEANU PROF. UNIV. BOGDAN TONEA 25 FEBRUARIE 2012 BUCURESTI MASTERAND: Drd. DR. LEOVEANU T. IONUT-HORIA

CUPRINSUL REFERATULUI 1) Notiunea si obiectul criminalisticii; 2) Criminalistica ca obiect de studiu; 3) importanta criminalisticii; 4) criminalistica si ancheta penala; 5) legatura criminalisticii cu alte stiinte; 6) evolutia criminalisticii in Romania; 7) Concluzii; 8) Bibliografie.

NOTIUNEA SI OBIECUL CRIMINALISTICII Definitie: (prof. Emilian Stancu) “Criminalistica este o stiinta judiciara cu caracter antunom si unitar care insumeaza cunostintele, metodele si mijloacele tehnice si procedeele tactice descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarea persoanelor implicate in savarsirea lor dar si prevenirea faptelor antisociale”

NOTIUNEA DE CRIMINALISTICA POATE FI CERCETATA SUB TREI ASPECTE 1) Dimensiunea artistica; 2) Dimensiunea teoretica; 3) Dimensiunea practica.

DIMENSIUNEA ARTISTICA v Predomina misterul sau senzational; v Regasita in romane si filme de factura politista; v Anchetatorul este eroul pozitiv; v Intotdeauna cu rezolvare fericita.

DIMENSIUNEA TEORETICA 1) Accentul pus pe latura informativa si formativa adresata studentilor; 2) Adresata studentilor; 3) Formarea judiciari; de buni practicieni 4) Cunoasterea mijloacelor tehnice de investigatie; 5) Cunoasterea adevarului faptei comise; 6) Analiza cu maxima competenta a situatiei.

DIMENSIUNEA PRACTICA 1) Folosirea de catre experti cunostintelor din studentie; a 2) Aplicarea corecta a legii; 3) Cuprinde o latura conspirativa secreta; 4) Dotarile tehnice, mijloacele de supraveghere a infractorilor periculosi, depistarea obiectelor ascunse, documentele secrete sunt cunoscute numai de cei specializati in acest domeniu.

CRIMINALISTICA CA OBIECT DE STUDIU 1) Obiect propriu cercetare; de studiu si 2) Elaboreaza metodele de cerecetare ale urmelor infractiunii (maini, picioare, fire de par, pete de sange, obiecte contodente); 3) Elaboreaza procedeele de ascultare a persoanelor implicate in savarsirea infractiunilor. 4) Actioneaza in prevenirea infractiunilor; 5) Foloseste atat metode specifice cat si metode altor stiinte (drept, sociologie, biologie, medicina legala, stiintele naturii)

IMPORTANTA CRIMINALISTICII v Descoperirea si cercetarea infractorilor; v Aflarea adevarului; v Perfectionarea infractiunilor; modului de cercetare v Principala stiinta a procesului judiciar; v Stabilirea vinovatiei infractorului. al

CRIMINALISTICA SI ANCHETA PENALA v Descoperirea si sanctionarea faptelor penale; v Urmarirea penala a invinuitului; v Confirmarea invinuirii sau infirmarea acesteia v Aflarea adevarului este in conformitate cu art 3 cpp v Utilizarea celor mai noi mijloace tehnico-stiintifice v Se bazeaza pe doua principii: - Principiul individualitatii; - Principiul dinamismului. v Adaptarea prompta la orice situatie nou intervenita si de receptare a acesteia fara surprindere.

LEGATURA CRIMINALISTICII CU ALTE STIINTE 1) 2) 3) 4) 5) 6) Legatura cu medicina legala; Legatura cu chimia; Legatura cu fizica; Legatura cu psihologia; Legatura cu criminologia; Legatura cu stiintele naturii; 7) Legatura cu dreptul penal; 8) Legatura cu dreptul procesual penal. Conexiuni Judiciare Conexiuni Juridice

LEGATURA CU MEDICINA LEGALA v Cea mai mare lagatura; v La inceput medicul legist facea totul in timp ce politia avea atributii restranse; v Faptele nu pot fi cercetate in absenta medicului legist; v Partenitatea criminalisticii este revendicata de medicul legist; v Criminalistica este din punct de vedere infractional diferita din perspectiva medicului legist si a criminalistului.

LEGATURA CU CHIMIA v Cercetarea falsului in acte; v Mijloace pentru descoperirea, relevarea, fixarea si cercetarea urmelor; v Cercetari asupra toxicelor; v Analize privind falsurile: medicamente, alimente, alte substante de natura organica sau anorganica; v Stabilirea prezentei si compozitiei stupefiantelor; v Stabilirea naturii toxicului in sinucideri sau crime.

LEGATURA CU FIZICA v Fotografia juridica; v Efectele laserelor; v Radiatiile infrarosii; v Radiatii atomice in scopuri criminale.

LEGATURA CU PSIHOLOGIA v Ascultarea persoanelor cu psihic labil; v Modul de abordare a perchezitiilor; v Cunostinte de psihologie generala; v Cunostinte de psihologie judiciara.

LEGATURA CU CRIMINOLOGIA v Criminalistica si criminologia au antomie si obiect de cercetat propriu; v Au domeniu comun preventia infactionalitatii; v La investigarea unui caz utilizam intai cunostintele de criminalistica si apoi criminologie; v Criminologia descopera conditiilor care au favorizat sau inlesnit savarsirea faptei infractionale.

CONEXIUNEA CU DREPTUL PENAL v Apararea valorilor si relatiilor sociale esentiale societatii; v Depistarea autorilor infractiunilor; v Clasificarea sau conturarea elementelor constitutive ale infractiunilor, respectiv a obiectului, a subiectului, a laturii obiective dar si a laturii subiective.

CONEXIUNEA CU DREPTUL PROCESUAL PENAL v Dreptul procesual penal ar putea include criminalistica datorita legaturilor foarte stranse dintre ele; v Conexiunea apare la interfata fenomenului infractional; v Criminalistica sta la baza desfasurarii procesului penal; v Ancheta se desfasoara conform normelor de drept; v Orice ancheta penala incepe prin cercetarea la fata locului cu intocmirea rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica; v De fiecare data se tine seama de codul de procedura penala (CPP).

CRIMINALISTICA IN ROMANIA v v v v v Apare ca stiinta la sfarsitul sec. IX; Este inclusa in procesul judiciar ; Se tine seama de primul tratat de medicina legala a prof. dr. Nicolae Minovici aparut in 1904; Incepand cu 1930 activitatea devine tot mai complexa; Se aprofundeaza: traseologia, dactiloscopia, balistica; Apare lucrarea “ELEMENTE DE POLITIE TEHNICA” in 1937; Se fac investigatii pentru inlocuirea mijloacelor tehnicostiintifice datorita uzurii fizice si morale; Prima institutie din lume care stabileste vechimea unei amprente digitale; Se incearca infiintarea colegiului expertilor criminalisti din Romania.

TERORISMUL INTERNATIONAL Terorismul international constituie o actiune reprorabila indiferent de forma in care el s-a manifestat si se manifesta prin faptul ca rezultatele acestor actiuni se restrang negativ asupra unor persoane inocente, nevinovate, chiar si asupra unor state. Actele de terorism si violenta individuala in forma in care ele se manifesta sunt reprorabile, condamnabile si trebuie impiedicate

CONCLUZII v Constatarile tehnico-stiintifice sunt subordonate legii; v Potrivit Art. 112 Cpp organele de ancheta pot dispune urmarirea invinuitului; v Exista pericolul disparitiei mijloacelor de proba; v Necesitatea lamuririi urgente a unei fapte sau imprejurari; v Participarea unor specialisti din alte domenii; v Convingerea organelor penale pentru inceperea urmaririi; v Concluziile la care ajunge expertul in urma examenului de specialitate nu comporta in toate cazurile acelasi grad de certitudine; v Concluziile expertului pot fi: - categorice sau certe; - probabile sau incerte; - imposibilitatea solutionarii chestiunii supusa examinarii;

IN LOC DE EPILOG “IGNORANTA ESTE MAMA TUTUROR CRIMELOR” HONORE DE BALZAC (1799 -1850)

VA MULTUMESC!